sursa: Egyptouring |
In Egiptul antic multe animale erau considerate
reprezentante ale diferitilor zei: crocodilul – Sobek, şoim – Horus, ca
exemple, dar pisica avea un statut special, fiind cea mai agreata de egipteni.
Potrivit teoriei ca pisicile erau semi-zei (teorie neagreata
de foarte multi egiptologi), numai faraonul avea un statut atat de ridicat inca
sa isi permita sa detina o pisica. Astfel, toate pisicile au ajuns sub tutela
faraonului si ranirea unei pisici era considerata tradare si pedepsele erau
excesiv de aspre, mergand pana la condamnarea la moarte a celui care ucidea o
pisica, deliberat sau din greseala.
La apogeul popularitatii zeitei Bastet chiar si ranirea unei
pisici putea aduce imprudentului condamnarea la moarte. Diodor din Sicilia a
scris: “Cine ucide o pisica in Egipt este condamnat la moarte, indiferent ca a
comis aceasta crima intentionat sau nu. Poporul se aduna si il omoara. Un roman
nefericit, care a ucis accidental o pisica, nu a putut fi salvat nici de regele
Ptolemeu, nici de teama pe care o inspira Roma”.
Cu toata aceasta protectie, dovezile arheologice arata si
pisici descoperite la Bubastis si care aveau traume severe la cap si la gat,
semn ca au fost ucise intentionat. Cercetatorii considera ca aceasta actiune a
fost acceptata in Bubastis
pentru a preintampina o explozie a populatiei de feline si pisicile respective
ar fi fost oferite zeitei Bastet; prin urmare, vor trai vesnic in raiul
pisiciesc.
Exportarea pisicilor in alte ţări era strict interzisa, ceea
ce a condus la un infloritor comert cu pisici de contrabanda. Pisicile si-au
gasit drumul afara din Egipt si datorita grecilor si fenicienilor care le-au
furat pentru a rezolva problema cu propriile lor rozatoare si, in plus, le
foloseau ca moneda deschimb in comertul cu alte state. Inregistrarile
descoperite confirma ca, uneori, armata era trimisa - intr-un efort inutil - sa
salveze felinele rapite si sa le aduca acasa, in Egipt. De asemenea, era
interzis a oferi sau a vinde o pisica unui strain.
Herodot consemneaza si un fapt cu privire la persanii care (in
anul 500 i.e.n.) au folosit dragostea egiptenilor pentru pisici impotriva lor. Teoretic,
persii au capturat un numar mare de pisici din jurul orasului Pelusium (la cca
30 km de Port Said de azi) si apoi au marsaluit prin orasul unde armata
egipteana era in asteptare. Cand persii s-au apropiat, comandantul egiptean a
ordonat atacul, dar persii au folosit felinele ca scut; egiptenii nu au atacat,
de teama sa nu raneasca felinele pe care le venerau si au fost profund
tulburati vazandu-le atat de speriate. Persanii au profitat de ezitare si au
castigat batalia fara victime.
Familiile bogate isi imbracau si decorau pisicile cu podoabe
valoroase. Multi parinti isi botezau copii, mai ales fetele, cu nume precum Mit
sau Miut. La Deir el Bahri, in templul lui Mentuhotep II (2060-2009 i.e.n., din
Dinastia a 11-a), a fost descoperita mumia unei fete in varsta de cinci ani
care se numea Mit.
Mumificarea si
inmormantarea
Ca animale venerate, unele pisici au fost mumificate dupa
moarte la fel ca si oamenii. Uneori au fost mumificate ca animale de companie
pentru decedat, in speranta ca vor putea reveni alaturi de stapan intr-o noua
viata. Dar majoritatea au fost mumificate din motive religioase ca ofrande, in
speranta de a se castiga favorurile zeitatii pe care pisicile o reprezentau.
Au fost descoperite multe morminte datand din timpul
Regatului Nou (1540-1069 i.e.n.) pictate cu scene care dovedesc faptul ca
pisica era parte a vietii de zi cu zi a egiptenilor antici. O alta scena care
apare este aceea cu o pisica asezata sub scaunul unei femei, aratand ca pisica
e acolo pentru a ocroti stapana casei.
Atunci cand o pisica murea familia era in doliu si ca semn
al durerii oamenii isi radeau sprancenele.
Pisica era mumificata si langa ea erau ingropate alimente
necesare: lapte, soareci, sobolani. Cele mai multe pisici erau duse la Bubastis pentru a fi inmormantate, dar au fost descoperite
morminte si in Giza , Abydos , Denderah si Beni Hasan. In Beni
Hassan un fermier a fost descoperit, in anul 1888, un mormant care continea
circa 80 de mii de feline. De atunci, multe alte cimitire de pisici au fost
descoperite dar, din pacate, au fost jefuite inainte ca egiptologii sa le
studieze. In secolul 19 circa 180 de mii de pisici mumificate au fost aduse in
Marea Britanie pentru a fi transformate in ingrasamant.
Pisica decedata era infasurata in panza subtire si dusa sa
fie imbalsamata. Diodor consemna ca pisica era tratata cu ulei de cedru si
condimente care aveau proprietatea de a da un miros frumos si de a conserva
trupul pentru o lunga perioada de timp.
Pisica ramane unul dintre simbolurile importante ale
culturii Egiptului antic, fiind recunoscuta ca emblema a societatii egiptene de
atunci chiar daca nimic din cultul acesta nu mai este amintit azi altfel decat
arheologic.
Surse: Pisica in Egiptul antic (1993), de
Jaromir Malek, Egiptul Antic (1997), David Silverman, nationalgeographic.com;
wikipedia.org (pisicile in Egiptul antic, Bastet); Herodot (Cartea a II-a, Euterpe); Diodor din
Sicilia, Biblioteca istorica s.a.
Nota. Nu sunt
specialist in egiptologie, ci doar pasionat; am incercat sa rezum din putinele
surse la care am avut acces (din vasta bibliografie care exista despre pisicile
Egiptului antic); denumirile si numele pot aparea diferit, in functie de autori
si la fel se poate intampla in cazul unor date istorice.
Vezi si:
Pisica in Egiptul antic (1) - Domesticirea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.