Ornamente din carton și ață

Le-am numit ornamente pentru că nu știu cum altfel să le zic, neavând o „temă”, să le numesc „mărțișoare”. Am rămas cu „fixul” de când cu tema de la Calendarul ReCreativ: felicitări și mărțișor cu ață. Atunci m-am jucat cam la repezeală, dar am vrut să aflu dacă pot reuși și obiecte ceva mai frumoase prin „metoda spirelli”.

Am decupat șabloanele, și mi-au ieșit de fiecare dată, pe margine, semicercuri în număr impar, așa că am „cioplit” să fie în număr par „petalele” – pentru a avea, din prima, un număr par de petale ar fi trebuit să calculez aria cercului, să aflu mărimea unui arc de cerc și tot așa (numai scriind despre acest calcul și simt cum neuronul e pe cale să leșine).

Tot desenând și decupând mi-am amintit că în școala generală (în clasele I-IV, cândva) ne-a învățat învățătoarea să facem rame pentru fotografii, din carton și ață. Habar nu am care era, exact, metoda, dar am făcut ceva-ceva.

Nu prea arată cum îmi amintesc că erau ramele din copilărie, dar dacă tot am făcut-o am împopoțonat-o.

Florile (le zic flori) de mai jos sunt încercările despre care scriam mai sus.

Am înfășurat în ață și un carton albastru în formă de stea – am găsit un șablon în cutia cu șabloane și-am vrut să aflu cum ar arată o stea înfășurată în ață.

Fluturașul din mijlocul stelei e decupat dintr-un cercel; perechea am rătăcit-o cu mulți ani în urmă; cercelul rămas l-am purtat un timp ca pandantiv; a venit vremea să devină „ornament pentru diverse”.

Am început să „meșteresc” la ele luni seară (28 februarie), printre picăturile cotidianului, în timp ce afară cerul scutura pufi albi, de zăpadă. A doua zi urma să fie prima zi de primăvară, calendaristic – se putea să nu ningă un pic?! Dacă n-a nins la timp! Acum, la miezul nopții, ninge mărunt și liniștit, stratul de zăpadă e de vreo doi centimetri în zonele asfaltate. Adevărat decor de iarnă.