Pisica in Egiptul de azi (4)

Pisicile domestice (Felis silvestris catus) erau cunoscute in Egiptul antic (cu mai mult de 3500 de ani in urma) ca Mau si au fost considerate sacre. Erau atat de respectate incat daca cineva era prins ca a ucis o pisica (intentionat sau din greseala) era ucis cu pietre.

Cu mii de ani in urma egiptenii erau singurii care aveau pisici domestice. Le-au fost de un real folos, pentru ca nimiceau daunatorii care le puneau in pericol atat colibele (construite din trestie) si casele (din chirpici), dar si proviziile de grane, mancarea (alimentele de baza fiind painea si alte produse din faina) si sanatatea, si de aceea le-au divinizat, zeitatile asociate pisicilor fiind unele dintre cele mai puternice.

De la ei au furat grecii si fenicienii pisici si le-au dus in tarile lor pentru a-si rezolva propriile probleme cu rozatoarele si serpii veninosi de pe langa locuinte.

Initial, pisicile au fost dresate sa vaneze pasari sau peşti si sa le aduca stapanilor, si au fost dresate sa ţina rozatoarele departe de cadavre.

Pisica egipteana Mau este descendenta directa din antica pisica venerata in Egipt si din care – in natura - nu prea mai sunt multe exemplare in lume, iar in tara lor – unde candva au fost venerate – sunt otravite si lasate sa moara de foame si de boli pe strazi.

Mau are pe frunte semnul “M”, considerat ca fiind marca scarabeului, un simbol divin in Egiptul antic. In Islam se crede ca “M” din fruntea pisicii este semnul lasat de degetele Profetului care a mangaiat-o.

Azi, insa, pisicile Mau ar putea ajunge sa fie pe cale de disparitie in tara natala, lasate sa vagabondeze pe strazi, cautandu-si hrana in gunoaie, pline de boli specifice pisicilor, avand o viata scurta si grea. Guvernul egiptean considera pisicile ca fiind animale daunatoare si, in incercarea de a micsora numarul animalelor fara stapan, otraveste pisicile si vaneaza cainii maidanezi in mod sistematic. Aceasta actiune de decimare pune in pericol supravietuirea rasei in Egipt, dar ar putea fi in pericol si supravietuirea rasei in afara granitelor Egiptului pentru ca lipseste “sangele nou”.

Cairo - pisici pe strada

Intr-o scurta plimbare prin Cairo se lamureste orice turist cu privire la gradul de decadere al legendarelor pisici, care au ajuns prada autovehiculelor, abuzurilor, foametei si bolilor.

In decembrie 2003, Gloria Lauris, cetatean canadian, impreuna cu sotul si fiul sau, a mers in vizita la rude in Egipt. Achizitionase o pisica Mau de la un crescator din Canada si spera sa ii gaseasca un companion original. Mare i-a fost surpriza cand a inteles ca localnicii habar nu au despre Mau si ce a reprezentat aceasta in lumea antica egipteana, cat de faimoasa a fost si cat de rara in afara granitelor de atunci. A cautat o pisica Mau si la magazinele unde se comercializeaza animale de companie dar erau numai pisici din rase importate. A aflat ulterior ca o pisica Mau originala poate gasi pe strazi, vagabondand si scormonind in gunoaie, traind in conditii deplorabile, ignorata si nedorita.

In acel moment, Gloria Lauris s-a hotarat sa le vina in ajutor pisicilor Mau, iar in anul 2004 a infiintat Egyptian Mau Rescue Organization (EMRO), care se ocupa si in prezent cu salvarea pisicilor Mau si le cauta adapost la cei care isi doresc o pisicuta Mau direct din patria mama. Doamnei Gloria Lauris i-au venit in ajutor crescatorii de Mau din S.U.A., Canada si Noua Zeelanda, precum si grupuri din Marea Britanie, adaposturile de animale nou create din Cairo, care au salutat noua organizatie menita sa ajute la bunastarea animalelor din Egipt.

Cairo - pisici in adapostul EMRO

Gloria Lauris le cauta adapost in casele celor care stiu sa aprecieze trecutul legendar al pisicilor faraonice si le ofera gratuit, in timp ce o pisica Mau cu pedigree costa in S.U.A. si Europa intre 850-1500 de dolari, pretul crescand foarte mult dupa ce actrita Halle Berry a jucat in filmul Catwoman (2004).

Vezi si:

Pisica in Egiptul antic (1) - Domesticirea

Egiptul antic: pisica venerata (2) - asocierea cu zeii

Statutul pisicii in Egiptul antic (3)

Statutul pisicii in Egiptul antic (3)

sursa: Egyptouring

In Egiptul antic multe animale erau considerate reprezentante ale diferitilor zei: crocodilul – Sobek, şoim – Horus, ca exemple, dar pisica avea un statut special, fiind cea mai agreata de egipteni.

Potrivit teoriei ca pisicile erau semi-zei (teorie neagreata de foarte multi egiptologi), numai faraonul avea un statut atat de ridicat inca sa isi permita sa detina o pisica. Astfel, toate pisicile au ajuns sub tutela faraonului si ranirea unei pisici era considerata tradare si pedepsele erau excesiv de aspre, mergand pana la condamnarea la moarte a celui care ucidea o pisica, deliberat sau din greseala.

La apogeul popularitatii zeitei Bastet chiar si ranirea unei pisici putea aduce imprudentului condamnarea la moarte. Diodor din Sicilia a scris: “Cine ucide o pisica in Egipt este condamnat la moarte, indiferent ca a comis aceasta crima intentionat sau nu. Poporul se aduna si il omoara. Un roman nefericit, care a ucis accidental o pisica, nu a putut fi salvat nici de regele Ptolemeu, nici de teama pe care o inspira Roma”.

Cu toata aceasta protectie, dovezile arheologice arata si pisici descoperite la Bubastis si care aveau traume severe la cap si la gat, semn ca au fost ucise intentionat. Cercetatorii considera ca aceasta actiune a fost acceptata in Bubastis pentru a preintampina o explozie a populatiei de feline si pisicile respective ar fi fost oferite zeitei Bastet; prin urmare, vor trai vesnic in raiul pisiciesc.

Exportarea pisicilor in alte ţări era strict interzisa, ceea ce a condus la un infloritor comert cu pisici de contrabanda. Pisicile si-au gasit drumul afara din Egipt si datorita grecilor si fenicienilor care le-au furat pentru a rezolva problema cu propriile lor rozatoare si, in plus, le foloseau ca moneda deschimb in comertul cu alte state. Inregistrarile descoperite confirma ca, uneori, armata era trimisa - intr-un efort inutil - sa salveze felinele rapite si sa le aduca acasa, in Egipt. De asemenea, era interzis a oferi sau a vinde o pisica unui strain.

Herodot consemneaza si un fapt cu privire la persanii care (in anul 500 i.e.n.) au folosit dragostea egiptenilor pentru pisici impotriva lor. Teoretic, persii au capturat un numar mare de pisici din jurul orasului Pelusium (la cca 30 km de Port Said de azi) si apoi au marsaluit prin orasul unde armata egipteana era in asteptare. Cand persii s-au apropiat, comandantul egiptean a ordonat atacul, dar persii au folosit felinele ca scut; egiptenii nu au atacat, de teama sa nu raneasca felinele pe care le venerau si au fost profund tulburati vazandu-le atat de speriate. Persanii au profitat de ezitare si au castigat batalia fara victime.

Familiile bogate isi imbracau si decorau pisicile cu podoabe valoroase. Multi parinti isi botezau copii, mai ales fetele, cu nume precum Mit sau Miut. La Deir el Bahri, in templul lui Mentuhotep II (2060-2009 i.e.n., din Dinastia a 11-a), a fost descoperita mumia unei fete in varsta de cinci ani care se numea Mit.

Mumificarea si inmormantarea

Ca animale venerate, unele pisici au fost mumificate dupa moarte la fel ca si oamenii. Uneori au fost mumificate ca animale de companie pentru decedat, in speranta ca vor putea reveni alaturi de stapan intr-o noua viata. Dar majoritatea au fost mumificate din motive religioase ca ofrande, in speranta de a se castiga favorurile zeitatii pe care pisicile o reprezentau.

Au fost descoperite multe morminte datand din timpul Regatului Nou (1540-1069 i.e.n.) pictate cu scene care dovedesc faptul ca pisica era parte a vietii de zi cu zi a egiptenilor antici. O alta scena care apare este aceea cu o pisica asezata sub scaunul unei femei, aratand ca pisica e acolo pentru a ocroti stapana casei.

Atunci cand o pisica murea familia era in doliu si ca semn al durerii oamenii isi radeau sprancenele.

Pisica era mumificata si langa ea erau ingropate alimente necesare: lapte, soareci, sobolani. Cele mai multe pisici erau duse la Bubastis pentru a fi inmormantate, dar au fost descoperite morminte si in Giza, Abydos, Denderah si Beni Hasan. In Beni Hassan un fermier a fost descoperit, in anul 1888, un mormant care continea circa 80 de mii de feline. De atunci, multe alte cimitire de pisici au fost descoperite dar, din pacate, au fost jefuite inainte ca egiptologii sa le studieze. In secolul 19 circa 180 de mii de pisici mumificate au fost aduse in Marea Britanie pentru a fi transformate in ingrasamant.

Pisica decedata era infasurata in panza subtire si dusa sa fie imbalsamata. Diodor consemna ca pisica era tratata cu ulei de cedru si condimente care aveau proprietatea de a da un miros frumos si de a conserva trupul pentru o lunga perioada de timp.

Mau

Pisica ramane unul dintre simbolurile importante ale culturii Egiptului antic, fiind recunoscuta ca emblema a societatii egiptene de atunci chiar daca nimic din cultul acesta nu mai este amintit azi altfel decat arheologic.

Surse: Pisica in Egiptul antic (1993), de Jaromir Malek, Egiptul Antic (1997), David Silverman, nationalgeographic.com; wikipedia.org (pisicile in Egiptul antic, Bastet); Herodot (Cartea a II-a, Euterpe); Diodor din Sicilia, Biblioteca istorica s.a.

Nota. Nu sunt specialist in egiptologie, ci doar pasionat; am incercat sa rezum din putinele surse la care am avut acces (din vasta bibliografie care exista despre pisicile Egiptului antic); denumirile si numele pot aparea diferit, in functie de autori si la fel se poate intampla in cazul unor date istorice.

Vezi si:

Pisica in Egiptul antic (1) - Domesticirea

Egiptul antic: pisica venerata (2) – asocierea cu zeii
Pisica in Egiptul de azi (4) 

Egiptul antic: pisica venerata (2)

Dupa piramide, mumii si fardurile pentru pleoape (kohl), aproape nimic nu evoca mai multa veneratie si mister decat fascinatia egiptenilor pentru pisici. Pisicile au fost nu doar cele mai populare si indragite animale de companie, ci statutul lor a crescut la cel de animale sacre si apoi la cel de animale ocrotite de cele mai stimate si puternice zeitati, ca nicio alta creatura inaintea lor.

In sate, cel mai mare pericol pentru oameni, alimente si grane erau daunatorii precum soarecii, sobolanii, serpii veninosi si pisica s-a dovedit un vanator foarte iscusit, asa ca egiptenii le-au invitat in casele lor. Pisicile au fost animale de companie perfecte: jucause, afectuoase, inteligente, abile si utile agricultorilor care, practic, au sustinut viata in Egipt.

Egiptenii antici, in consemnarile lor, nu au facut diferenta intre pisicile salbatice si cele domesticite, intre pisici si felinele mari si cercetatorii au unele dificultati in a emite teorii precise in legatura cu aceste zeitati-feline. Toate pisicile au fost consemnate cu numele de “Miu” (sau “Miut”), adesea tradus ca “el/ea care miauna” – originea cuvantului nu e foarte clara dar se presupune ca provine din onomatopeicul “miau”, sunetul pe care-l face pisica. Nu se obisnuia ca pisicilor sa li se acorde un nume – li se spunea simplu “miu” sau “miut” (pisica de sex feminin) – dar au existat si exceptii: pisica Nedjem (scumpo) si pisica lui Thutmosis, Tai Miuwette (micul miorlaitor).

Asocierea pisicilor cu zeitatile

Vechii egipteni nu se inchinau la animale, ci asociau un animal unei anumite divinitati, considerand ca respectivul zeu avea atribute, calitati care se regaseau in acel animal si cine facea rau animalului facea rau zeului al carui spirit era materialziat in acel animal.

Cea mai veche zeitate felina despre care s-au gasit dovezi a fost Mafdet si a fost descrisa in Textele Piramidelor cum ucide un sarpe. O reprezentare a zeitei, descoperita pe un vas de piatra dintr-un mormant din Abydos (cca. 2800 i.e.n.), o arata ca pe o pisica mare, probabil un ghepard sau un leopard.

Mafdet apare ca o zeitate feminina in timpul primei dinastii (intre 3400-3000 i.e.n.), ca zeita felina avea atributii in protejarea impotriva muscaturilor veninoase, in special cele de sarpe si scorpion (poate pentru ca pisica vana serpi si scorpioni). Uneori era reprezentata ca felina feroce, dar cel mai adesea ca o femeie cu cap de leu, ghepard sau pisica domestica (uneori era reprezentata si ca o pisica avand cap de femeie) si pentru ca pisica putea proteja impotriva micilor monstri care faceau nesigure casele egiptene Mafdet a devenit protectoarea caminelor si a Regatului.

Pisicile au fost asociate si zeitei Isis, considerata “mare mama”.

Cea mai cunoscuta zeita-pisica era Bastet (Bast, Pasch, Ubasti), dar zeitati precum Neith (zeita razboiului, intre altele) lua infatisare de pisica uneori si, de asemenea, pisica era simbolul sacrul al Mut, zeita mama a Tebei. Principalul centru de cult al zeitei Bastet a fost in Egiptul de Jos, in orasul Bubastis, inlocuind-o pe Mafdet ca protectoare a Egiptului de Jos, a faraonului si a soarelui Ra.

Mafdet si Bastet si-ar putea avea originea in legenda pisicii divine numita Mau / Muit care a aparat de sarpele Apophis unul dintre copacii divini Persea, in Annu, salvand astfel zeul soare. Pisica a prins sarpele si i-a retezat capul. Mafdet si Bastet sunt adesea schimbate cand este vorba despre felina care a salvat copacul de sarpe.

Pe la inceputul mileniului III, Bastet a fost asociata cu toate pisicile si fiecare felina a fost considerata o reprezentare fizica a spiritului ei. Dar zeitatile – sau vointa faraonului – erau schimbatoare. La momentul in care Egiptul de Sus si Egiptul de Jos au fost unificate (pe la cca. 3000 i.e.n.), Bastet a fost inlocuita cu zeita Sekhmet, o zeitate mult mai apriga decat Bastet, desi asemanatoare, dar cu cap de leoaica. Cu aceasta schimbare, in miturile egiptene au aparut doua zeitati: Bastet, ocrotitoarea pisicilor domestice si Sekhmet, ocrotitoarea leilor. Avand chipul faraonului, Sfinxul era asociat cu zeita-leu Sekhmet, dar si cu zeii Ra si Amon.

Egiptenii au iubit-o atat de mult pe Bastet incat aceasta a devenit protectoarea caminului, a femeilor si copiilor, a pisicilor si veghea asupra familiei; a fost zeita rasaritului (zeitate solara), a cantecului si dansului dar si a fertilitatii si protectoare a nasterilor.

Bastet a fost identificata, uneori, cu Ochiul lui Ra, considerandu-se ca ea priveste cu inversunare dusmanii Egiptului si apara statul de invazii.

Pisicile au fost dintodeauna venerate si asociate cu unele dintre zeitatile cele mai puternice, dar cand in orasul Bubastis (Per-Bast) si-a stabilit resedinta faraonul Shoshenq I (Dinastia a 22-a, libiana sau bubasta, intre anii 947-720 i.e.n.) zeita Bastet a devenit una dintre cele mai puternice zeitati si pisicile au devenit cu atat mai importante.

Herodot a vizitat Bubastis in anul 450 i.e.n. si a consemnat ca templul zeitei Bastet “nu era la fel de mare ca cele din alte orase si, probail, nici la fel de scump, dar niciun alt templu din Egipt nu a oferit o placere mai mare pentru ochi”. El a confirmat si festivalul anual care avea loc in cel mai popular oras din Egipt si unde se adunau pelerini de pe intreg teritoriul Egiptului pentru a sarbatori prin dansuri, cantece si bautura si sa roage zeita sa fie de partea lor in lunile ce vor urma.

Festivalul in cinstea zeitei Bastet era unul dintre cele mai mari si mai cu entuziasm sarbatorit din intregul Egipt. In templul de aici preotii intretineau pisici mari si langa Bubastis a fost descoperit un cimitir mare cu pisici mumificate.

Festivalul era atat faimos incat si Ezechiel l-a consemnat in Cartea sa: Tinerii din On (Heliopolis) si din Pi-Beset (Bubastis) vor cadea ucisi de sabie, si cetatile acestea se vor duce in robie. (30:17). Bubastis a fost distrus de persi in anul 350 i.e.n. si cultul zeitei Bastet a fost interzis prin decret imperial in anul 390 i.e.n., iar importanta pisicii s-a diminuat – pisica nu mai era considerata divina sau incarnarea unui zeu.

Creaturile gratioase care acum dorm pe pernele noastre au fost companioni salvatori pentru oamenii din Egiptul antic. I-au salvat de foamete si de boli. Intr-o lume in care casele erau pline cu vietati mici si periculoase, ascunse pe la colturi sau in vase de lut, pline cu soareci si sobolani care devorau granele depozitate, pisica s-a dovedit salvarea impotriva tuturor acestor vietati daunatoare. Nu e deloc de mirare ca egiptenii au ajuns sa li se inchine.

Surse: Pisica in Egiptul antic (1993), de Jaromir Malek, Egiptul Antic (1997), David Silverman, nationalgeographic.com; wikipedia.org (pisicile in Egiptul antic, Bastet); Herodot (Cartea a II-a, Euterpe); Diodor din Sicilia, Biblioteca istorica s.a.

Nota. Nu sunt specialist in egiptologie, ci doar pasionat; am incercat sa rezum din putinele surse la care am avut acces (din vasta bibliografie care exista despre pisicile Egiptului antic); denumirile si numele pot aparea diferit, in functie de autori si la fel se poate intampla in cazul unor date istorice.

Vezi si:

Pisica in Egiptul antic (1) - Domesticirea
Statutul pisicii in Egiptul antic (3)
Pisica in Egiptul de azi (4)

Pisica in Egiptul antic (1)

Anticii egipteni respectau toate animalele care imparteau lumea cu ei si multe au fost asociate unor zeitati sau unor caracteristici umane pozitive, dar pare ca niciun animal nu s-a bucurat de o mai mare stima ca pisica. Pisica a fost strans asociata cu mai multe zeitati si, intr-o perioada, pisicile au fost considerate chiar semi-zei (desi nu toti egiptologii sunt de acord).

Egiptenii nu venerau animalele in sine – cum cred multi – ci spiritul zeului care se materializa in aceste animale (a face rau unui animal insemna a face rau zeului).

Pisica – sunt de parere unii cercetatori – a avut un statut cu totul special poate si pentru ca nu era doar simpatica si jucausa, ci si foarte utila intr-o societate agrara cum era cea egipteana, iar pisica era animalul care ucidea multi daunatori ai recoltelor sau proviziilor din magazii: soareci, sobolani, serpi s.a.

Au existat doua specii de pisici caracteristice Egiptului antic: pisica de jungla (Felis Chaus) si pisica salbatica africana (Felis silvestris lybica), aceasta din urma avand un temperament mai bland si fiind mai usor domesticita decat ruda sa salbatica. Intr-un final, cele doua specii se pare ca s-au combinat si au creat o noua specie: pisica egipteana, Mau.

Domesticirea pisicii

sursa: Egyptouring

Nu se stie sigur cand si cum a fost domesticita pisica, dar cele mai multe surse vorbesc despre egiptenii care au domesticit aceasta felina.

Cand egiptenii au observat ca aceasta felina salbatica devoreaza daunatorii granelor au inceput – se zice - sa lase prin magazii capete de peşte si alte alimente despre care si-au dat seama ca placeau pisicilor, scopul fiind acela de a le atrage si de a le tine cat mai mult in preajma. Gasind hrana din belsug, pisicile s-au apropiat de asezarile umane si, astfel, au scapat si de pradatorii mai mari care le pandeau in salbaticie. Curand, s-au acomodat in casele oamenilor si aici isi cresteau puii in siguranta.

Pe masura ce a trecut timpul s-a schimbat si obiceiul lor de hrana dar si aspectul fizic: trupurile au devenit mai mici si mai putin muschiuloase (din cauza hranei si a activitatii), creierul a devenit mai mic (pentru ca s-au redus instinctele de supravietuire). Schimbari au avut loc si in modul de a se reproduce si au dezvoltat toleranta pentru om.

Pisicile nu erau iubite si respectate doar pentru ca erau simpatice, ci si pentru ca erau extrem de inteligente si abile. Egiptenii au si vanat alaturi de pisici, nu doar se bucurau de compania lor, ceea ce este un fapt uimitor in cazul acestor feline cunoscute pentru individualism si incapatanare.

Intre altele, egiptenii antici credeau ca de le apare o pisica in vis recolta va fi bogata. Si mai credeau ca pisicile sunt creaturi magice, capabile sa aduca noroc celor care le adapostesc.

Pisicile erau adorate si pentru calitatile lor misterioase. Exista un mit care spune cum egiptenii au castigat o lupta datorita pisicilor. Luptau cu o armata straina si in momentul atacului au eliberat mii de pisici. Vazand atacul acestor creaturi terifiante armata straina s-a retras panicata.

Pisicile nu au fost apreciate numai pentru abilitatile de vanator, ci si ca animale de companie mult iubite, cum era si pisica printului Thutmosis (fiul lui Amenhotep al II-lea si fratele mai mare al lui Amenhotep IV, care si-a luat numele de Akhenaten si a fost intemeietorul primei religii monoteiste) - pe sarcofagul lui Thutmosis este reprezentata si pisica.

Stramosul pisicilor de azi este pisica egipteana, sunt de acord majoritatea cercetatorilor, existand si dovezi in acest sens, desi sunt si unii care afirma ca pisica a fost introdusa in Egipt din Persia, in anul 2000 i.e.n. sau din Nubia, in timpul Regatului Nou, dar acest fapt e putin probabil deoarece exista dovezi semnificative ca pisica exista in Egipt cu mult inainte de aceasta data. Arheologii au descoperit in  Mostagedda (aproape de Asyut) intr-o movila datata in urma cu aproximativ 6000 de ani, un om ingropat alaturi de pisica lui - despre pisica se stie ca a fost domesticita mai tarziu dar s-a tras concluzia ca acea pisica a fost importanta pentru decedat.

In general, se considera ca pisicile au fost domesticite in Egipt in jurul anului 2000 i.e.n. Cainii fusesera domesticiti cu mai mult de 1000 de ani inainte.

Surse: Pisica in Egiptul antic (1993), de Jaromir Malek, Egiptul Antic (1997), David Silverman, nationalgeographic.com; wikipedia.org (pisicile in Egiptul antic, Bastet); Herodot (Cartea a II-a, Euterpe); Diodor din Sicilia, Biblioteca istorica s.a.
Nota. Nu sunt egiptolog, ci doar pasionata; am incercat sa rezum din putinele surse la care am avut acces (din vasta bibliografie care exista despre pisicile Egiptului antic); denumirile si numele pot aparea diferit, in functie de autori, si la fel se poate intampla in cazul unor date istorice.
Vezi si:
Egiptul antic: pisica venerata (2) - asocierea cu zeii
Statutul pisicii in Egiptul antic (3)
Pisica in Egiptul de azi (4)