Uciderea, o soluție aleasă pentru orice…

Întâi se pregătește populația, povestindu-i des și convingător despre daunele îngrozitoare care s-au produs, se produc și se vor produce dacă… ceva sau dacă nu ceva, apoi se alege soluția extremă. Populația dă din cap în semn de sigur, e cea mai bună soluție. Câți mai stau să treacă prin filtrul gândirii ce aud?!

Unii au probleme cu prea mulți câini maidanezi, alții cu prea multe girafe și unii cu prea mulți dromaderi sălbatici.

Photo: John O'Neill (Jjron)

Dromaderii sunt cămilele cu o singură cocoașă și au fost importați din India în Australia, de britanici, în anul 1840. Cămilele au fost folosite la transport și au ajutat la construirea primelor șosele și căi ferate care străbat deșerturile australiene. Lipsite de dușmani naturali numărul lor ajunsese în anul 2009 la peste 1 milion exemplare (precizează The Independent). Autoritățile australiene erau nevoite să împuște anual cam 80 de mii de cămile pentru că pun în pericol fragilul echilibru ecologic din Australia. Cămilele mănâncă mai mult decât turmele de oi și capre și pun în pericol nu doar vegetația sălbatică, ci și culturile agricole. Dromaderii mănânca până la 80% din plantele disponibile, declara profesorul Murray McGregor, directorul general al institutului Desert Knowledge Cooperative Research Center.

În anul 2009, aproximativ 6.000 de cămile înnebunite de sete au terorizat timp de mai multe săptămâni oraşul Docker River din nordul Australiei; au rupt în bucăţi conductele de apă, canalizarea şi au scos aparatele de aer condiţionat din pereţii caselor. Guvernul a fost nevoit să trimită elicoptere pentru a mitralia din văzduh (scrie MigNews).

În iunie 2011 guvernul australian a adoptat o decizie în care era prevăzută o recompensă de 75 de dolari australieni pentru ficare cămilă ucisă. Se susţinea că sacrificarea tuturor cămilelor sălbatice din Australia va echivala cu scoaterea a circa 300.000 de autoturisme din circulaţie.

La sfârșitul anului 2013 populația de dromaderi a fost redusă la 300 de mii de exemplare prin uciderea în masă realizată cu ajutorul elicopterelor pe o suprafaţă de peste 3 milioane de kilometri pătraţi.

Avem o şansă reală acum de a menţine un număr redus de dromaderi sălbatici în deşertul Simpson şi regiunea Pilbara, afirmă Jan Ferguson, director al asociaţiei Ninti One, un ONG care gestionează programul implementat în anul 2009 de gestionare a dromaderilor salbatici (scopul declarat al programului fiind acela de a studia impactul asupra mediului și reducerea populației de dromaderi).

Fondurile obținute din comercializarea cărnii de cămilă vor fi vărsate în conturile organizațiilor ecologiste care se ocupă de conservarea mediului natural din Australia, mai declara profesorul Murray McGregor pe la finalul anului 2008.
Specialiștii nutriționiști și gastronomi afirmă că produsele din carne de cămilă sunt, practic, carnea viitorului. Carnea de cămilă nu conține colesterol, dar are o cantitate de proteine, vitamine și minerale superioară cărnii de vită (sursa: descopera.ro, 2008)

*

John Hare, fondatorul şi directorul fundaţiei Wild Camel Protection, spunea prin anul 2010 că dromaderul a dispărut deja din sălbăticie și bactrienele sălbatice (cămilele cu două cocoașe) sunt pe cale de a dispărea deoarece sunt vânate pentru carne. (sursa: realitatea.net)

Diverse ;)

Cămila mănâncă doar câteva frunze de la fiecare plantă, în felul acesta reduce nivelul de distrugere al plantelor și concurează foarte puțin cu alte animale din deșert.

Industria cărnurilor exotice este în creștere, iar oferta este una foarte mare. Ce mănâncă ce-i care-și permit să plătească pentru delicatese?! Între altele: carne de leu, de coiot, de broască țestoasă, de cămilă, lamă sau antilopă. (sursa: foodstory.ro)

În anul 2009 un restaurant fast food din Arabia Saudită a introdus carnea de pui de cămilă în sortimentul său de burgeri; în 2010, restaurantul cu specific arab Local House, din Dubai, oferă burgeri de cămilă cu brânză, sos și garnitură de cartofi prăjiți. Burgerii de cămila ar putea fi comercializați chiar în Burj Khalifa (cea mai înaltă clădire din lume, denumită anterior Burj Dubai). (sursa: descopera.ro, 2010)

Dubai’s Al Nassma, prima marcă din lume care produce ciocolată cu lapte de cămilă, plănuiește să se extindă prin dechiderea de noi reprezentanțe în țările arabe, Europa, Japonia și Statele Unite […] (sursa: descopera.ro, 2009)

Actualizare 14.02.

Vegetația Australiei nu mai e păscută de cămile, e mâncată de foc.

Mâncătorii de carne de cămilă care au închiriate apartamente în Burj Khalifa, ar putea rămâne fără lifturi și să urce pe jos cca. trei mii de trepte.

(de pe fluxul de știri yahoo)