Se afișează postările cu eticheta legislatie_mediu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta legislatie_mediu. Afișați toate postările

2021-01-18

Protejarea copacilor din localități împotriva toaletărilor abuzive

Cred că nu sunt prea mulți adulți care nu au observat aspectul ciudat al multor copaci din orașul unde locuiesc, mai ales după „toaletările” anuale făcute de oamenii trimiși de la primărie – fie că aceștia sunt angajați direct la primărie, la vreo regie care se ocupă cu, sau la firma care are contract cu primăria pentru administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților.
Atunci când se demarează o acțiune generală de toaletare/tăiere arbori ar trebui să se facă un anunț public, care să fie mediatizat – să știe oamenii și să nu se ia unii de alții fără sens. Se pare că în București ar exista o hotărâre de consiliu local prin care cei care taie să anunțe public ce și cum. Nu am găsit ceva asemănător – obligație, adică – pentru Brașov (asta nu înseamnă că nu există! mai caut).
În urmă cu un an – poate doi – purtătorul de cuvânt al primăriei de aici susținea că oamenii angajați să facă asta știu ce fac și faptul că unii copaci arată jalnic după „toaletare” e din cauza cetățenilor care taie de capul lor. Ar fi dovadă de prostie (de la o vârsta n-o mai pot numi naivitate) să afirm că nu sunt cetățeni care ciopârțesc sau taie cu totul copaci care îi deranjează, dar... scuzați vă rog! Unii pomi ciuntiți sunt aliniați la margine de alei, drumuri etc. - în niciun caz aceia n-au fost ciopârțiți de cetățeni care n-au ce face.
Conform legii – excepție cazurile urgente gen copac doborât de furtună sau vreun accident, ca exemple – tăierile, toaletările (de iarnă) trebuie făcute în perioada de repaus vegetativ (după căderea frunzelor, înainte de apariția mugurilor): noiembrie-martie, dar nu în zile în care temperatura este de sau sub -10 grade Celsius (scrie în Regulamentul anexă la HCL Brașov nr. 153/2010), ținându-se cont de fiecare specie în parte, totuși.
Deși aici citez mai mult dintr-o hotărâre a consiliului local Brașov regulile sunt generale, fiind impuse conform legilor aplicabile la nivel național: Legea nr. 348 din 2003 republicată – legea pomiculturii; Legea nr. 46 din 2008 republicată - Codul silvic; Legea nr. 24 din 2007 (republicată) privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților; Ordinul nr. 1549 din 2008 (modificat prin Ordinul nr. 1466 din 2010) privind normele tehnice de aplicare a Legii nr. 24 din 2007; O.U.G. 195/2005 privind protecția mediului (cu toate modificările/actualizările).
Regulament 153/2010:
Art. 29. Toaletările de arbori şi arbuşti de pe domeniul public şi privat al municipiului Braşov se avizează de Serviciul Amenajare Zone de Agrement (S.A.Z.A.) din cadrul Primăriei Municipiului Braşov - numai în situaţiile în care sunt îndeplinite următoarele condiţii:
a) în cazul în care acoperişul, terasele, ferestrele sau pereţii clădirilor sunt afectaţi de coronament;
b) în cazul în care în urma calamităţilor naturale arborii prezintă ramuri rupte, necesitând intervenţii pentru refacerea aspectului coroanei sau îndepărtarea pericolului;
c) coronamentul deranjează reţelele edilitare aeriene, împiedică vizibilitatea semnelor de circulaţie sau iluminatul pe timp de noapte, împiedică vizibilitatea panourilor publicitare;
d) toaletare de regenerare a coroanei în situaţia arborilor îmbătrâniţi;
e) în cazul în care coronamentul prezintă ramuri dese şi care cresc în mod aglomerat;
f) în cazul în care coronamentul împiedică pătrunderea luminii naturale în imobilele de locuit;
g) în cazul în care arborii prezintă un real pericol pentru autovehiculele parcate în parcările de pe raza municipiului Braşov.
Și pentru tăierile de la bază (defrișări) e necesar avizul S.A.Z.A., evident.
Art. 32. Toaletarea arborilor plantaţi pe spaţiile verzi ale domeniului public şi privat din municipiul Braşov, care prezintă o stare fiziologică bună va fi executată numai prin îndepărtarea ramurilor care afectează reţele edilitare aeriene sau clădiri.
Orice intervenţie severă în coroana acestora este interzisă în mod deosebit la speciile salcâmi, mesteceni, arţari, tei sau stejari.
De asemenea se admite intervenţia în coronamentul arborilor în cazul în care trebuie asigurată siguranţa traficului pietonal şi rutier.
Legea nr. 24 din 2007 (republicată) privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților dispune, în art 12 pct. 5: În cazul arborilor ornamentali (tei, salcâm, castan, arțar, mesteacăn, stejar) plantați pe spațiile verzi din domeniul public, precum și al celor plantați în aliniamente în lungul bulevardelor și străzilor, pe terenurile din zonele urbane și rurale, este interzisă intervenția cu tăieri în coroana acestora, cu excepția lucrărilor de eliminare a ramurilor uscate sau a celor care afectează siguranța traficului pietonal și rutier, a imobilelor aflate în apropiere, precum și a celor de pe traseul rețelelor aeriene.

Regim special au și coniferele (art 30 din Regulamentul H.C.L. 153/2010). Nucii și castanii comestibili aflați inclusiv pe terenurile private ale persoanelor fizice sau juridice pot fi tăiați numai cu avizul Direcţiei Generale pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (art. 15 Regulamentul H.C.L. 153/2010 pentru mai multe amănunte). Tăierile/toaletările nucilor și castanilor comestibili sunt reglementate în mod special de Legea pomiculturii nr. 348/2003.
Potrivit legii, cei care toaletează astfel încât acțiunea lor să ducă la uscarea copacului vor răspunde. Cum un copac nu se usucă imediat după ciopârțire puțin probabil să plătească cineva pentru tăieri aiuristice.
Alături de echipele de tăietori trebuie să fie cineva care să știe ce trebuie tăiat pentru a nu distruge copacul – un inginer silvic, horticol etc.. Trebuie să existe măcar un șef de echipă cu solide cunoștințe în domeniu. Acești oameni trebuie să aibă un aviz eliberat de la primărie și în acest aviz ar trebui să scrie la ce se referă toaletarea, conform art. 29 din Regulamentul amintit. În urmă toaletării copacul trebuie să rămână cu o coroana echilibrată. Ciopârțirea nu face decât să scurteze viața copacului pentru că va deveni sensibil la îmbolnăviri, predispus la atacurile insectelor și ciupercilor și, în final, va putrezi sau se va usca; sau va crește necontrolat și va arăta ca un tufiș (toate ramurile tinere care vor crește din cioturi vor seca arborele și tot în moarte va sfârși).
Unii ar putea crede că nu au dreptul să se implice și să ceară să le fie arătat avizul. Greșit! Copacii au o funcție ecologică foarte valoroasă; între altele, ajută la diminuarea poluării, la fixarea solului, reglarea climei și sunt adevărate ecosisteme care asigura biodiversitatea. Și, foarte important, asigură necesarul de oxigen pentru oameni și nu numai. Plopul piramidal, de exemplu, este cel mai mare producător de oxigen (are o capacitate de purificare a aerului de 700% - la fiecare litru de oxigen pe care îl consumă noaptea produce șapte litri ziua) și e foarte important pentru protecția mediului, contribuind la diminuarea poluării fonice și arșiței. Poate că de aceea cam toți plopii de pe marginea cunoscutei Calea București din Brașov au fost tăiați (defrișați) fără milă. E adevărat, erau bătrâni și era necesar să fie înlocuiți, dar nu chiar așa, toți deodată, dar a trebuit lățită șoseaua pentru că se înghesuiau autoturismele (plopi nu, gaze de eșapament din plin). Stejarul purifică aerul 450%, teiul 250%, molidul 160%.
Un om consumă 550 de litri de oxigen pur pe zi (circa 19 metri cubi). Un copac destul de mare, de 50 cm diametru, și o înălțime aproximativă de 30-40 de metri produce aproximativ 92 de litri de oxigen pur pe zi, oferindu-i unui om 14% din necesarul zilnic. Asta înseamnă că un om ar putea supraviețui într-un spațiu închis dacă ar fi înconjurat de 7 copaci foarte mari. (am scris aici).
Arborii uscați trebuie tăiați – și în locul lor trebuie plantați alții. Mă pot gândi că acolo unde nu sunt suficient de mulți copaci uscați probabil că se toaletează aiurea pentru a se planta copaci noi după 2-5 ani. Fondurile pentru plantare de copaci trebuie cheltuite. Până vor produce puieții oxigen cât cei adulți tăiați vor trece muuulți ani.
Teoretic, și din taxele și impozitele plătite de cetățeni se asigură îngrijirea zonelor verzi din localități. Chiar de n-ar fi așa, avem dreptul să pretindem aer mai curat, zone de umbră etc..
În general, cei care încep să reclame sunt purtați de la Ana la Caiafa dar dacă insistă pot obține îndreptarea situației măcar în sensul de a fi amendați cei care taie abuziv. Nu e o consolare dar, poate, încetișor, vor înceta să mai ciopârțească arborii.
Ce pot face cei care vor să salveze copacii
Atunci când observăm că unii oameni (îmbrăcați sau nu în salopetele vreunei firme) taie haotic prin copaci ar trebui să ne interesăm dacă au aviz de la primărie. Trebuie să întrebăm cât va fi tăiat din arbore, pentru că nu au voie să-l scurteze prea mult nici din înălțime și nici din lungimea crengilor.
Nu au voie să îndepărteze mai mult de 15% din potențialul foliar (= crengi cu frunze) în „sezon de vegetație”. Pentru crengile rupte, uscate etc. se poate interveni oricând în timpul anului, dar nu în perioadele caniculare. Dacă se taie mai mult de 1/3 din înălțimea copacului sănătos sau se taie crengi groase, sănătoase, trebuie reclamate faptele.
Dacă nu se justifică tăierile conform legii (v. condiții, mai sus) - implicit avizului - se face reclamație.
Trebuie să aflăm dacă alături de echipa tăietoare este și cineva care le dă indicații despre cum și ce să taie. Dacă au aviz și ți se pare că nu se respectă ce scrie acolo sau că nu e corect din orice punct de vedere, suni la numărul de telefon de pe aviz (ar trebui să fie trecut acolo). Dacă nu ni se arată avizul, dacă nu aflăm de la primărie că s-a demarat o campanie de toaletare/defrișare (nu există un aviz emis pentru zona respectivă), dacă echipa nu e coordonată de un specialist în teren putem suna la Poliția Locală – cei de acolo au atribuții și în acest domeniu. Pentru Brașov, numărul este 0268-954 (Dispecerat). Tăierea unui arbore este o urgență. După ce a fost tăiat/ciopârțit o eventuală amendare a celor responsabili nu aduce o gură de oxigen în plus.
Cei care transportă lemnul rezultat din toaletare/tăiere trebuie să aibă documente specifice pentru acest transport (avizul de însoțire). Pentru a reclama acțiunea tăierii arborilor din parcuri și transportul de materie lemnoasă fără documente se poate contacta (și) garda forestieră.
Date de contact pentru Garda forestieră Brașov: telefon: 0374-086-796; E-maill: gardaforestiera.brașov@gmail.com
Pe siteul „inspectorul pădurii” poate fi verificat numărul autovehiculului care transportă lemnul: 
Regulament toaletare arbori

sursa desen copaci

Actualizare 10 februarie
O salcie de pe strada Sitei din Brasov, fotografiata cu zece zile in urma - cu "pletele" aurii - si azi, ciopartita...
In zece zile, dintr-o salcie frumoasa a ramas un trunchi cu "cioturi"
Actualizare
In data de 8 februarie, inainte de pranz, drujba era in actiune. Trei brazi de langa un bloc vecin au fost taiati la ras (defrisati, adica). Spre varf erau verde deschis si "buchetele" de conuri verzi stateau drepte... Cica a cerut "lumea", 'ca dau ramurile in geam. "Lumea" in cauza - ziceau vecinii - era un cuplu care s-a mutat de curand intr-un apartament de la parter. 
Actualizare 21.01.2021
Dimineata, pe la ora noua, am auzit iar drujba in cartier. Nu erau langa blocul nostru dar nu am vazut clar unde erau pentru ca era ceața deasa. La un moment dat am auzit un glas de femeie care le striga sa nu taie nu stiu ce creanga. Apoi am auzit si un glas de barbat, care le striga taietorilor ca are tot dreptul sa faca poze. Pana m-am imbracat, pana am descoperit zona de unde veneau strigatele, indivizii si-au adunat obiectele de tortura si-au plecat... Nici oamenii indignati nu mai erau acolo... 
Teiul ciopartit in 15 ianuarie

2019-07-14

Colectare deşeuri in stil românesc

Nu ştiu, cu certitudine, cum este pe la alţii, dar aici aproape totul funcţioneaza conform principiilor “de ce să fie simplu dacă poate să fi ecomplicat?” şi “de ce sa fie mai ieftin daca poate fi mai scump?” Chiar aşa! De ce să construim şosele din bani europeni când putem cheltui din banii adunaţi la bugetul de stat? Eh, ştim: pentru lucrările realizate din bani de la bugetul naţional verificările se fac aşa cum se fac: cu călcâiul; cele din bani europeni sunt verificate pe bune.
Revenind la reciclare… De ce să nu existe centre de colectare pe ici-colo, unde oamenii să ducă deşeurile care pot fi reciclate? Adună omu’ sticle şi borcane, pet-uri, doze din aluminiu, conserve, hârtie şi carton, fier şi alte cele şi le duce la centru; acolo sunt cântărite şi omu’ primeşte ceva in schimb: bani sau bonuri valorice pe care să le poată folosi să-şi cumpere ce are nevoie.
Ideea cu “punctele de colectare” n-o fi bună pentru c-o fi prea scump pentru unii; să nu uit! Din deşeuri se câştigă foarte bine, deci aceste firme n-ar sărăci dacă ar deschide câteva puncte pe ici-colo.
Pentru a respecta obligaţiile asumate faţă de Comisia Europeană hai să implementeze şi românii ceva, şi vin cu O.U.G. nr. 74/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor şi a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje şi a O.U.G. nr. 196/2005 privind fondul pentru mediu. Instrumentele economice care trebuie implementate sunt: “plăteşte pentru cât arunci”, “răspunderea extinsă a producătorului” şi “taxa la depozitare”.
Prin modificarea legilor de mai sus putem duce şi noi sticlele şi borcanele, dar nu oriunde, ci la magazinele de unde le-am cumpărat (sau la oricare unitate dacă face parte din acelaşi lanţ de magazine). Când le cumpărăm trebuie să fim siguri că sunt din categoria “returnabile” / ”reutilizabile”. La casierie se vor reţine câte 50 de bani pentru fiecare “returnabilă” - sumele vor fi înscrise separat pe bon. Când le returnăm trebuie să fie in stare bună şi trebuie să avem bonul fiscal respectiv. Ne prezentăm la magazin - in locul unde au hotărât comercianţii (la “relaţii cu clienţii” in marile magazine) - arătăm bonul, angajatul verifică ce returnăm, face copie la bon şi returnează clientului bonul original şi garanţia.
Comercianţii trebuie să informeze clienţii, clar, ce şi cum trebuie să facă. Legea, cică, e in vigoare (trebuie aplicată, deci) din 1 aprilie 2019. N-am idee dacă se întâmplă pe undeva, dar n-am observat afişe - poate n-am văzut eu! - şi nici pe bonurile de cumpărături de până acum nu am văzut vreo sumă trecută cu titlu de garanţie.
Pare destul de scump să colecteze şi să redistribuie către producători, pentru refolosire, sticle, borcane şi ce mai poate fi refolosit: depozitare, transport, sterilizare etc. ş.a.m.d.. Dar, ce ştiu eu!?