Coliere din staniol pentru papusi. Transformari creative

De ceva timp am o stare de nestare... Aș face ceva, și n-aș face ceva; aș pleca, dar n-aș pleca; aș sta și n-aș sta și tot așa. Las timpul să curgă și în timp ce timpul curge îmi fac timp pentru plimbări, jocuri, filme, cărți. (infinitul timp, în general!)

Jocul Transformări creative – septembrie 2023 mi-a fost la îndemână: în timp ce mă jucam mai aruncam un ochi la un film.

Adevărul e că nu mă gândeam la joc în mod deosebit, simțindu-mi mintea golită de orice strop de imaginație dar – la un moment dat – înfășurând pe deget staniolul împăturit al unei bomboane pe care tocmai o savuram s-au suprapus în cap imagini diverse, cu păpuși, bijuterii, colecția de ambalaje păstrate de la unele dulciuri și s-a conturat – în fracțiuni de secundă! - o idee: bijuterii pentru păpuși, unele dintre păpușile aranjate în 2019, cu ocazia Provocărilor verzi – Salvăm păpuși.

Mi-am imaginat că voi lucra coliere și brățări, dar practica mi-a arătat că e cam dificil cu brățările dacă vreau ceva mai sofisticat, nu doar staniol împăturit, răsucit sau mai știu eu cum prins la încheietura brațului păpușilor.

Rezumat: am confecționat coliere din staniol pentru păpuși.

Confecționare coliere din staniol

Am ales staniol argintiu, auriu, bleumarin, bleu, roz și două bucățele maro. Pe o andrea am înfășurat patru folii mai mărișoare (5-6 cm) și mai multe înguste (late de circa 2 cm și lungi de... unele de mai mulți centimetri, altele de mai puțini). Astfel am realizat tuburile din staniol: cele lungi sunt la mijloc, cele scurte vin în completarea colierului.

Din staniol fără hârtie am făcut câteva cocoloașe colorate, pe post de mărgele.

Pe sârmă aurie am înșirat tuburile și cocoloașele (acestea din urmă găurite, în prealabil, cu un ac de cusut gros)

Gata colierele! Totul a durat atât de puțin timp încât nu-mi venea a crede ce viteză am avut la confecționarea lor. Altfel a stat treaba când le-am fotografiat!

Caseta din carton pentru coliere din staniol

Bine, bine! Păpușile au coliere, dar unde să le depoziteze când nu le poartă?! Răspunsul (aproape) logic: într-o casetă. Și-am făcut o casetă!

Caseta e confecționată din ambalajul-cutie de la niște pastile. Cu bandă adezivă din hârtie am lipit deschiderile originale ale cutiei și am tăiat un capac, să se deschidă precum cel al casetelor. Mai apoi am îmbrăcat cutia în hârtie neagră, groasă și lucioasă – cea din ambalajul folosit la începutul anului, când am confecționat o felicitare (pentru etapa din ianuarie a jocului). Pe unde a rămas neacoperită cutia am lipit staniol auriu.

Combinația negru-auriu îmi place mult, în general. În grabă, fără să mă gândesc prea mult, mi-a reușit o casetă în care nu-mi vine în minte (acum) ce-aș putea păstra – să nu le-o dau păpușilor. Ce egoistă sunt!

Caseta din carte si semne de carte

În luna mai am ratat jocurile care se desfășoară în blogosferă, și la care obișnuiam să particip...

În cazul jocului Transformări creative – mai 2023 a fost despre a modela cărți, ziare, reviste. Patru teme: trei impuse, una la liber – am început ca la examen, cu subiectul pe care-l știu cel mai bine: tema doi – o carte, o revista, un caiet de folosit aproape în întregime. Dar am ratat predarea. 😊

Primul gând mi-a fost: n-aș putea tăia o carte. Ha! Mi-am amintit de cartea pe care efectiv, mai apoi, am ciopârțit-o cu pasiune! Consider că am citit multe cărți, în timp, dar până la această carte n-am dat de una care să mă enerveze prin modul în care e scrisă... 

Cică, e thriller fantastic (polițist + SF!) Uau! „Pendulează cu delicatețe între realitate și imaginar (declară cineva, pe coperta ultimă a cărțuliei tipărită cu litere minuscule și care are 214 pagini!!!) Am primit-o când am cumpărat nu știu ce ziar, și era sigilată în folie de nailon.

E! Și din această carte am făcut o casetă.

Aveam ideea aceasta de mulți ani – tot văzusem prin filme și-mi plăcea.

Am decupat-o cu un cuțit pentru hârtie, după ce am conturat un dreptunghi folosind un ac pentru trasat pe metal (să se vadă semnul pe cât mai multe pagini) și am tăiat circa 20 de pagini deodată. După ce am nivelat, cu șmirghel, decupajul, am lipit (superficial) paginile între ele apoi am lipit bandă adezivă din hârtie, să definesc caseta din carte.

Fâșiile colorate sunt bandă adezivă din hârtie colorată cu acuarele, după o tehnică văzută pe blogul Suzanei, Universe of my heart. Acuarelele sunt două nuanțe de albastru (am făcut și câteva dungi cu ojă argintie).

Pe fundul casetei am lipit staniol auriu – n-aș fi făcut-o, dar ar fi însemnat să dau de acel text de fiecare dată (și n-am de gând să mă enervez de câte ori deschid caseta făcută din această carte).

Am în bibliotecă vreo câteva cărți care nu mi-au plăcut (unele le-am citit, altele doar le-am răsfoit) – nici la anticariat nu le-au primit! Cele mai multe dintre aceste cărți neplăcute sunt ediții vechi (multe au autori români), dar sunt și câteva mai noi, moderne. Între acestea, una m-a enervat de-a dreptu’ nu doar că nu mi-a plăcut: Hoții de timp, de I. B.- cartea pe care am transformat-o în casetă.

Am încercat să citesc această carte dar... uau! E atât de bine scrisă... că n-am înțeles nimic – e peste nivelul meu de înțelegere, deh. Am recunoscut ceva din stilul Agathei Christie, din stilul lui Raymond Chandler (partea cu ceea ce autoarea își imaginează că-i umor). Unele dintre personaje sunt făcute cunoscute prin porecle: Diva, Mustăcioasa, Casnica... Asta-i și-n stilul lui San Antonio (Frédéric Dard, pe numele lui).

Sigur că e greu să fii original după sute de ani în care scriitorii și-au așternut pe hârtie gândurile, au dat frâu liber imaginației și și-au dovedit talentul, dar aici prea sare în ochi un melanj de stiluri și expresii (multe îmi sunt cunoscute dar nu pot identifica autorii).

Exemple din câteva fraze care m-au enervat:

1. M-a umplut profesional – e povestit la persoana întâia și naratoarea e ceva jurnalistă (așa am dedus dar, poate, o avea altă profesie și cum n-am citit cartea integral...)

2. Diva, de frică, s-a scăpat pe ea, că tot avea diaree – și chestiile astea sunt cam la ordinea textului (zic că tot de pe la San Antonio s-a inspirat – amintesc numai acest autor pentru că numai in cazul lui am mai insistat să citesc răsfoiesc două cărți în acest stil scabros).  

3. Femeile frumoase pun lumea în mișcare. (...) Bărbații vor femei frumoase. De ce ar vrea femei urâte, care să le facă doar copii urâți?” (am citat din memorie). Stupiditatea afirmației (dincolo de nevoia autoarei de-a fi interesantă cu orice preț) sare în ochi: un bărbat urât, cu o femeie frumoasă, ar putea avea copii urâți.

Înainte de a nu vă mai plictisi las două imagini cu text din cartea transformată în casetă... Prima pagina și altele trei, la întâmplare.

(Nu merită să descărcați foto pentru a citi textul, dar... Poate sunt doar piticii mei aliniați)

Acum, ce să zic... Nu zic că-i proastă cartea, 😉 zic că pe mine m-a enervat de-a dreptul! De-aș fi citit-o integral s-ar fi putut spune că mi-a fost furat timpul. Unul dintre personaje zice (între alte banalități): nu fiți proprii voștri hoți de timp.

Am scris despre carte pentru a motiva de ce nu m-a durut sufletul s-o ciopârțesc.

Semne de carte din agrafe de birou, carton și hârtie

Având o casetă din carte mă gândeam ce-o să pun în ea... Și mi-a venit ideea de a pune în ea semne de carte.

Cu mai mult timp în urmă am confecționat opt semne de carte, după indicațiile găsite într-un videoclip postat tot de Suzana, folosind hârtie decorativă și inimioare adezive primite (între altele) de la MNiko (Explorator prin viață) dar mi-au rămas doar două.

Am adăugat aici și semnele de carte pentru că tot erau făcute.

Caseta satinata Transformari creative

Încet, încetișor spre foarte încet, am reușit să ajung la zi cu temele lunii februarie.

Ultima temă la Transformări creative – februarie 2023 îmi solicită creativitatea. Să nu râdeți de valul de creativitate care a dat peste mine! Că și e nevoie de creativitate pentru o casetă satinată. 

Oh! Până să mă opresc la această casetă chiar mi-am pus la încercare creativitatea!

Am încercat să fac un elastic de prins părul – elastic îmbrăcat în material colorat (nu știu cum să numesc aceste prinzătoare decorative pentru păr – noh! sunt creativă în denumiri). Nu mi-a reușit deși, cândva, știam să fac!

Am încercat apoi o învelitoare din denim (textila, nu after shave-ul) pentru o serie de cărți de dimensiuni mici, polițiste, pe care mi le-a împrumutat cineva. Culmea! (sau nu?) Nu mi-a reușit! Și-atunci am ales ceea ce mai făcusem cu alte ocazii: casetă.

Dintr-o cutie lungă de 11 cm, lată de 5 cm și înaltă de 3,5 cm am făcut o casetă pentru... bijuterii.

Materialul e de la o fostă rochie din satin argintiu și voal gri lucios (doar satinul a mai rămas nefolosit).

Am învelit, practic, cutia într-o bucată de material și am folosit adeziv pentru fixare, dar... a fost nevoie să ascund lipiturile exterioare (nu am potrivit materialul astfel încât să fie nevoie de cel mult o lipitură exterioară - dacă fără nu se putea). Și-am ascuns aceste margini lipite cu... silicon albastru cu sclipici! Am și bastonașe cu argintiu dar în pistol mai era albastru (mult!) și n-am știut cum să-l scot fără a-l irosi... În poză nu prea se văd aceste lipituri cu albastru – pe interiorul capacului, un pic.

Caseta se „zăvorăște” cu o închizătoare de la un fost colier și cu un cercel mic, auriu.

Pentru că mi s-a părut prea modestă am aplicat trei inimioare argintii din setul primit de la MNiko (Explorator prin viață) atunci când am obținut și diplome pentru joaca din anul trecut. Aș fi lipit mai multe dar... cred că aș fi încărcat-o deși, privind-o acum, mai că aș mai lipi câteva inimioare argintii pe capac.

Deși e departe de eleganță, îmi place caseta.

Ornamente de brad 19-24 decembrie

Mai sunt câteva zile din acest an 2022 și se încheie – odată cu anul – și jocul-concurs Ornamente de brad. Ornamentele ar trebui să fie cele corespunzătoare temelor de la Adventul fotografic din zilele 19-24 decembrie (grupa 4, altfel spus):

1. fulg/fulgi de nea; 2. glob; 3. bomboană; 4. roșu/verde; 5. sclipici argintiu/auriu; 6. scena Nașterii.

Am ornament pentru ziua de 19 decembrie: fulgi de nea

Sunt decupați din staniol, după indicațiile din video:

https://www.youtube.com/watch?v=9ua_tS8Zmv8

Pentru a nu rămâne fără sclipici pe „verso” i-am colorat cu roșu și am lipit sclipici (apoi am dat cu lac, să nu zboare sclipiciul).

De ce i-oi fi vopsit cu roșu când ar fi arătat fain albi pe „verso”? Zău că nu înțeleg acel „impuls”! Când i-am făcut nu mi-a trecut prin minte că alb ar fi fost mai potrivit!

Și am ornament pentru ziua de 22 decembrie: roșu/verde:

un fes pe care mi l-am imaginat a fi un „fes de spiriduș”.

E făcut din două triunghiuri de fetru pe care le-am lipit – să nu se vadă lipitura am presărat sclipici (roșu și verde) și am lăcuit. În vârf este o mărgică aurie, iar marginea fesului e „tivită” cu o împletitură din fire subțiri, sclipicioase: roșu, verde, auriu, argintiu, albastru (nu e făcută de mine – câteva împletituri erau „ornamente” la niște șlapi, dar le-am tăiat de la aceștia chiar în ziua când i-am cumpărat).

Casete din carton și tuburi de hârtie

Casetele sunt fără legătură cu Adventul fotografic și Ornamente de brad, și nu le-am făcut zilele acestea. Le-am lucrat în timp, după ce am văzut la MNiko un coșuleț lucrat din tuburi de hârtie.

Prima casetă:

Caseta a doua e înaltă de 6 cm, lungă de 5,5 cm și lată de 4,5 cm. Tuburile de hârtie de pe capac au 3 cm.

După cum am mai spus: când se aliniază piticii nu mă pot opune! Se potolesc numai după ce execut ce vor ei! Tre’ să-i pun la punct într-o zi, dar deocamdată mă distrez.

Ornament de perete

Cum să-i zic altfel? Tablou nu e, medalion nu e...

Oricum, ornamentul nu are legătură cu ornamentele de brad. Am „remediat” ceea ce am lucrat pentru prima dată în tehnica iris folding

Nu mi-a plăcut ce mi-a reușit atunci așa că m-am străduit să fac obiectul mai frumușel.

„Rama” este din ață aurie, lucioasă, răsucită; conturul florii e făcut cu lipici cu sclipici.

Tablouri cu ramă neagră din plastic

Am montat aceste „tablouri” cândva în primăvară. Pentru că am doar rame negre am lipit pe ele romburi colorate (tot din plastic). Latura lungă a ramei are 28 cm, latura scurta 20 cm.

Imaginile sunt decupate din calendare.

Se cam „pierde” imaginea între romburi dar nu mi s-a părut potrivită nici doar rama neagră – pentru alt gen de imagini poate că s-ar potrivi mai bine ramă neagră și îngustă, dar asta voi afla cu altă ocazie.

Fluture din petale la cutie. Materiale din natura

În săptămâna cinci din Calendarul ReCreativ – Materiale din natură – este despre realizarea unor obiecte din sau cu flori.

De data aceasta voi înscrie în tabelul jocului un obiect care doar cu indulgență se poate accepta deoarece "florile" sunt doar petale de la nici nu știu ce floare, rătăcite printre frunzele puse cândva la presat, frunze din care mi-am tot propus să realizez o decorațiune și-am rămas doar cu propunerea.

Revin la obiectul realizat: o casetă pentru mărunțișuri.

Într-o cutie de la bomboane am lipit un pătrat decupat din hârtie creponată pe care am fixat (cu aracet) petalele – ca aripi pentru fluture – și o frunzuliță pentru corpul fluturelui. Peste acestea am lipit o foaie din plastic transparent.

Capacul cutiei e învelit, la exterior, în hârtie roz și decorat cu trandafiri decupați din hârtie de ambalat.

Caseta va deveni repede utilă, asta-i sigur.

Recondiționări în grabă

Îmi plac obiectele vechi și foarte vechi iar când am ocazia le adun și le recondiționez. Unele nu am cum să le expun așa cum ar merita și stau prin debara, cămară sau dulapuri. Felul în care e mobilat apartamentul nu permite în nicio cameră „accente vintage” – ar deveni decorul extra-eclectic (ca să nu spun înghesuit). Nu contează; îi dau înainte cu recondiționatul.

Caseta maro (L= 14 cm, l=9 cm, h=5 cm) îmbrăcată în vinilin, am găsit-o în podul casei unui unchi. Am descoperit câteva minuni dar pentru că nu au loc la noi le-am lăsat acolo până ne-om hotărî să ne mutăm în căsuța unde, la parter, e un atelier mare și pot lăsa obiectele împrăștiate la finalul zilei.

Am scos materialul roșu și pătat, am spălat cutia și am lipit foi de burete apoi satin roșu – nu m-am priceput prea bine la croit interiorul și s-a cam lipit „în valuri” (dar, în ansamblu, arată bine). Vinilinul tocit l-am vopsit cu cremă de ghete (cremă gen vopsea) – și nu i-am făcut poză, dar arată chiar bine (zic io).

Cutia de la bomboane (D=9 cm, h=4 cm) doar am curățat-o de praf. Habar n-am din ce an o fi, dar e veche. Timpul n-a afectat prea mult cartonul și culorile.

Cutia metalică (L=28 cm, l=20 cm, h=16 cm) am „cules-o” din podul casei unei prietene, Nina. Erau comori acolo, nu glumă, dar... când a aflat ea că mă pasionează vechiturile fusese curățat aproape întregul pod (totul a fost dat la gunoi). Eu am găsit doar câteva mărunțișuri, prin dulapurile care nu au fost atinse de cei care au golit podul.

Așa arăta când am găsit-o:

și așa arată acum:

Mai am de lucru la ea. Când am început să o recondiționez nu am avut vopseaua necesară, apoi n-am mai avut timp; când am avut timp, în primăvara aceasta, magazinele de bricolaj (și nu numai) erau închise din cauză de pandalie. Am depozitat în ea mărunțișuri vechi recondiționate de-a lungul timpului.

Caseta roşie din carton. Provocări verzi in iunie (2)

Pentru Provocări verzi am terminat de câteva zile tema cu numărul doi, mixed media cu cireşe, dar nu am reuşit să editez fotografiile până azi şi nici cuvintele nu s-au adunat sub carcasa pe care o port cu mine peste tot şi-o numesc cap.

La sfârşitul lunii mai Carmen a trecut pe la noi, şi ne-a adus muuulte bunătăţi şi frumuseţi - între bunătăţi, bomboane şi ciocolate!!! Inclusiv ciocolată cu mentă! Pătrăţelele de ciocolată cu mentă au fost primele care s-au terminat: in câteva ore. Cine le-a exterminat?! Subsemnata, in cea mai mare parte.

Din cutia bomboanelor cu lichior de cireşe am făcut o casetă, pentru Provocarile verii - iunie 2019. E bună fie pentru brăţările subţiri pe care le ţin acum amestecate cu cele mari şi scotocesc până la plictiseală după ele, fie… pentru orice altceva mărunţel. Îmi plac cutiile de la bomboane şi mai mereu pe cele super faine le-am păstrat şi am ţinut (ţin) in ele fel şi fel de măruţişuri necesare mai mult sau mai puţin des (pe căprării, altfel spus, să am acces facil la orice îmi trebuie într-un moment sau altul - cele care nu sunt personalizate au etichetă, să ştiu ce e acolo). Sunt frumoase, sunt comode, sunt uşoare, uşor de depozitat şi-mi amintesc de cei care mi le-au oferit (când le văd mă gândesc automat la persoana respectivă).

Bucăţelele de carton “recoltate” de la câteva ambalaje de ciocolată au fost utile pentru a acoperi scrisul de pe viitoarea casetă din carton. Din hârtia interioară a cutiei (hârtie stratificată - nu ştiu care-i denumirea) am decupat câteva perechi de cireşe aurii şi le-am lipit pe ceea ce e o “schiţă” de portativ cu trei linii orizontale (celelalte două s-au pierdut pe drum) ☺ - sunt in relief şi, in realitate, lucesc discret. Dintr-o revistă lăsată in cutia poştală - cu reclame la nu mai ştiu ce - decupasem cândva o inimioară, şi acum s-a potrivit. Pentru că îmi plac şi tigrii, am lipit pe inimă imaginea unui tigru. Pe cantul cutiei am făcut contur cu auriu. Şi cam atât.

Urmează tema trei: desenăm pe… O ideea am - să văd dacă reuşesc să o pun in practică; imediat se termină luna iunie şi nu vreau să lipsesc.

Colac peste pupăză! Scriind despre această cutie am inceput să înghit in sec de pofta bomboanelor! Trebuie să mă mulţumesc cu turtă dulce cu scorţisoară!

Puşculiţa. Provocări verzi

De data aceasta m-am grăbit sa termin proba numărul unu la Provocări verzi: puşculiţa.

Am ales să îmbrac cutia de carton (8 cm înălţime, 6 cm lăţime) a unui borcănaş cu cremă in bandă adezivă de hârtie şi să o colorez cu negru, mov şi argintiu, să se potrivească “setului” pe care l-am făcut cândva pentru hol, setul fiind prima mea încercare de a folosi ceva asemănător “tehnicii şerveţelului”. Trifoiul şi potcoava au fost mărţişoare.

Am întărit cu banda adezivă cutia, i-am lipit capacul, i-am tăiat o fantă şi… a ieşit o puşculiţă-aragaz! Sau maşină de spălat! Astfel şi-au dat cu părerea unii şi alţii - fiecare cu ce-l doare! ☺

Pentru Provocările primăverii - aprilie 2019 am făcut ce se vede mai jos:

Monedele le adunam într-un portofel care nu se mai închide bine - sunt monede pe care le-am găsit pe stradă începând cu anul 2005. Deh! Colecţionez monede găsite. Bancnotele nu le-aş colecţiona (şi din mărunţiş am luat destul), dar sunt mulţi ani de când n-am mai găsit bancnote! Când îl aveam pe Boby am găsit destul de mulţi bani: bancnote de diverse valori, monede lei, monede eurocenţi… Faza cu eurocenţii e de comentat! Îl plimbam prin zona verde de lânga nişte blocuri pe unde nu obişnuiam să mă plimb, dar nu aveam de ales in acea perioadă, şi pentru că trebuia să fiu atentă ca Boby să nu ia masa in oraş (a.k.a. să mănânce de pe jos) priveam mai mult in jos - o monedă ici, una colo… A doua zi la fel! A treia zi la fel! Am adunat aproape trei euro (dacă nu mă înşeală memoria) in monede mici (le am şi azi, dar e mai complicat să ajung la ele chiar acum) - erau prin iarbă, pe o arie mare, ca şi cum cineva împrăştiase monede pe toată acea zonă verde! Prietenii se amuzau pe fazele acestea cu banii găsiţi in timpul plimbărilor cu Boby; ziceau că el îşi plăteşte cazarea şi masa, fiind căţel găsit.

Prima dată e mai greu. Fleur and Color on Wednesday

Sâmbătă şi duminică a trebuit să stau de veghe (nu, nu in lanul de secară) şi pentru că aveam timp mi-am luat cu mine ceva materiale, să treacă nopţile mai repede. Şi m-am jucat cu serveţele, cutii din carton şi vopsele.

Ideea nu-mi aparţine, dar am modificat-o pe cea descoperită cu ceva timp înainte pe YT

https://www.youtube.com/watch?v=Qs9zgpnOTm0

E prima dată când aplic “tehnica serveţelului” şi am ales o cutie de carton de la şerveţele, doua role mici de la banda adezivă (pentru cutia rotundă), un carton de la hârtia igienică pentru vază. Pentru ”căpăcelele” cutiuţei rotunde şi pentru suportul vazei am tăiat cercuri dintr-o copertă de caiet şi le-am lipit cu adeziv tip aracet. Pe fiecare am aplicat bucăţele de serveţel, bucaţi de serveţel răsucite, ”bumbi” din bucăţele de şerveţel şi pentru vaza am folosit şi câteva mărgeluţe.

Bucăţile de serveţel le-am lipit pe carton cu aracet uşor diluat cu apă (nu am avut adeziv mai subţire şi transparent iar aracetul nu se întindea prea uşor (aşa că l-am diluat şi totul a mers mai uşor). După ce am lipit toate ”decoraţiunile (cu aracet nediluat) am vopsit totul cu vopsea acrilică (gri foarte închis); am combinat apoi roşu cu albastru pentru a obţine mov (am adăugat un strop de alb pentru ca movul să fie mai deschis - fără a pierde prea mult timp combinând culorile in nuanţa dorită) şi am ”şters” pensula pe cutie, inistând pe modelele evidenţiate. Apoi am atins totul cu bronz auriu. A ieşit ce vedeţi in fotografii – de fapt, in realitate arată ceva mai bine. Le-am fotografiat când am ajuns acasă, dar tot nu m-am încadrat in ”lumina zilei”.

Altele:

Roaba cu trandafiri uscati

Vaza din sticla de bere

O idee de joc  lansată de Ella: Fleur and Color on Wednesday