joi, 27 ianuarie 2022

Denial. Negare. Film

Printr-un concurs de împrejurări am ajuns să văd, de curând, filmul Denial (2016), ecranizare a unui fapt real: procesul intentat de David Irving (autor britanic de scrieri istorice, mai ales despre al doilea război mondial, cu accent pe Hitler) și Dr. Deborah Lipstadt, profesor de istorie evreiască modernă și studiul Holocaustului, la o universitate din SUA.

Amintesc acest film pentru că este Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. În 27 ianuarie 1945, trupele sovietice eliberau supraviețuitorii din lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau (pe actualul teritoriu al Poloniei).

Există oameni care neagă că genocidul împotriva evreilor ar fi avut loc. Indivizi precum David Irving vor să-l reabiliteze pe Hitler (între altele) și susțin că nu de la el a pornit ideea exterminării tuturor evreilor din Germania, și mai apoi din toate teritoriile cucerite. Faptul că cineva neagă ceva ține de dreptul la libera exprimare, dar în momentul în care unii oameni – mai ales cei recunoscuți cu autoritate în domeniu - interpretează deformat – cu intenție! - anumite documente istorice, nu mai e vorba despre libera exprimare, ci despre minciună: ei mint oamenii prin interpretările pe care le dau documentelor și faptelor pentru că vor să-și susțină o teorie, un punct de vedere etc..

În anul 1993, Deborah Lipstadt a publicat cartea Denying the Holocaust: The Growing Assault on Truth and Memory, carte în care, ocazional, critică unele dintre scrierile lui David Irving. În anul 1996, Irving o cheamă în judecată în Anglia (alături de editura care i-a publicat cartea), acuzând-o de calomnie. În sistemul juridic britanic, în cazul calomniei, apărarea trebuie să-și dovedească nevinovăția și nu reclamantul să dovedească că a fost calomniat. Irving susține că a fost numit „negaționist”, ceea ce a atras valuri de ură împotriva lui, afectându-i și cariera de autor (Irving, însă, începuse să nu mai fie credibil de pe la sfârșitul anilor 1980). Autoarea s-a referit la el ca la un revizionist care (între altele) neagă numărul victimelor evrei în timpul celui de-al doilea război mondial. Decizia în proces a fost dată în aprilie 2000.

Tribunalul britanic a constatat că Irving este un rasist, antisemit și negaționist activ al Holocaustului care pentru propriile sale motive ideologice a denaturat persistent și deliberat dovezile istorice. In lucrările lui, Irving a denaturat rolul îndeplinit de Adolf Hitler în realizarea Holocaustului pentru a-l descrie într-o lumină favorabilă. Apelul lui Irving a fost respins.

Povestea din film e concentrată asupra experienței personale a autoarei și în procesul ecranizat se pierd unele declarații ale istoricilor care au fost citați ca martori, dar ideea se înțelege. Avocații care au reprezentat-o pe Deborah Lipstadt (și editura Penguin Books) au reușit să demonstreze că David Irving interpretase eronat - cu intenție – unele documente pe care le-a cercetat deoarece voia neapărat să-și susțină punctul de vedere. Judecătorul a întrebat la un moment dat: Dacă Irving chiar crede ce spune? Asta nu e minciună. Dar Irving nu credea – dacă ar fi crezut n-ar fi interpretat/tradus în favoarea teoriei sale anumite documente din arhive. Studiind tot ce a scris și publicat Irving, cercetând discursurile pe care le-a ținut în public (și care au fost înregistrate), comparându-le cu documentele pe care Irving pretindea că le-a descoperit și studiat, experții martori pentru Deborah au ajuns la concluzia, imposibil de combătut, că Irving e rasist, e antisemit și alți anti, deformând – cu intenție - fapte și documente în interes personal, dar și în interesul grupărilor extremiste. Scopul lui esențial a fost „reabilitarea” lui Hitler, despre care a scris la un moment dat că acesta, de-ar fi știut, ar fi încercat să oprească planul „Soluția finală”.

Când a sosit la Londra pentru proces, Deborah era de părere că nu un tribunal e potrivit pentru a judeca un adevăr istoric... Tot ea insistă asupra dreptului oricui la libera exprimare. Libertatea cuvântului înseamnă să poți spune orice dorești, dar nu să minți și să nu te aștepți la a suporta consecințele. (...) Nu toate opiniile sunt la fel și unele lucruri se întâmplă cum spunem noi. Au apărut sclavia și moartea neagră. Pământul e rotund. Banchizele se topesc și Elvis a murit. (Deborah Lipstadt, la conferința de presă după câștigarea procesului).

**

De-a lungul timpului, David Irving a făcut turnee prin statele europene, în Statele Unite ale Americii, în Australia și Noua Zeelandă ținând discursuri în apărarea lui Hitler și a național-socialismului, dar în ultimii ani turneele lui au fost limitate pentru că, în timp, Germania, Austria, Australia, Noua Zeelandă i-au interzis intrarea. Austriecii l-au și condamnat la 3 ani de închisoare, pentru discursuri ținute în anul 1989, dar a făcut doar 13 luni de închisoare, undeva prin 2005-2006, apoi a fost deportat în Marea Britanie.

Cei care neagă Holocaustul își bazează afirmațiile pe următoarele, în principal:

1. Nu a existat nicio încercare sistematică (organizată) a naziștilor de a ucide toți evreii din Europa.
2. Numărul victimelor este exagerat – în opinia lor (bazată pe ce?! mă întreb) numărul celor uciși e mai mic de 5-6 milioane;
3. Auschwitz nu a fost construit special pentru exterminare; nu au existat camere de gazare sau spații speciale pentru exterminare – poate că ar trebui ca mai mulți oameni să viziteze acest lagăr-muzeu teribil, pe care Irving l-a numit „atracție turistică”! Chiar dacă acolo ar fi murit în chinuri "numai" o mie de oameni - zece oameni, un om! - cine e de bună credință nu poate face astfel de afirmații. Josef Mengele a lucrat acolo, și a făcut experimente inumane pe cel puțin 7000 de deținuți (majoritatea dintre aceștia au murit în timpul acestora sau imediat după).
4. Holocaustul este un mit inventat de evrei pentru a primi compensații financiare și pentru a crește bogățiile statului Israel.

Faptul în sine, că cineva neagă ceva, poate părea neimportant, dar dacă se insistă pe astfel de negări ale unor adevăruri istorice există un pericol real ca respectivele fapte să se repete deoarece „nu vedem semnele” că ceva e pe cale să se repete. Pentru a împiedica negarea Holocaustului în public, unele state au adoptat legi prin care incriminează explicit sau implicit negarea Holocaustului: Austria, Belgia, Canada, Republica Cehă, Elveția, Franța, Germania, Israel, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, România și Slovacia.

Organizațiile care reprezintă grupurile victimelor din timpul Holocaustului au avut, în general, păreri împărțite cu privire la propunerea pentru astfel de legi. Există o mulțime de critici cu privire la acestea, mai ales cu referire la libertatea de exprimare. Discursurile de sorginte comunistă erau interzise în anii 1940, și comuniștii erau vânați. La ce-a folosit românilor, de exemplu, această interdicție? Consider că educația este o metodă cu rezultate mai bune pe termen lung, decât legile de combatere a negării Holocaustului. Li se dă apă la moară extremiștilor... Aplicarea unor astfel de legi ar putea face martiri din cei închiși pentru încălcarea lor.

În ianuarie 2019, într-un interviu pentru The New Yorker, cu ocazia publicării cărții sale Antisemitism: Here and Now, istoricul Holocaustului, Deborah Esther Lipstadt și-a exprimat (din nou) opoziția față de legile împotriva exprimării negării Holocaustului:

Mă opun ferm legilor împotriva negării Holocaustului. În primul rând pentru că sunt un susținător destul de feroce al Primului Amendament. De când am fost dată în judecată pentru calomnie sunt și mai mult. Nu cred că aceste legi sunt eficiente. Cred că transformă tot ce nu e permis în fructe interzise. (...) Al treilea motiv pentru care sunt împotriva lor este că nu vreau ca politicienii să decidă cu privire la ceea ce poate și nu poate fi spus. Asta mă sperie enorm.
Noam Chomsky este de părere, între altele, că astfel de legi aduc deservicii memoriei victimelor Holocaustului.
Alături de negarea genocidului, încercările de a justifica genocidul sunt pedepsite în mai multe țări. Oare, ce fel de oameni sunt aceia care vor să... justifice genocidul? sau rasismul sau orice fel de discriminare?
Holocaustul a existat – inclusiv cel din România. Dacă în România ar fi fost „lapte și miere” pentru evrei atunci de ce unii români au ascuns în pivnițe, poduri și pe te miri unde, evrei? De ce multe altele, de fapt?!

Sursa foto: https://en.wikipedia.org/wiki/File:Denial_(2016_film).jpg

31 de comentarii:

  1. Uma grande historia que gostei!

    Feliz quinta-feira.

    Beijinhos

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Estou feliz que você gostou.
      Obrigado! Boa quinta-feira para você também.
      beijinhos

      Ștergere
  2. Gracias por la recomendación no la he visto pero parece bueno. Me llevo anotado el titulo. Te mando un beso

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Es una película interesante, es un toque de historia.
      Te mando un beso.

      Ștergere
  3. Missing you my friend. Long time no see. <3 <3
    Love you.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. I love you too, dear Natasha! ❤️
      I have some problems with the operating system, I think... Some pages load hard, others don't load at all... I tried to get to read your articles, but the pages crash before loading. :((
      Big hug! ❤️

      Ștergere
  4. Istoria nu trebuie cosmetizată, este necesar însă să fie cunoscută ....

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. N-ar trebui cosmetizata, dar... Nu stiu ce parere au altii insa eu aproape ca nu mai stiu ce sa cred si pe cine sa cred - in special cu privire la istoria Ro.

      Ștergere
  5. Mi-a plăcut: "numai" o mie de oameni - zece oameni, un om! Exact! Numărul celor care au murit din cauza naziștilor este irelevant. E crimă și dacă a murit fie și numai un om. Mi-a mai plăcut concluzia articolului. Chiar nu mă gândisem cât de nocive sunt legile care interzic... cu accentul pe interzic... să negi holocaustul. Am învățat ceva nou.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Interzicerea negarii prin lege nu schimba mentalitati, conceptii etc., ba chiar din contra, as zice: oamenii care neaga se vor "ascunde" si-si vor tine discursurile pe ascuns, iar cei care-i asculta (e posibil ca) nu vor sti ca sunt indusi in eroare si ar putea crede ce li se spune... Buruienile pe care le vedem le putem smulge...
      Ma sperie faptul ca exista unii care continua sa imparta oamenii in "superiori" si "inferiori", dorind (intre altele) ca "inferiorilor" sa le interzica si dreptul de a vota (politic)!
      Iti multumesc pentru interes, Jo.

      Ștergere
  6. Cred ca e un film care i-ar placea fetei mele. A fost foarte interesata in ultimii ani de perioada aceasta a razboaielor mondiale si a ceea ce a implicat. Pe tema holocaustului am vazut doar vreo doua filme, poate nici alea integra. Unul cu un baietel pe care reuseste cumva tatal sa-l salveze de "dusurile" din lagar, iar altul, doar finalul, Baiatul cu pijama in dungi. Avem cartea ( e a fetei) dar eu n-am mai reusit sa o citesc).
    Am citit in schimb cu foarte mult timp in urma "Memoria nu arde" de Ioan Barbu, Gheorghe Smeoreanu, povestea unei evreice din Ramnicu valcea care a supravietuit mai multor lagare. Cutremuratoare. De cate ori vad ceva ce are legatura cu holocaustul, ma gandesc la cartea asta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu razboiul are mai putina legatura, dar "ecourile" de atunci rasuna si azi... E interesant, inclusiv din punct de vedre juridic.
      Cred ca primul film la care te referi ar putea fi "La vita è bella", cu Roberto Benigni - e fictiune istorica filmul, dar au fost copii care au fost ascunsi in unele lagare. Despre "Baiatul cu pijama in dungi" si "Memoria nu arde" acum aflu - multumesc.
      Am vazut documentare, filme, am fost in vizita la Auschwitz... Dupa acea vizita, tot ce-am vazut/citit (inainte si dupa) a capatat un sens nou, sa zic asa... La orice discriminare aproape ca ma transform in... caine de lupta. 😊

      Ștergere
    2. da, acela este filmul, "La vita e bella".
      "Memoria nu arde", cu siguranta merita! "Baiatul cu pijamale in dungi" de Jonn Boyne, are ca punct central tot inocenta unui copil( ca in Lavita e bella), dar e copilul de cealalta parte a gardului de la Auschwitz. Cartea a fost si criticata, in sensul ca ar fi imposibil ca un baiat de 9 ani sa nu stie ce se intampla dincolo de sarma ghimpata, dar ... cred ca totusi prezinta o realitate cruda, chiar daca nu e din perspectiva unui supravietuitor al lagarelor. Nu am citit-o si nici filmul in intregime nu l-am vazut, cat am aflat despre ele t mine e de ajuns, dar cred ca merita ambele.

      Ștergere
    3. Constat că am o grămadă de lucruri în comun cu fiica ta. :) We don't talk about Bruno, acum cel de-al Doilea Război Mondial. Să căutați și Procesul de la Nurnberg (Judgment at Nurnemberg). Ar avea multe de aflat de acolo, în plus interpretările sunt magistrale.

      Ștergere
    4. Hm. Niko, din ceea ce scrii despre "Baiatul cu..." mi se pare o "scena" cunoscuta...
      Cred ca depinde de "felul de a fi" al copilului, dar e posibil sa nu inteleaga ce vede sau mintea lui "sa refuze" sa inteleaga. Vorba 'ceea, sunt adulti care "nu s-au prins" de ceea ce se intampla la marginea satului lor - sau nu si-au imaginat ca e chiar asa...

      Ștergere
    5. Jo, tot ce se poate sa aveti lucrui in comun. O sa-i prezint blogul tau, s-ar putea sa fie interesata.
      Diana, iti dau dreptate, nici adulti nu inteleg sau in subconstoent refuza sa inteleaga anumite lucruri care i-ar face sa sufere. Nu e exclus nici cu acel baiat.

      Ștergere
    6. Errr... depinde de vârsta pe care o are, Niko. Uneori ating subiecte cam fierbinți pentru o micuță cum îmi închipui că-i fiica ta. Dar peste câțiva ani, o aștept cu drag. ❤️

      Ștergere
  7. Mulţumesc, Diana! E o pagină de istorie şi ce e scris. Şi nu ştiam de film deci mulţumesc iar! Îl caut şi eu!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu placere, Potecuta! Iti multumesc pentru interes.
      Cu cele patru "afirmatii" incepe, practic, filmul.

      Ștergere
  8. Trebuie sa fie interesant. Ecranizarile dupa fapte reale sunt un fel de istorie.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Interesant il consider, inclusiv din punct de vedere juridic. Da; mai ales cele in care nu se adauga prea mult "pentru dramatizare".
      Filmul, din punctul meu de vedere, nu are "timpi morti".

      Ștergere
  9. I really enjoy this kind of films. I havent watched Denial but i will watch it soon. We have many jewish citizens here. In 19th century and WW2 many jewish people and scientists moved to here. Thanks for the review.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. There have been thousands in my city since the 15th century, but what happened in World War II, in particular, has led to a decrease in the number... There are not many in the whole country... about ten thousand, probably...

      Ștergere
  10. Nu m-am gândit pâna azi că interzicând ceva prin lege poate avea asemenea reacții...
    Mulțumesc pentru documentare!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In baza legii cu negarea si in Ro a fost condamnat, de curand, un general despre care s-a considerat ca neaga Holocaustul...
      Procesul intre Irving si autoarea cartii a fost pentru calomnie - el n-a pierdut procesul in baza legii "antinegare" - in Marea Britanie nu au o lege strict cu acest "specific".
      Cu placere. Multumesc pentru interes.

      Ștergere
  11. Esti izvorul nostru de idei! Am meu in primul rand. La cate filme nu am vazut si carti nu am citit, ce mai pot spune. Doar sa invat metodele alea de citire rapida si tot ar fi ceva. Ma intreb cate lucrari scrise masluiesc istoria.Ca sa nu mai spun de filme! Peste vreo cinci sute de ani, daca vor mai fi oameni, probabil nu vor mai conta prea mult ideile astea. Sper totusi sa nu fie asa... Si sa mai fie prieteni care sa blogareasca una alta! Multumesc pentru postarea atat de documentata. Esti o comoara de informatii.

    In alta ordine de idei, am incercat si pe blogul de baza. Am adaugat si apoi am sters. Fara probleme. Poate tine si de setarile blogurile privind ideile de feed. Nu stiu daca sunt automate.
    Am vrut sa stii!
    Pupici. O seara frumoasa.😘❤️

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Oh! Iti multumesc pentru complimente, Suzana draga! ❤️
      Cred ca nu e important numarul de carti citite, de filme vazute. E o chestiune de bun-simt, de buna-cuviinta sa nu "modelam" istoria prin interpretare sau mai stiu eu cum. Tot de bun-simt este sa nu alunecam pe panta rasismului, a discriminarii etc. - cartile/filmele ne ajuta sa... argumentam bunul-simt (ciudat suna, dar cam asa pare ca se intampla).
      Daca nu explodeaza Terra vor fi oameni si dupa 500 de ani. Cum vor comunica... tare mi-ar placea sa stiu! Sper ca vor mai invata sa scrie, chiar daca ar comunica totul prin cuvinte rostite: ei intreaba robotul si li se raspunde tot oral. 😊 Inteligenta artificiala in comuna primitiva.

      Acum am scapat de grija stergerii blogurilor: am ales un gadget "lista bloguri" si fiind configurata dupa ultimele modificar pot adauga si sterge fara efort. (pe cel vechi l-am eliminat). Mai am de adaugat o multime de bloguri, dar incetisor, mai ales ca sunt bloguri pe care nu s-a mai scris de mult timp (sau se scrie foarte rar). Am gasit si doua bloguri care au fost eliminate de autori: "Ghemulet incalcit" si "Ana Marin Alexe"... :(
      Multumesc! Seara frumoasa iti doresc sa si tu! Pupici! 😘

      Ștergere
  12. O temă foarte importantă. Nu știu cum de mai pot fi oameni care să nege Holocaustul? Nici dacă s-ar declara urmașii naziștilor, nu ar putea să susțină o asemenea inepție. Dar.... din păcate, încă mai sunt oameni care sunt atât de ușor de manipulat, chiar și în zilele noastre, cu atâta noian de informații.
    Acum puțin timp, am văzut la tv o emisiune cu Maia Morgenstern. Povestea despre bunicul său, mort în lagăr, la Auschwitz. I-a găsit numele scris în registrele de atunci, când a vizitat lagărul, cu ani în urmă.... Pentru cei care au cunoscut atâtea drame în familiile lor, afirmațiile unor descreierați sunt mai mult decât jignitoare.
    Multă sănătate și numai bine, dragă Diana! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca este rautate; poate si incultura. Cei care vor sa castige "adepti" stiu ce vor sa auda cei pe care-i vor de partea lor si exact aia le spun... Fara invatatura/educatie cred ca sansele ca Ro sa se dezvolte sunt minime.
      Pentru unii, daca ei n-au vazut nu exista. Sunt oameni care au depasit varsta de 50 de ani si afirma ca in Ro, pe vremea comunistilor, nu au existat oameni fara adapost si - mai rau! - ca nu exista saracie!! Si au trait numai in Ro!
      Greu poate fi rezolvata incultura; rautatea (si ipocrizia) unora pare ca nu are leac...
      Iti multumesc, Alex draga! Sanatate si numai bine si pentru voi! :-)

      Ștergere
    2. Mare dreptate ai, dragă Diana! Totul pleacă de la educație și, mai ales, de la lipsa ei. Câtă vreme sunt atât de mulți care nu au pus mâna pe o carte în viața lor, ce pretenții să mai avem să înțeleagă ceva din istorie, din științe, din literatură și oricare altă latură a spiritualității?? Și am mai observat ceva: prostia face ca oamenii să fie cât mai puțin empatici cu ceilalți!
      Numai bine, cu drag! :-)

      Ștergere
    3. Interesanta observatia cu privire la empatie! Probabil ca ar fi trebuit sa pot face "legatura", avand in vedere ceea ce se spune despre carentele educative mai ales in primii ani de viata: conduc la franarea dezvoltarii normale a copilului, a dezvoltarii psihice, mai ales ("defectele" psihice conduc in multe cazuri si la lipsa empatiei). Adaugand la carentele educationale si carentele afective (in multe situatii), conditiile de viata (saracia, lipsa igienei, subalimentatia s.a.), inadaptarea la mediu etc. nici nu mai trebuie sa ne mire ca societatea se deterioreaza cu viteza, de la clipa la clipa, nu de la an la an... Privind lucrurile din acest acest unghi cred ca politicienii - in special - ar trebui sa se intereseze de educatia copiilor, de eradicarea saraciei (pe cat posibil) dar daca ar face-o... n-ar mai avea "masa de manevra". :(
      Multumesc, Alex draga! Bine sa va fie! :-)

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. ❤️ Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit eventuale obraznicii ale unora la adresa prietenilor. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.