In cel de-al doilea război
mondial s-au dat multe lupte crâncene, soldate cu mii de pierderi de vieţi
omeneşti. Una dintre aceste bătălii a fost şi cea de la Hacksaw Ridge, in
Japonia - Bătălia pentru Okinawa . Americanii
au încercat zile in şir să cucerească acea culme şi mereu erau respinşi de
japonezii care apăreau ca ciupercile după ploaie şi aveau şi avantajul că ştiau
bine locul - plus că nu părea să le pese că mor.
In această bătălie au murit sute
de soldaţi din ambele tabere. Japonezii erau înrolaţi fie că voiau fie că nu,
fiind folosiţi inclusiv copiii - se pare că aceasta este bătălia in care au
murit cei mai mulţi copii in al doilea război mondial. Unii istorici sunt de părere
că această luptă crâncenă ar putea fi cauza alegerii lansării bombei atomice in
Hiroshima şi Nagasaki - voiau să se încheie mai repede
lupta cu Japonia, o luptă ce aproape că nu mai putea fi dusă de soldaţii
americani şi aliaţii lor.
Tocmai pe acest câmp de luptă a
ajuns tânărul Desmond T. Doss din Virginia .
S-a înrolat voluntar pentru că voia să-şi servească patria şi ştia că de nu va
lupta nu se va mai simţi bine in pielea lui. Tatăl lui a luptat in primul război
mondial şi a încercat să-l convingă să renunţe. N-a renunţat şi a ajuns in tabăra
de pregătire. A trecut cu succes toate probele dar când au ajuns cu pregătirea
la “trageri” el a fost singurul care a refuzat să atingă arma - era adventist
de ziua a 7-a şi credea in porunca lui Dumnezeu: “Să nu ucizi”. Ceilalţi au
crezut că glumeşte, dar el se lua foarte in serios. Sergentul şi căpitanul l-au
numit laş, camarazii îşi cam băteau joc de el, dar el surâdea angelic şi le îndura
pe toate, hotărât să-şi apere convingerile.
La înrolare a fost asigurat că
poate refuza arma ca medic necombatant, dar ceilalţi nu au înţeles astfel
lucrurile, susţinând că şi medicul trebuie să ştie să folosească armele. Au
incercat să-l “scoată nebun” şi să-l trimită acasă dar psihiatrul care a
discutat cu el a înţeles că e in deplinătatea facultăţilor mintale şi are
dreptul, prin Constituţie, să îşi exercite credinţa.
Tânărul Desmond a ajuns, in
final, in faţa judecătorilor de la Curtea Marţială.
La Hacksaw Ridge americanii aveau
de escaladat un perete de stâncă aproape vertical şi o făceau urcând pe o “plasă”
împletită din funii groase. Pe culme începea atacul japonezilor bine camuflaţi.
Americanii nu prea-şi dădeau seama de unde vin gloanţele şi erau răniţi sau
ucişi pe capete. La lăsarea serii, japonezii se retrăgeau, americanii la fel,
luând cu ei numai pe acei răniţi care se puteau ajuta şi singuri.
Desmond Doss a rămas acolo după
ce toţi camarazii săi in putere au coborât. A cărat atunci 75 de oameni, şi i-a
coborât de pe stâncă.
Desmond T. Doss (n. 07.02.1919 - d. 23.03.2006), medic militar necombatatnt
in Bătălia de la Okinawa (1945), a refuzat să ucidă oameni şi a devenit primul
american din istorie care a primit Medalia de Onoare, care se oferă pentru mari
acte de curaj, fără a trage un foc.
A zis Desmond, la un moment dat:
“In această perioadă când lumea e pusă pe distrugere de ce să nu încerc să
reconstruiesc ceva?” (citat aproximativ)
Cu toate faptele lui de mare
curaj, Desmond Doss a rămas un om modest, punând toate reuşitele sale pe seama
voinţei lui Dumnezeu.. Epuizat de transportarea răniţilor, după fiecare coborâre
spunea “Doamne, ajută-mă să mai salvez unul” (şi încă unul, şi încă unul…)
**
Am evitat mult timp să văd acest
film, Hacksaw Ridge (2016), bănuind
că sunt multe scene sângeroase, dar relativ de curând (la alegerea “publicului”)
n-am prea avut de ales şi l-am văzut. Nu-mi pare rău, chiar dacă scenele sunt
destul de cumplite… De n-aş fi văzut acest film n-aş fi avut idee că a existat
acest om. La ce mă ajută să ştiu că a existat?! Eh! Un fel de a spune: ştiind că
astfel de oameni există pot crede că omenirea nu e chiar pierdută.
