Se afișează postările cu eticheta cinematograf. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cinematograf. Afișați toate postările

2018-01-15

Prin Braşov in 15 ianuarie 2018

E luni. Se zice că luni nici iarba nu creşte, nici la poliţie nu-i deschis. :) Nu ştiu cum e in alte părţi, dar aici creşte şi iarba, e deschis şi la poliţie, doar că nu ninge! Sunt şi unele spectacole – fără cele pe care le dau, mai ales in zori şi noaptea, copiii şi adolescenţii care-şi au adăpostul prin gară, pe acoperişurile chioşcurilor de pe peroane, prin gurile de canal, prin scările blocurilor sau pe cine ştie unde şi care inspiră cu nesaţ din pungile cu aurolac.
Stelele luminează la fel calea tuturor...
Azi, 15 ianuarie, este Ziua Culturii Naţionale, ziua in care s-a născut Mihai Eminescu (1850).
Cu această ocazie a Zilei Culturii Naţionale, Muzeul Casa Mureşenilor, Piaţa Sfatului nr. 25, organizează un recital de muzică și poezie, începând cu ora 17. Programul cuprinde lucrări din creația compozitorilor George Enescu și Ciprian Porumbescu, interpretate de Liliana Iacobescu – pian și Magdalena Lazăr – vioară, și poezii de Mihai Eminescu, recitate de actorii George Custură și Gabriel Costea.
Tot aici, până la sfârşitul lunii ianuarie, poate fi vizitată expoziţia “Poveştile arhivei” (8 expoziţii speciale):
1. Pentru o istorie a imnului naţional – informaţii despre autorul poeziei “Un răsunet”, Andrei Mureşianu, şi despre cum “Deşteaptă-te române!” a devenit imnul naţional al României începând cu anul 1990.
2. Serviciile poștale în trecut - informații despre începuturile serviciilor poștale în lume, serviciile poştale din Transilvania secolului al XIX-lea, detalii despre activitatea oficiului poştal braşovean.
3. Sigiliul – garanția originalității – despre fondul de sigilii al muzeului; informaţii generale legate de folosirea sigiliului, o clasificare în funcţie de modul de aplicare a peceţii, descrieri ale celor mai importante peceţi din Arhiva Mureşenilor.
4. Fotografia între album de familie și document istoric - scurt istoric al fotografiei și al evoluției sale, de la descoperirea italianului Porta a obiectivului până la fotografia color; vor fi prezentate fotografii de epocă, cărți poștale ilustrate cu Brașovul de altădată, clișee de sticlă, fotografii stereoscopice vechi, aparate de fotografiat de epocă, dar și contemporane.
5. Tipografia ”A. Mureșianu” - La sfârşitul anului 1887 ziarul Gazeta Transilvaniei îşi anunţa cititorii că, începând cu anul 1888, va fi editat în tipografia “A. Mureşianu”. Noua tipografie funcţiona în casa familiei Mureşianu din Piaţa Sfatului, azi, Muzeul Casa Mureşenilor Braşov. Maşina tipografică era adusă de la Viena, cernelurile din Germania iar hârtia provenea din diverse centre precum Pesta, Viena şi Braşov.
6. Auziţi, vedeţi, miraţi-vă! Expoziţie de publicitate - vizitatorii sunt invitaţi să cunoască începuturile publicităţii în Transilvania prin intermediul anunţurilor publicitare. Sunt surprinşi primii 100 de ani de apariţie ai Gazetei de Transilvania / Gazetei Transilvaniei (perioada cuprinsă între 1838-1938).
7. Copiii și copilăria de altă dată – anii 1900; fotografii de epocă reprezentând copii, documente ale vremii, situații școlare, cărți și studii ce s-au ocupat de această problematică.
8. Dansul de societate “Romana” – expoziţia prezintă povestea elegantului dans de salon compus în toamna anului 1849 de profesorul Iacob Mureșianu şi care s-a dansat în mod oficial la balul “Reuniunii Femeilor Române” în iarna anului 1851, iar apoi la toate balurile, seratele și recepțiile din Ardeal, Maramureş, Banat, Crişana sau la balurile studențimii românești din Budapesta și Viena, până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.
Sursa info: http://muzeulmuresenilor.ro/2017/12/11/expozitia-povestile-arhivei-3/
₪₪₪
La Teatrul Sică Alexandrescu (in Piaţa Teatrului nr. 1), se joacă All Inclusive, o comedie in regia lui Vlad Zamfirescu; scenografia de Mădălina Marinescu. Preţul biletelor: 80-100 de lei.
Teatrul Arlechino (Teatrul de păpuşi), str. Apollonia Hirscher nr. 10,  organizează cea de a VIII-a ediţie a “Porţilor deschise”. In Ziua porţilor deschise sunt invitaţi la teatru toţi cei care doresc să pătrundă in spatele cortinei – vizite organizate de actorii teatrului, in culise, in cabinele actorilor, in sala de repetiţii şi in atelierele de creaţii. Copiii vor putea interacţiona cu actorii şi păpuşile din spectacolul Cine a furat fulgii de nea?, regia Georgeta Lozincă.
Evenimentul se va desfăşura intre 9:00 şi 16:00. Intrarea este liberă.
De la ora 16, lansare de carte: “Cronica unui negustor de sânge”, de Yu Hua, la Institutul Confucius al Universităţii Transilvania Braşov (Bd. Eroilor nr. 29). Romanul surprinde drama “omului nou”încă ataşat de vechile credinţe, in timpul celor mai frământaţi ani ai Chinei maoiste. Lansarea de carte are loc in cadrul ŢConferințelor de cultură și civilizație chineză”. Cartea va fi prezentată de prof. dr. Luminița Bălan, sinolog, director al Institutului Confucius al Universității din București și traducătoarea romanului, Denisa Comănescu.
₪₪₪
La Sala “Patria” – Cinemateca – Seara Filmului European. Se va derula filmul Pătratul (Suedia, 2017), in regia lui Ruben Östlund. Filmul a câştigat Palme d'Or la festivalul de la Cannes, 2017.

Desigur, şi in Braşov sunt multe expoziţii permanente, despre care (poate) voi scrie in alte zile. 

2018-01-14

Se desfâşoară prin Braşov in 14 ianuarie

Există un “Ghid local” online – şi mai multe site-uri unde sunt amintite diverse evenimente de cultură sau pentru distracţie, dar sunt atât de împrăştiate şi amestecate cu diverse cursuri sau “workshopuri” încât te încurci in ele şi-ţi piere cheful să mai cauţi ceva. Mie, cel puţin, imi piere cheful, aşa că… am rugat câţiva prieteni să mă ajute şi să îmi trimită ce au găsit ei pe ici-colo şi am facut o selecţie. Poate reuşesc să fac “un rezumat” şi pentru alte zile…
Aşadar…
La Teatrul Sică Alexandrescu (Piaţa Teatrului nr. 1), in 14 ianuarie, se joacă piesa Un cuplu ciudat, de Neil Simon, de la ora 19 la ora 21:30 (cu pauză). Biletele costă intre 10 si 15 lei.
Neil Simon (n. 4 iulie 1927) este unul dintre cei mai apreciaţi dramaturgi americani şi unul dintre cei mai jucaţi, atât in SUA cât şi in lume.  Între anii ’60 și ’80, numele lui devenise echivalent, pentru teatru, cu numele lui Steven Spielberg, în lumea filmului.
Tot de la ora 19, in Sala Studio, va fi jucată piesa Fluturii sunt liberi, de Leonard Gershe, in regia lui Ion Mircioagă.
Proiecţie de filme la Sala Patria, Cinemateca Patria (sala mică), la etajul întâi – sala cu 72 de locuri – pentru Cinemateca intrarea este liberă. Excepțiile sunt evenimentele, sau proiecțiile-eveniment, festivaluri sau filmele românești de vineri, pe cât posibil și cu invitați speciali, seara de film european de luni (aşa scrie pe site-ul Sălii).
Adresa: Bd. 15 Noiembrie nr. 50A.
In 14 ianuarie 2018:
Ora 11, matineu pentru copii: Kung Fu Panda 3, dublat in limba română;
Ora 17, Golden Classics: Zece negri mititei (SUA, 1945), după romanul omonim scris de Agatha Christie, cu Barry Fitzgerald, Walter Huston, Louis Hayward; regia René Clair.
Ora 19, Seara de Oscar: Omul Pasăre sau Virtutea nesperată a ignoranţei (SUA, 2014) regia: Alejandro González Iñárritu, cu: Michael Keaton, Edward Norton. 4 premii Oscar 2015.
Concert Lucky Thirteen, o formatie de progressive metal din Braşov, fondată in anul 2015. In 14 ianuarie, de la ora 20, in Deane's Irish Pub & Grill, str. Republicii nr. 19, trupa va lansa primul material discografic sub semnătură proprie. Albumul Standing In The Shadows a fost lansat in noiembrie 2017, iar acum e “sărbătorirea”. Grupul a participat la diferite festivaluri şi concerte prin toată ţara.
Detalii şi rezervări la nr. de telefon:  0734-010.203. Numărul maxim de participanţi: 100.
Poftă mare de gogoşi in 14 ianuarie, la Jurnal Café, str Republicii nr. 9, et. 1, de la ora 20. Gogoşi frământate şi rumenite, umplute cu fel de fel, pentru pofticioşi, oferite de Tibi Cercel.
Jurnal Café - restaurant, cafenea şi pub, deschis zilnic intre 10 si 00:00. Are şi terasă. Sunt servite băuturi, cafea şi gustari (inclusiv mic-dejun).
*
Level’s Pub, de pe str. Grigoraş Dinicu nr 2 – in “oraşul vechi” (la capătul str. Nicolae Bălcescu, când vii dinspre magazinul Star), organizează Karaoke in fiecare duminică seara, de la ora 19. Cântăreții cei mai curajoși primesc shoturi din partea casei, iar cel mai harnic și talentat cântăreț al serii va avea onoarea să fie fericitul câștigător al unei sticle de șampanie!
In fiecare miercuri de la ora 20, Deane’s Irish Pub & Grill, str. Republicii nr. 19 (deschis zilnic intre 10:00 si 03:00) ne invită să petrecem seara alături de prieteni într-o atmosferă plăcută şi să ne testăm cunoştinţele într-un mod distractiv la un concurs de cultură generală mai diferit. Rezervări la: 0729.899.149. Regulament concurs aici:
*
Pe str. Prundului nr. 1, la Art Point Gallery, de luni până joi între 10:00-17:00; vineri între 11 şi 17, sâmbăta şi duminica de la ora 11 la ora 14, poate fi vizitată (până in 3 februarie) expoziţia de fotografii făcute în expediția din Zona de Excludere Cernobîl după 31 de ani de la dezastrul din 26 aprilie 1986: Cernobîl – urmele trecutului. Expoziţia e organizată de Artcreation.

Sărind diverse distracţii pe ici-colo (cu iz de reclamă şi cam atât), sărind diferite cursuri care se organizează contra cost (machiaj, coafură, dans, iconografie, arme şi muniţii etc.), sărind diferite workshopuri mi se pare că nu rămâne mare lucru. Desigur, e posibil să nu fi descoperit noi toate evenimentele culturale, in special. Nu e o concluzie tocmai plăcută, având in vedere că Braşov a concurat pentru fi “Capitală Europeană a Culturii”.

2016-12-07

Din istoria cinematografelor Brasovului

Cinematograful dezvăluie privirii o lume in mai multă armonie cu dorinţele noastre. (André Bazin)

In Brasov au fost candva mai multe cinematografe. Incepand cu anul 2000 au fost inchise rand pe rand.
In vechi documente scrie ca prima proiectie de film la Brasov a avut loc la 5 decembrie 1896 (ar fi prima din Transilvania), la Vila Kertsch, unde aveau loc evenimentele culturale ale vremii si unde azi e construit “Modarom” (vila a fost grav avariata in 1944, in bombardamentele americanilor din ziua de Pasti; in 1970 a fost demolata total).
La scurt timp de la prima proiectie cinematografica mondiala din 1895, de la Paris, brasovenii au avut privilegiul de a vedea peliculele lui Lumiere. In 1898 apare cinematograful “Apollo-Bioscop”, iar in anul 1901 a fost construita o hala de lemn pe Promenada de jos a Brasovului (zona parcului "Nicolae Titulescu" de azi). In acest an, 1901, brasoveanul Emil Toth colinda din sat in sat cu un aparat de proiectie. Avea primul cinematograf ambulant din tara si le arata orasenilor si satenilor din Transilvania filme mute. In 28 noiembrie 1908, a fost infiintat un cinematograf permanent, in sediul fostului (deocamdata) cinematograf Astra (Transilvania Expres nr. 4087, 23 ian 2007).
(In Bucuresti, primele proiectii s-au facut in anul 1890, pe Calea Victoriei, la cinema Lumiere).

In 1893 a fost inaugurată cladirea in care functioneaza azi Centru Cultural Reduta (str. Apollonia Hirscher) care a preluat numele celei vechi. Aici a functionat una din primele sali de cinematograf din oras.

In Brasov mai sunt astazi noua sali de cinematograf, intre care opt in unul.
1. Cinema One, Str. Zaharia Stancu nr. 1, in incinta Coresi Shopping Resort.
Are opt sali (4 dotate cu tehnologie 3D), 1470 de locuri; cea mai mare sala are 333 de locuri, cea mai mica 92; se desfasoara si transmisii live.

2. Cinemateca “Patria”. Fostul cinematograf “Patria” a fost dedicat Filarmonicii Brasov (Sala Patria), dar la etajul unu e Cinemateca unde pot fi vizionate filme de arta, premiate care - zic ei - nu pot fi vazute in alta parte. Capacitate sala: 72 locuri. Bd. 15 Noiembrie 50A.
Din vara acestui an (nu se stie cât îi va ţine) intrarea la Cinemateca e gratis – se vor plati bilete doar la proiectiile speciale, cum ar fi cele din cadrul festivalurilor sau filmele noi româneşti.
A mai fost unul: Cityplex (in incinta Eliana Mall, unde inainte, prin 2004, a fost Go Multiplex, cu 3 sali), dar a fost sistata functionarea la 1 februarie 2016, la scurt timp dupa deschiderea Cinema One.

Va reintra in functiune unul inchis in urma cu şase ani: cinematograful “Modern” (ultimul inchis), de pe Bd. Grivitei – in vara acestui an cei de la primarie au obtinut autorizatia de construire pentru doua sali si un club. Ce mi se pare cam stupid este faptul ca e situat la parterul unui bloc de 10 etaje. Club la parter de bloc? Galagie direct sub apartamentele celor de la etajul unu? Naşpa!

In zilele de 11 si 12 august a.c., pe aleea de sub Tâmpa s-a desfasurat un eveniment aflat la a III-a editie: cinematograf in aer liber, unde au putut fi vizionate cele mai noi si premiate scurtmetraje de la Festivalul International de Film NexT - dar doua zile nu se pun, ca doar nu-i cinematograf in aer liber permanent.

Dupa disparitia cinematografelor (dar si in timpul existentei acestora) au fost mai multe initiative – in general particulare sau in colaborare cu municipalitatea – de difuzare a filmelor, sub denumirea generica “seri de film”: in aer liber (in Piata Sfatului), altele organizate de Alianta Franceza Brasov, Centrul Cultural German Brasov, Universitatea Transilvania, in colaborare cu Institutul Cultural Polonez; festivaluri: Films tres courts, Animest, 48 Hour Film Project, Dracula Film si cinemateca la Reduta.

Cinematografele anilor trecuti

Imobilele unde au functionat cinematografele au fost inchiriate si mai tarziu, unele, achizitionate, de “jmecheri” care le-au folosit cat le-au folosit, au scos bani, mai multi sau mai puţini, apoi le-au lasat in paragina.
Popular – deschis in anul 1925 si inchis in 2002, situat pe str. Muresenilor nr. 7, in Centrul vechi, aproape de Piata Sfatului; se ajungea la sala, din strada, printr-un gang si o curticica interioara unde, in anumite zile, ne inghesuiam ca sardinele. Dupa 1990, rulau cateva filme pe zi, iar seara se organiza Bingo.
Cladirea unde a functionat acest cinematograf este intr-o stare avansata de degradare, din cauza infiltratiilor. In timpul lui Sextil Puscariu s-a numit Corso, la infiintare numindu-se Capitol.
Imobilul unde a functionat cinematograful este intr-un fost Zwinger (spatiu liber intre incintele de ziduri, necesar miscarii libere a oamenilor aflati in aparare in cazul unui atac – in acest scop, exista o legislatie care interzicea construirea pe aceasta suprafata) de pe latura nordica a fortificatiilor orasului Corona, construite din sec. al XIV-lea până in prima jumatate a sec. al XVII-lea. Lantul de ziduri cu turnuri dateaza, conform unei diplome de la 1432, din etapa timpurie de construire a fortificatiei. Din sec. al XVIII-lea, functiunea militara nu mai predomina, astfel ca tarcurile (Zwinger) sunt ocupate de gradini, interdictia construirii ramanand valabila. Cu timpul, unele devin locuri de loisir (de petrecere a timpului liber) in randul breslelor, iar gradina de vara din spatele Hotelului Europa de pe Klostergasse ajunge sa necesite in 1888 un nou acces/evacuare dupa ziduri. Astfel se creeaza o bresa in zidul de fortificatie, unde va fi construita o sala de spectacole, care devine ulterior cinematograf. (Revista Arhitectura nr. 6, 2015)

In anul 2012, in ideea infiintarii unei sectii de masterat de film documentar, filiala a UNTAC Bucuresti, la Brasov, regizorii Adi Voicu si Cristi Puiu, in colaborare cu UNTAC, au propus administratiei locale un proiect de reabilitare si extindere a fostului cinematograf Popular. Autorizatie de construire a fost obtinuta, din cate am inteles, pentru fostul cinematograf Modern, iar la Astra va fi reparat acoperisul… Hm, poate ca nu am suficiente informatii.
Astra – situat pe str. Lunga nr. 5, inchis in 2004, situat in Livada Postei, peste drum de Centrul Militar (Casa Armatei) si la cateva minute distanta de Biblioteca Judeteana “George Baritiu”, aproape de Sirul Livezii – drumul spre Poiana Brasov. Prima data, cinematograful s-a numit “Apollo-Bioscop”, apoi “Maxim Gorki”, mai apoi “Bârsa”, pentru ca azi sa fie “fostul Astra”.
Astra, a fost ridicat pe temelia cinematografului Apollo-Bioscop si a fost inaugurat cu fast pe 1 decembrie 1927, scrie presa vremii. Aici se jucau si piese de teatru, nu rulau doar filme (era Teatrul National-Cinema “Apollo” si gazduia inclusiv spectacole de cabaret, de opera si de opereta, concerte ale unor artisti sau trupe din tara si din strainatate, spectacole scolare, conferinte ). Doua decenii a functionat sub egida Asociaţiunii pentru literatura română si cultura poporului român din Brasov, veniturile teatrului-cinema sustinans activitatile culturale ale ASTREI; unele spatii ale imobilului au gazduit sectii ale Despărţământului ASTRA – Sectia de Educatie fizica si Conservatorul de muzica.

Printre filmele care au rulat la Astra se numara si filmul Metropolis, care a fost prezentat brasovenilor intre 8-14 aprilie 1927. Despre acest film de cinema, primul care a fost inclus in patrimoniul mondial de documente (programul ”Memory of the World” al organizaţiei UNESCO se stia ca a fost accesibil, in versiunea originala, unui public restrans, dupa care a fost scurtat substantial. Este posibil ca România sa se afle, gratie cinematografului “Astrei”, printre puţinele ţări care au rulat filmul in versiunea initiala, la scurt timp dupa premiera mondiala (tara-barsei.ro)
(v. si http://ro.wikipedia.org/wiki/Metropolis)

De cand a fost inchis, aici au functionat mai multe cluburi, de-a lungul timpului, dar au avut existente scurte.
Despre Astra si Popular s-a discutat in primavara acestui an ca ar putea fi reabilitate de municipalitate. Acestea doua erau, cu 50 de ani in urma, cele mai cunoscute din oras.
Patria  - situat pe Bd. 15 Noiembrie 50A, care era cel mai mare si aici erau prezentate “premierele”, devenit - din 2013, parca - sediul Filarmonicii, si din 2014 functioneaza Cinemateca).
A fost inaugurat in anul 1962, cu denumirea “Partizanul rosu”, dupa numele fabricii din apropiere (fabrica de textile, din care azi a mai ramas o hala, in rest, spatiile sunt ocupate de diferite societati comerciale). Sala avea o capacitate de 600 de locuri, in premiere, ecran si sistem de proiectie panoramic, sonorizire stereo; era dotat cu minibar in foaier. Sef de proiect a fost arhitectul brasovean Ara Ereţian (stabilit ulterior in Germania).
La Patria, cand rulau filme “de top”, coada se intindea pana pe trotuarul celalalt, oamenii traversand carosabilul cand se facea loc pe trotuarul de unde se ajungea la cinematograf (o coada de circa 100 de metri). Noi n-am stat nicodata la coada la bilete, si aveam locurile cele mai bune, pentru ca unul dintre unchi lucra la Intreprinderea cinematografica din Brasov [ceva de comentat? :)]. Acolo am vazut filmul “Superman” (I) de opt ori intr-o saptamana – stiam replicile; am revazut filmul peste ani si iar mi-a placut (am uitat replicile).
Filmele bune, premierele, rulau mai intai aici, apoi rulau in unul dintre celelalte cinematografe.
Modern, la parter de bloc – a fost ultimul deschis in oras (spre sfarsitul anilor 1970) si inchis in 2010; avea doua sali: Bulevard si Modern, dar nu-mi placea zona. Initial au fost trei sali, in una ruland numai filme de animatie. Dupa 1990, in sala Bulevard a functionat un club.

Cosmos - in cartierul Astra de azi, str. Uranus nr. 9, construit prin anii 1970.. Imobilul avea 400 de metri patrati si a fost cumparat, in 2005, la pret de garsoniera (preturile de atunci). De pe la mijlocul anilor 1990 a functionat acolo “Disco No Problem”, una dintre cele mai cautate din Brasov – era dichisita, dar ringul de dans era minuscul, pentru capacitatea salii careia i-a fost pastrata “panta”. Si mai era ceva nasol: luminatul era difuz, iar cei care nu vedeau bine, din motive diverse, riscau sa-si rupa picioarele impiedicandu-se de treptele joase pe care erau amplasate mesele, in sistem amfiteatru. “No Problem” a fost rebotezata “Blue Sensation” (club) si a mai functionat doi ani; acum, acolo e un magazin BILLA, din 2011.

Arta – pe str. Gradinarilor nr. 13, care face legatura intre Bd. 15 Noiembrie si str. Iuliu Maniu; acum e acolo (era, eventual, ‘ca prea apar si dispar peste noapte – in 2015 era) Clubul Arta (infiintat in 1998) unde se joaca biliard, ping-pong, darts, sah si altele de gen.

Tineretului - undeva in zona strazii Rosiorilor, in apropiere de, acum, fosta uzina Hidromecanica, in Centrul Civic; a fost dat in functiune la sfarsitul anilor 1930 si s-a numit “Modern”, apoi “Pacea” si a fost demolat cu denumirea “Tineretului”, in anul 1987, in “febra demolarilor”, fiind programat sa fie reconstruit nu departe de locul initial, oarecum “peste drum”, in spatele unde acum e blocul unde-si are sediul Camera de Comert (Bd. Mihail Kogălniceanu nr.18-20) – info de la dl. Gruia Hilohi, arhitect, via orasulmemorabil.ro.
Aici rulau, uneori, cate doua filme pe zi, la ore diferite. Intr-o zi am vrut sa vedem “Masina timpului” si n-am fost atenti la ora asa ca am intrat si-am vazut “Intoarcerea lui Hordubal” – un film slav, sau ceva, infiorator de plictisitor – dar am stat pana la final, tot sperand ca “incepe vreo actiune”. Nicidecum!

Inainte de 1990, la Muzeul de Etnografie, era organizata o cinemateca.

Ce-a fost si ce-a ajuns Brasovul in materie de cinematografe (si nu numai!)
₪ ₪ ₪ ₪ ₪ ₪ ₪
Surse info: presa vremurilor, trecute si prezente (online si tiparita), Brasovul de altadata, de Sextil Puscariu, wikipedia.
Surse foto:
Billa 2013: http://www.salvatimareleecran.ro/cinema/cosmos; Billa 2011: http://dinbrasov.blogspot.ro
Popular: http://www.monitorulexpres.ro; Astra 2013: newsbv.ro; Astra 1920: salvatimareleecran.ro
Modern: bizbrasov.ro; Modern (anii 2000): urbo.ro; Cityplex: http://www.bizbrasov.ro; Patria: mytex.ro

Cinematografe rămase. Miercurea fără cuvinte


Fotografii pentru Miercurea fără cuvinte! Jocul pornit de Carmen şi continuat de Călin. Sunt invitaţi în joc toţi cei care doresc. “Regulamentul” e scris pe blogul lui Călin.
HAPPY WW!
Surse foto
Cinemateca: http://www.bizbrasov.ro
Sala Patria: http://old.mytex.ro
One: cinemaone.ro