Primul western de Oscar – Cimarron

Cimarron (1931), in regia lui Wesley Ruggles, e primul western de Oscar. A primit trei premii Oscar: pentru cel mai bun scenariu adaptat, pentru cele mai bune decoruri, pentru cel mai bun film şi a fost nominalizat pentru alte câteva premii Oscar. Următorul western care a atins performanţa de Oscar pentru cel mai bun film a fost Dansând cu lupii (1990), in regia lui Kevin Costner (debut regizoral); tot el şi in rolul principal.

In rolurile principale din Cimarron sunt actori despre care abia cu această ocazie am aflat: Richard Dix, Irene Dunne, Estelle Taylor şi Roscoe Ates (poate că i-am mai văzut prin filme dar nu le-am ştiut numele – preocuparea de a şti numele actorilor din filmele pe care le văd prezintă interes pentru mine foarte rar). Mi se pare tare ciudată interpretarea actorilor! Obişnuită cu ceea ce văd in ultimii ani mi se par ciudaţi (prea teatrali) chiar şi actorii pe care i-am văzut in filme realizate in anii ‘970-‘980…

Filmul Cimarron este adaptarea romanului omonim scris de Edna Ferber şi publicat in anul 1929. Titlul, Cimarron, derivă din denumirea Teritoriul Cimarron, “Ţara Nimănui”, o zonă situata in Vest şi Vestul Mijlociu din Statele Unite ale Americii, unde îşi aveau teritoriile indigenii americani precum triburile Cherokee şi Sioux. Aceste teritorii au fost declarate libere la a fi ocupate şi a început “Goana după pământ” – a fost la propriu o goană, la început: doritorii se aliniau (călare, in căruţe, pe jos) şi se dădea startul; alergau toţi şi îşi ocupau o suprafaţă de teren pe care o marcau trăgând dâre in praf, sau in alte moduri, şi devenea a lor.

Filmul e puţin diferit de roman - din ceea ce am înţeles - inclusiv referitor la perioada istorică şi localizarea acţiunii.

Personajul central, Yancey Cravat, e inspirat de Temple Lea Houston (12.08.1860 – 15.08.1905), avocat şi politician care a fost membru in Senatul statului Texas între 1885 şi 1889.

Yancey Cravat: avocat, ziarist, predicator, pricepându-se aproape la orice, cu un spirit de aventură foarte dezvoltat, iubitor de libertate (şi-a numit primul născut Cimarron = Sălbăticia), căsătorit cu Sabra. Când guvernul permite colonizarea teritoriului statului Oklahoma de azi (22 aprilie 1889), Cravat e între primii care revendică o bucată de teren pentru familia lui şi se mută acolo din Wichita, unde locuia cu familia soţiei, neducând lipsă de ceva, dar alegând aventura – soţia îl urmează cu inima deschisă, fiind alături de el la bine şi la rău, iubindu-l, acceptându-i multe, înţelegându-i dorinţa de aventură (deşi refuză să îl mai urmeze după ce se stabilesc in orăşelul Osage şi pun bazele unui ziar local, devenind cetăţeni importanţi în zonă).

Yancey îl ştie şi pe Kid, un bandit căruia îi cere să nu intre să jefuiască in oraşul lui, Osage (dupa numele tribului care si-a avut teritoriul in zona) dacă vrea să trăiască. In şase luni de la înfiinţare orăşelul Osage avea zece mii de locuitori şi oamenii continuau să vină.

In 1893 statul cumpără teritorii Cherokee (cu 1,40 dolari / acru) şi îl oferă cetăţenilor care vor. Yancey Cravat pleacă singur – soţia şi copiii rămân in Osage, unde ziarul merge bine. Indienii au fugit din calea “feţelor palide”, a început războiul americano-spaniol… Cinci ani nu s-a mai ştiut nimic de Cravat - doar zvonuri: ba că a murit luptând împotriva spaniolilor, ba că e colo, ba că e dincolo. In 1889 apare, şi e întâmpinat ca un erou. Candidează pentru funcţia de guvernator, scrie un editorial despre cum guvernul vrea să fure, din nou, teritoriile indienilor şi e numit “editorialistul călăuzitor al naţiunii”. Pleacă din nou şi nimeni nu mai aude ceva despre el. Soţia conduce singură ziarul şi se descurcă foarte bine; ajunge congresman şi e foarte apreciată, dar chiar şi in anul 1929 mai speră să-şi revadă soţul… liberal şi libertin.

₪₪₪

O altă adaptare a romanului o face Arnold Schulman, in 1960. Filmul, in regia lui Anthony Mann, îi are in rolurile principale pe Glenn Ford şi Maria Schell.

*** 

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cimarron_(film_din_1931)

Clubul cinefililor: The Assassination of Jesse James by the Coward Robert Ford

Dupa desenele animate cel mai mult imi plac filmele western - poate pentru ca in cele mai multe binele triumfa sau, oricum, totul se termina cu bine pentru personajele mele preferate. In filmul despre care scriu azi e altfel, dar e de asteptat: si legenda vie isi gaseste la un moment dat sfarsitul pentru a deveni… legenda pura.

sursa

The Assassination of Jesse James by the Coward Robert Ford (2007) este un film in regia australianului Andrew Dominik. Titlul este asa de lung deoarece Brad Pitt (Jesse James in film) a dorit sa fie pastrat titlul original al romanului semnat de Ron Hansen, dupa care a fost facut filmul.

In rolul lui Robert Ford (Coward) este Casey Affleck (fratele lui Ben, da).

Despre Jesse James s-au scris multe articole in ziare, multe carti si au fost facute filme in care fictiunea se impletea - mai mult sau mai putin - cu faptele reale, acest film fiind versiunea cea mai recenta. Actiunea incepe in anul 1881, cand Jesse James era deja o legenda, si prezinta intr-un ton melancolic ultimele luni din viata banditului. Filmul impleteste crima, faima si legenda acestui om care a devenit bandit nu neaparat pentru ca asta si-a dorit.

Nu e tocmai un film de actiune, dar aceasta nu lipseste.

Izbucnirea razboiului civil a avut o influenta importanta, daca nu determinanta asupra destinului lui Jesse James. Dupa mai multe campanii militare si batalii intre armatele conventionale, petrecute in 1861, Missouri a devenit scena unor incursiuni de gherila. Jesse avea varsta de 16 ani cand s-a alaturat fratelui sau si celorlalti in grupul de gherila confederat, asa-numitii “bushwhackers” care infruntau deseori militiile locale unioniste, si s-a remarcat prin fapte deosebite.

“Asasinarea lui Jesse James de catre lasul Robert Ford” ofera o noua perspectiva asupra vietii legendarului Jesse James, prezentand si unele aspecte ale vietii sale private: despre cum a ajuns sa lupte, despre casatoria sa, intre altele. Pe cat de necrutator era cunoscut ca bandit, pe atat de tandru sot si bland tata era.

In anul 1881 Jesse James avea 34 de ani si era cautat de potera, pe capul lui era pusa o recompensa si il vanau si altii. Din banda lui n-au mai ramas multi: unii au fost ucisi, altii inchisi si altii au fugit din Missouri, statul de granita unde activa banda lui Jesse. In timp ce planuieste o noua lovitura continua sa lupte impotriva celor care-l urmaresc pentru a obtine banii de recompensa. Robert Ford si fratele acestuia sunt cei care-l ajuta acum in planificarea jafului. Robert, un tanar in varsta de 19 ani, se compara cu idolul sau in aproape orice face si vrea sa ii semene cat mai mult, sa fie ca el, plangandu-se ca este un anonim, pe cand faima lui Jesse James depasise granitele statului. Robert Ford vrea sa devina celebru. Si devine: in 3 aprilie 1882 il impusca pe Jesse James si ajunge sa fie cel mai cautat ucigas. Dar Robert Ford avea sa fie impuscat la randul lui, pentru ca Jesse James mai avea simpatizanti si dupa moarte. Ucigasul lasului Robert Ford a fost condamnat la inchisoare pe viata dar a fost eliberat in urma unei petitii semnate de 7000 de oameni.

sursa

Jesse Woodson James s-a nascut pe data de 5 septembrie 1847 in Clay County, statul Missouri, ca fiu al unui fermier care era si preot baptist in Kentucky. A avut o copilarile linistita si fara lipsuri. Tatal sau detinea sase sclavi negri si o ferma. Jesse a fost foarte legat de fratele sau, Alexander Franklin. Dupa moartea tatalui, mama sa s-a recasatorit de două ori. In anul 1855 familia lui Jesse s-a implicat in cultivarea tutunului in Missouri, iar afacerea le mergea din plin. Apoi a intervenit razboiul si nu doar familia lui a avut de suferit…

Jesse James este unul dintre acele putine personaje reale ale caror vieti s-au ridicat la inaltimea faimei. Intruchipare a unui razvratit al campiilor nesfarsite, haituit si vanat, Jesse a trait viata la cote greu de atins chiar si pentru celelalte figuri emblematice ale nelegiutilor care cutreiereau Vestul Salbatic. A fost printre putinii care s-au ridicat concomitent la rangul de eroi populari si ucigasi fara scrupule.

*

Noua intalnire la Clubul cinefililor: membrii - prezenti si viitori - se intalnesc pe pagina la Carmen.