Fiecare capela cu scoala ei. Sau e invers?!

Actualizare 4.12.2014

Printr-o decizie (din noiembrie a.c.), judecătorii Curtii Constitutionale au stabilit că prevederile art. 9 al. (2) din Legea invatamantului nr. 84/1995 si cele ale art. 18 al. (2) teza intai din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 sunt neconstitutionale.

Astfel, religia a devenit azi disciplina optionala, elevii avand posibilitatea de a alege studierea acesteia sau a alteia. Altfel spus: parintii nu vor mai semna hartii ca nu sunt de acord cu ora de religie  pentru copii lor - vor trebui sa aleaga altceva, din oferta educationala - si vor semna doar aceia care vor ora de religie pentru copiii lor. 

Acum ceva timp - nu foarte mult in urma - o stire locala m-a facut sa tresar: o scoala generala din Brasov are zugraviti peretii unei sali de clasa cu picturi religioase. Directoarea afirma ca astfel copiii sunt mai aproape de... spiritualitate. (?!?)

Sunt scoli in care - sau langa care - s-au construit capele - sau urmeaza sa se construiasca - unde copiii (si nu numai) se pot inchina. Se construiesc aceste capele pe langa scoli probabil pentru a nu mai fi condusi copiii - in grup - la diferite biserici, pentru a nu mai fi nevoie de acordul parintilor pentru a fi scosi din curtea scolii. Desigur, sunt si din ce in ce mai multi popi.

In unele gradinite de stat copiii spun o rugaciune inainte de masa.

Daca inainte vreme cantam imnul national la inceputul orelor de curs azi se vor spune rugaciuni?! Istoria ne-a invatat ca extremele sunt periculoase, iar trecerea de la ideologia marxista la ideologia ortodoxa nu mi se pare de bun augur.

Invatamantul laic nu ar trebui sa fie amestecat cu cel religios, in opinia mea. Facand aceasta nu vom fi altfel decat cei pe care prea multi crestini ii blameaza pentru religiozitatea exagerata. Poate exagerez, dar vom ajunge la fundamentalism ortodox? Mai ramane ca fetele sa invete in clase separate (daca nu in scoli separate) de baieti. Pentru ca - nu-i asa? - femeile n-au voie sa calce in altar deoarece nu sunt... pure... Asta ne invata religia... Religia ne mai invata ca sotia trebuie sa isi asculte sotul - altfel spus, sa nu iasa din cuvantul lui.

Copiii din România sunt invatati de mici ca trebuie sa-si faca semnul crucii cand trec pe langa o biserica. La fel fac si foarte multi adulti. Cand autobuzul trece pe langa cladirea unei biserici calatorii - prea multi - isi fac semnul crucii de trei ori. Cand un sofer a pus o frana brusca o batranica s-a intins cat era de lunga in autobuz, lovindu-se la buza si sangerand - tocmai facea semnul crucii. Pana si taximetristii isi fac semnul crucii cand trec pe langa cladirea unei biserici...

Diferenta intre bine si rău nu se invata studiind operele patriarhilor. Mi-e greu sa inteleg de ce unii credinciosi invata anumite slujbe pe de rost; mi-e greu sa inteleg de ce unii invata pe de rost numele tuturor sfintilor din calendarul ortodox; mi-e greu sa inteleg cum niste oameni pot declara sfinti alti oameni; mi-e greu sa inteleg de ce trebuie sa invatam copiii sa sarute icoane si sa se inchine la statui care reprezinta sfinti. Citind Biblia am inteles ca nu e in regula sa faci chip de lut si sa te inchini acestuia. Pot crede in divinitate si fara a-mi manifesta ostentativ credinta. Orele pe care multi le petrec in biserici ar putea fi petrecute practicand cele invatate: ajutarea celor in nevoie. Sunt biserici pe langa care sunt construite cantine pentru cei nevoiasi - voluntariatul la aceste cantine ar trebui sa fie mai bine vazut de divinitate decat statul in biserica.

Vad o multime de oameni care merg la biserica de 3-4 ori pe saptamana si sunt mereu incruntati, mereu nemultumiti, ba chiar isi cheama in judecata fratii de sange si-si barfesc semenii. Sunt hoti care inainte de o lovitura se roaga pentru a nu fi prinsi! Sunt proxeneti care-si fac semnul crucii cand trec pe langa cladirea unei biserici! Si printre acesti hoti si acesti proxeneti sunt dintre cei care au asistat, in scoala, la orele de religie.

Sunt, pe de alta parte, oameni cinstiti, buni cu semenii, veseli, optimisti si care n-au citit Biblia si n-au fost la biserica altfel decat la nunti, botezuri sau sarbatori precum Craciunul sau Pastele. Altfel spus: pentru a deveni bun, cinstit etc. nu e obligatoriu sa urmezi cursuri de religie, e suficient sa ai o educatie buna. Ce folos sa tarasti adolescentii la biserica atunci cand ei vor sa-si petreaca altfel timpul liber?

Mersul la biserica nu face pe nimeni om bun, credincios. Trebuie ceva mai mult decat cursuri de religie. Impunerea, insa, nu aduce cele mai bune rezultate, ba din contra, uneori. Credinta, in opinia mea, e o chemare... Trebuie sa simti, nu sa inveti. Credinta in divinitate mai poate fi si o... nevoie; nevoia de a avea un sprijin pe care il consideri puternic - credinta poate aduce echilibru in sufletul multor oameni.

Prin cele de mai sus nu afirm ca educatia religioasa nu urmareste un scop nobil, dar modul in care este aceasta oferita conduce copiii - de la varste din ce in ce mai fragede - pe drumul discriminarii. Cei indoctrinati ajung sa considere nepotriviti pe toti aceia care nu fac matanii, care nu-si fac semnul crucii cand trec pe langa o cladire, care nu merg la biserica - pe scurt, pe toti cei care sunt diferiti. Ajung sa marginalizeze pe toti aceia care nu sunt ca ei: credinciosi ferventi de acelasi rit. Si asta nu mi se pare deloc bine.

Ma vor intreba unii - cel putin in gand - de ce-i rău sa se invete religia in scoli. Nu-i rau, dar...! Nu se preda religie, se preda ortodoxism si se inoculeaza copiilor ideea ca “cine nu e cu noi e impotriva noastra”; ca cine nu are credinta ortodoxa are o credinta falsa - si asta nu mai e deloc bine, parerea mea. Educatia religioasa ar trebui sa se faca in afara programei, in zile de duminica, de exemplu.

In loc sa amenajeze cabinete medicale pentru fiecare unitate de invatamant amenajeaza capele...

(text din 08.08.2014 preluat de pe un blog pe care il voi sterge)