În ultimul timp, clorul e în gura multor vorbitori: dăm cu clor pe
străzi, pe garduri, prin parcuri, în aer, în blocuri! (și nu e vorba despre
serul fiziologic sau despre “sarea de bucătărie” care e un compus al clorului
și e vitală pentru oameni și animale - mai ales când nu are iod).
Dialog real: “Mă ustură ochii de la clorul folosit la dezinfectarea
scării!” zice cineva. “Am spus că nu e ok” - îi răspunde altcineva. “Da, dar
măcar omoară virusul” zice cel cu ochii usturați. Sigur! In condițiile in care
virusul nu te atacă in timp ce ai
mucoasele iritate de la clor sau altele.
Agentul infecțios, deși constituie cauza principală și indispensabilă in
producerea infecției, nu e capabil el singur să determine starea de boală.
Pentru ca să apară o boală infecțioasă, e necesar ca organismul să fie receptiv la infecție. Receptivitatea e
starea opusă rezistenței antiinfecțioase. Receptivitatea la infecții poate fi
crescută prin defecțiuni ale mecanismelor de apărare antiinfecțioase (defecțiuni
ale mucoasei, pielii s.a.). Chiar factori din mediul extern pot interveni pentru
a crește această receptivitate la infecții: frigul, uscăciunea aerului sau
atmosfera poluată cu substanțe chimice sau particule fizice. In producerea
bolii infecțioase trebuie să se țină seama de intrrelația mai multor factori:
cantitatea și calitățile microorganismelor patogene (virulența), starea de receptivitate
sau de apărare a organismului, precum și tipul său de receptivitate, și acțiunea
unor factori din mediul ȋnconjurător. In
acest mod ne explicăm pentru ce același microb nu determină la toate persoanele
infecții cu manifestări asemănătoare.
Conservarea intactă a tegumentului și a mucoaselor este prima barieră de
apărare contra infecțiilor; pielea și mucoasele acționează ca bariere anatomice
față de invazia microbiană. Este indicat să
nu irităm, spre exemplu, mucoasa bucală cu substanțe caustice. Prin
mijloacele de apărare ale mucoaselor există formarea de mucus și acțiunea de
mișcare a cililor celulari în spre afară, prin care se elimină o dată cu mucusul
și microbii (secreție nazală, strănut, tuse cu expectorație). Mucoasa
conjunctivală se apară cu ajutorul lacrimilor, care sunt și ele dezinfectante
(conțin o enzimă cu acțiune bactericidă care se află și în secreția nazală, în
salivă și alte secreții). Atât
tegumentul cât și mucoasele se apară și printr-o “microfloră” microbiană “normală”,
constituită din microbi nepatogeni, care împiedică multiplicarea și pătrunderea
în corp a microbilor patogeni.
Ce fac clorul și
unele substanțe derivate?
Irită mucoasele, conjunctivul (canalelele
ochiului pe unde intră virusul). Clorul, biocidele puternice în general, distrug și microbii nepatogeni care
împiedică multiplicarea și pătrunderea în corp a microbilor patogeni.
Sângele are putere bactericidă și împiedică înmulțirea microbilor pătrunși
întâmplător în sȃnge. Tot în sânge se află interferonul, o glicoproteină cu rol
important în apărarea contra virusurilor.
(sursa: Medicina de familie, Editura Medicală, București, 1986)
Dacă omul, însă, inhalează vapori de
biocide, de clor și alte dezinfectante puternice, nu doar că își irită mucoasele, dar
își alterează și plămânii, iar când plămânii nu funcționează cum trebuie nici
sângele nu mai are puterea naturală de a lupta împotriva “dăunătorilor”.
Aceleași efecte le are poluarea, in general.
Florin Mihălțan, medic pneumolog: "Vaporii care se degajă de la
soluțiile de clor sunt iritante bronșice, iritante respiratorii, pot să dea tuse,
secreție, pot să dea inflamație a mucoaselor la nivel conjunctival și la
nivelul nasului". Hipocloritul este o substanță corozivă pentru piele și
dăunătoare pentru ochi, iar dacă intră în contact cu materia organică de pe
suprafața drumului poate forma subproduse extrem de periculoase. Organizația
Mondială a Sănătății susţine că nu există până acum date științifice despre
eficiența acestor substanțe în combaterea coronavirusului. Mai mult decât atât,
medicii pneumologi atrag atenția că vaporii produși de unele substanţe
pot fi periculoși. Reprezentanţa din România a Organizației Mondiale a
Sănătății recomandă să se folosească doar detergenții convenționali, cu
evitarea producerii de praf și aerosoli.
(sursa: stiri.tvr.ro din 30 martie
2020)
Prin ordonanța militară 4, autoritățile locale sunt obligate să spele
străzile, intrările și holurile blocurilor, să monteze dispozitive cu soluții
dezinfectante la toate intrările in blocuri. Cine face așa ceva, după ce stropește cu
biocide sau cu ce-o stropi, trebuie să
spele temeinic mai apoi, nu să lase substanța împrăștiată și după un timp
să vină iar să dea, tot fără să spele mai apoi.
Deși împiedică dezvoltarea bacteriilor precum Giardia sau E Coli, clorul
este în același timp toxic pentru organismul uman. Clorul este un iritant
foarte puternic care contribuie la acumularea radicalilor liberi, având efecte
asupra sănătății celulelor.
Medicul Tudor
Ciuhodaru, în ianuarie 2019, despre efectele clorului:
Clorul reacţionează cu apa din ţesuturi formând acizi oxigenaţi (acid
hipocloros), fiind astfel un iritant puternic pentru ochi, piele şi mucoase.
Cele mai frecvente intoxicații sunt prin inhalare și în doze mici și
produc în general efecte iritative la nivelul
căilor respiratorii: tuse, strănut, senzație de constricție toracică,
respirație șuierătoare dar, mai ales la astmatic, pot declanșa sau agrava
crizele severe. Nu sunt excluse fenomenele hipersecreție bronișcă, bronșită de edem pulmonar toxic cu potențial
letal (mai ales în cazul expunerilor repetate la doze mari). Pneumonia chimică şi edemul pulmonar toxic
pot apare chiar după o latenţă de 12-24 de ore.
Intoxicația cu clor poate rezulta din
inhalarea sau ingerarea clorului din aerul contaminat sau prin consumul de
alimente sau apă contaminate. Efectele clorului asupra sănătății umane depinde
de cantitatea de clor prezentă, de durata și frecvența expunerii. Pentru
fiecare individ, efectele pot varia, deși simptomele frecvent înregistrate
includ în general dificultăți de
respirație, acumularea de lichid în plămâni, arsuri ale gurii, inflamații ale
gâtului, dureri de stomac, dureri toracice, tuse, vărsături și sânge în scaun.
Clorul irită pielea, ochii și sistemul respirator. Aceste efecte nu sunt
susceptibile să apară la nivelurile de clor care se găsesc în mod normal în
mediul înconjurător.
În stratul superior al atmosferei, moleculele care conțin clor au
fost implicate în distrugerea stratului de ozon. (wikipedia)
Cred că nu e bine să folosim in exces dezinfectanți puternici - concluzia mea.
Sursa foto: pixabay; autor: DavidRockDesign