2017-12-12

Gheaţa şi oamenii vârstnici

In tramvai
Spunea un tânăr oarecare
Unui bătrân, cu "politeţe":
- Stau jos acum, că în picioare
Voi sta destul la bătrâneţe.
(Ion Vladimir)

Probabil că nu aş fi scris rândurile de mai jos dacă nu citeam textul doamnei Elena Marin Alexe: Postu-i post si treaba-i treaba… Multa indiferenţă (şi răutate) zace in unii dintre cei care, generic, sunt numiţi oameni.

In febra “marii asfaltări” ce-a avut loc in Braşov anii trecuţi in zona unde locuiesc au desfiinţat o alee in trepte late şi au nivelat, ajungând să existe acolo o alee in pantă, într-o zonă intens circulată. Şi-au mai făcut vreo două alei asfaltate, tot in pantă. Iarna e jale acolo! Majoritatea trec prin “zona verde” pentru că altfel nu au şansa să rămână la verticală când asfaltul e acoperit cu strat de gheaţă pe care nu se deranjează cineva să-l cureţe aruncând ceva substanţe… Nici pe ditamai bulevardul nu s-au deranjat să cureţe!

Dimineaţă plimbam câinele in zona aleilor in pantă. Un bătrânel înalt a ieşit din mini-market-ul de la parterul unui bloc şi a făcut doi paşi spre una dintre alei; şi-a rămas acolo, nemişcat, pe gheaţă, cu o mână întinsă in lateral, pentru echilibru, cu cealaltă atârnând pe lângă corp, ţinând o sacoşa de nailon in care se vedea o franzelă. Pe lângă el a trecut un bărbat scund şi îndesat care călca apăsat pe gheaţă. S-a uitat la bătrânelul înalt şi şi-a văzut de drum. A mai trecut un tânăr care şi el s-a uitat la bătrânel şi-a trecut mai departe… Eram in capătul celălalt al zonei şi mi-am dat seama că omul nu poate înainta (comerciantul n-a curăţat nici el gheaţa din zona magazinului) şi nu părea că-l va ajuta vreun trecător. M-am grăbit spre el, trăgând după mine câinele care voia in altă direcţie. L-am rugat să-mi dea voie să îl ajut. S-a agăţat de braţul meu aproape cu disperare şi a vrut să păşească pe gheaţă. L-am îndrumat prin zona verde, acoperită cu zăpadă, să fim amândoi in siguranţă, pentru că nu prea aveam echilibru şi cu câinele in lesă.
- Grea iarna pentru bătrâni – mi-a zis el, oftând. Când eşti singur n-ai de ales, trebuie să ieşi…
Am vrut să-l conduc până la porţiunea de asfalt curăţat dar a zis că prin zăpadă se descurcă. Mi-a mulţumit şi eu mi-am văzut de treabă, dar nu m-am îndepărtat prea mult, să văd ce face. După câţiva paşi s-a oprit şi s-a sprijinit cu o mână de un pom. Am făcut câţiva paşi spre el, dar chiar atunci o tânăra care trecea pe acolo, cu doi copii mici pe care-i ţinea de câte o mâna, s-a oprit şi a vorbit ceva cu el. Am văzut cum îşi îndeamnă micuţii să se ţină de mâini şi ea l-a ajutat pe bătrânel să treacă mai departe. Până să îl ajute ea au trecut pe acolo destui oameni in putere.

Nu reuşesc să înţeleg cum poţi privi un om care are, vădit, nevoie de ajutor şi să treci indiferent pe lângă el… Ce urgenţă ai, ce te reţine să ajuţi pe cineva să parcurgă o porţiune de gheaţă, să urce in autobuz un bagaj voluminos ş.a.m.d.?

Şi mă enervează la culme aştia care încasează saci de bani pentru a curăţa străzile iarna şi se deranjează numai pentru carosabil! Daaa! Ştiu că avem şi noi obligaţia de a curăţa pe unde locuim, aşa cum au aceeaşi obligaţie şi comercianţii pe unde au magazine… Dar sunt atâtea zone unde nu e obligaţia noastră! Ce fac poliţaii locali iarna? Stau la căldurică? Ar putea încasa bani din amenzi… dar ei par a amenda doar oameni săraci, care caută prin gunoaie… sau femei care hrănesc pisici.

14 comentarii:

  1. lumea a devenit din ce in ce mai nepasatoare la cei din jurul lor.
    nu mai exista empatie, bun simt si bunacredinta

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Anca! Ce surpiza minunata aceasta "vizita" a ta! Ma bucur sa te revad! :)
      *
      E cumplita aceasta indiferenta... Aproape ca nu-mi vine a crede ca e real ceea ce se intampla (sau nu se intampla) uneori...

      Zile fericite iti doresc, cu drag!

      Ștergere
  2. trist... tare trist! Cum Dumnezeu poate sa mai existe asa ceva, in secolul 21?! Pe la noi intreg orasul este clar împartit si fiecare trebuie sa-si aduca atributia la buna deplasare a oamenilor si a autovehiculelor pe timp de iarna. Exista legi care pedepsesc pe cei care nu curata troruarul si daca ai ghinionul ca cineva sa cada in zona pe care nu ai curatat-o, atunci amenda este "grasa" de tot! Platesti interventiile medicale, eventual spitalizare sau operatie, platesti concediu medical pentru persoana vatamata si bineinteles, platesti hainele degradate in impactul cu ghetata - ori imbracaminte noua ori pretul ce presupune curatarea articolelor de imbracaminte murdarite.
    Asa ca... indiferent ca persoana privata, magazin sau primarie, legea este una pentru toata lumea! Daca nu ai legi clare si amenzi aspre, nu reusesti sa faci ordine - asta e parerea mea. Cu cat te arde mai tare la portmoneu, cu atat esti mai atent sa nu gresesti! :-)
    Sunt atatea persoane care "urasc iarna" nu pentru ca anotimpul ar fi urat, ci pentru ca nu au hainele sau incaltamintea potrivita temperaturilor joase sau/si din cauza conditiilor neprielnice pentru o deplasare sigura de la A la B! Maica-mea face parte din grupul acesta... mai ales de cand si-a rupt mana, alunecand pe o portiune denivelata si cu gheata de pe trotuarul din apropierea locuintei ei! Si... cat de greu se reface o fractura, cand nu mai esti copil!
    Tja draga mea, imi pare nespus de rau ca va confruntati cu astfel de situatii.
    Aveti grija de voi! Te pup si te rog transmite imbratisari Cotofanei si Deliei <3 Va imbratisez.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Avem si noi legi dar... cei mai multi le ignora, politaii locali... dai cu tunul si nu vezi unul (desi au angajat o multime)...
      Pana pe la sfarsitul anilor 1990 in zona blocului curatau zapada niste vecini, dar acum sunt batrani si tineretul e prea ocupat... Ma mai duc eu si imping la lopata, mai pun sare in fata scarii (sunt atatia varstinici la noi pe scara incat mi-e groaza! Dar si numai de-ar fi doar mama, si tot as curata... Un tip (vecin) m-a intrebat de ce ma agit pentru altii! M-a lasat fara replica! Ma agit chiar si pentru mine! Cand vin noaptea acasa, daca mi-o iau picioarele la vale?!
      Cred ca e o chestiune de mentalitate... din lipsa de educatie - altfel nu-mi explic.
      Majoritatea magazinelor curata in zona lor (dar, desigur, exista destule exceptii). Pe bulevard, insa, si pe diversele alei care nu "apartin" de un imobil sau altul nu curata nimeni - doar soarele, cand are putere. :(
      Stiu cat de greu se refac oasele... Pfuuu... Anul acesta, dintre cei pe care ii cunosc personal, si-au rupt mâini, picioare, degete, sase oameni si despre multi am auzit ca au patit fracturi diverse - nu pe gheaţă, ci in diverse circumstante... Am decretat: anul acesta a fost anul fracturilor! Asa cum 2008 a fost anul deceselor: am fost atunci la 13 inmormantari...
      Practic, n-am idee ce putem face... Ca de reclamat, e simplu, dar ce folos daca nu se rezolva ceva? Au reclamt multi, in alti ani, si degeaba... Unde nu exista bun sint nu se poate face mare lucru. Politaii n-au bunul simt de a "patrula" si de a amenda pe cei care nu isi indeplinesc obligatiile... :) Doar centrul orasului se bucura de mai multa atentie.
      Mai avem mult până departe! :)
      Multumesc, Carmen draga! Am transmis, iar ele au zis: "Multumim! Si noi pe ea o imbratisam". :)
      Imbratisari si pupici, cu drag! <3

      Ștergere
  3. :) Oh Doamne cat as putea sa imi vars of-ul pe subiectul asta.
    Ce vreau sa zic este insa ... MULTUMESC ca nu suntem chiar pierduti! Mai sunt o mana de oameni cu bun simt, responsabili si empatici.. OAMENI.

    Ca de astia care "asa vrea muschiul meu", "da' ce sa fiu eu prost", sau care orice le-ai atrage atentia sau spune sunt gata sa te ia la pumni (nu inainte de a te face comunist, desi ei habar nu au ce a fost pe-atunci) mi s-a luat. Ah si de lenesi si murdari... si hoti si smecheri.


    Mie imi place mult iarna. Sper sa ne putem bucura frumos de ea! Ah... si sa aveti grija la plimbare ca e o moda mai usoara decat datul la sapa sau clasica sare - un fel de chestie care se strange apoi ca o branza alba si care face foarte rau la labutele catelusilor (si nu numai).

    Pupici cu mult drag si multumiri pentru gestul acela minunat de a-l ajuta pe domn. <3 <3 <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daaaa... e un subiect ce pare inepuizabil...
      Atunci cand vad indiferenta unora pentru semenii lor ma gandesc ca... le-a lipsit iubirea cand au fost mici si le lipseste si in prezent. Un om iubit, un om care iubeste se transforma, devine bun aproape fara voia lui. :) (cel puţin, asa "se zice") :)

      Oh, da! E substanta aceea teribila care "ataca" pernutele animalutelor! Inca nu a fost necesara, dar sunt sigura ca tot acel tip de substanta vor folosi... :( Cica nu strica asfaltul! Ce fain! Strica lăbuţe si incaltaminte...

      Multumesc, draga Rux. Ma simt jenata... :)
      Zile fericite iti doresc, cu drag! Pupici! <3

      Ștergere
    2. :* si mai rau e ca daca strica labute imblanite si incaltaminte (asa e!!!) e ca pune viata in pericol - pentru ca la noi s- dat la greu pe trotuar si copii vin si se joaca, fac bulgari, se mai si "freaca"... sau sunt cei mici trasi cu sania. Oameni inconstienti. - lasa nu se strica asfaltul, fiintele nu conteaza. :(

      Ștergere
    3. Ups! La copiii care se joaca nu m-am gandit... :( Stiu ca intr-un an au facut unii oameni reclamatie impotriva acestei substante... Poate vor inceta s-o mai foloseasca...

      Ștergere
  4. Pe televizor este o reclama cu doi batranei care sunt îndragostiti ... ma rog, nu are rost sa-ti spin despre ce e vorba în reclama, dar stau si ma întreb, oamenii în varsta nu au suflet, nu sunt facuti ca si cei tineri din carne si sange?! Sau sunt alieni? Ufff ....
    Pupici, multumesc pentru postare! <3

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Au suflet si simt acut nepasarea celor in putere... :( Prea mult, insa, si in filme si pe aiurea, s-au facut glume pe seama varstnicilor, au fost marginalizati public... Si majoritatea ajungem batrani - sau vrem sa ajungem la o varsta cat mai inaintata! :) Din fericire, observ ca in ultimul timp se mai schimba lucrurile, pe ici-colo...
      Eu iti multumesc! Pupici! <3

      Ștergere
  5. Draga Diana,astfel de oameni sunt "pereni",nu apartin numai unei epoci,
    sau alteia;e adevarat ca au capatat teren si se dezvolta prolific acum !
    Nici nu le trece prin minte sa ajute pe cineva,iar daca ii intrebi dece,
    sau raman perplecsi,sau ...te injura si,au rezolvat problema !In ce priveste gospodarirea oraselor,"unde nu-i cap,vai de picioare"!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. As vrea sa te pot contrazice :) dar nu pot. Mereu vor fi oameni care au nevoie de ajutor si oameni care i-ar putea ajuta si n-o fac... :(
      Uneori ma gandesc ca unora le este... jena sa ajute sau... au o retinere, sa nu greseasca... Afirm aceasta pentru ca am observat cu unele ocazii, in cazul unor persoane care au cazut pe gheaţă si nu se puteau ridica... Unul daca a facut un pas sa ajute imediat au urmat si altii...
      Dada! :) Vai de picioare! :) Nu-i de râs, dar imi place cat de bine se potriveste zicala.
      Iti doresc sa ai o zi minunata, Natalia draga!

      Ștergere
  6. Jalnic! Am ajuns să nu mai sperăm într-o îmbunătățire a vremurilor pe care le trăim. Nu spun mai mult, dar doare... Tu să ai o zi frumoasă, Diana!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa e... jalnic. :( Privesc batraneii care-mi ies in cale si nu ma pot abtine sa zambesc si sa ii admir pentru vointa de a merge inainte, chiar si asa greu cum merg unii dintre ei. Multi par a avea un echilibru precar chiar si pe drum uscat si drept, dar pe gheaţă... mi se face inima cat un purice. Macar pentru ei ar putea sa se deranjeze "gospodarii urbei". Stiu ca nu poate fi facut totul imediat ('ca inghetul e inghet), dar ceva mai mult se poate face.
      Multumesc, Dana draga! O zi minunata sa ai si tu!

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.