In lesă şi cu botniţă!

Liniste in cartier, pe la ora 17… Cand, deodata, se aude o voce, peltica de alcool consumat in exces:

- Legea te obliga sa il plimbi cu lesa si cu botnita, doamna!

Ce zice doamna nu aud de unde eram.

- Sun la 112! Stai aici, doamna!

- Am treaba – zice doamna, si da sa plece cu animalutul tinut in lesa, un boxer de toata frumusetea, maro-roscat, cu o pata alba intre ochi si pe frunte.

Consumatorul nu si nu, ‘ca el suna la 112. Cainele, cuminte, nu stia ce sa faca. Ar fi vrut sa şadă, dar boxerii rar se asaza direct pe asfalt, asa ca statea cumva in pozitia sezut fara sa şadă efectiv si privea in sus, spre stapana.

Imi era foarte clar ca inca unul fara treaba si-a facut de lucru luandu-se de cineva care-si plimba cainele. Tot zicea tipul beat ca “asa e legea”. E tare rău cu toti astia care au informatii trunchiate si nici n-au habar de rasele de caini. Il intreb pe individ, cand sunt destul de aproape:

- Ce rasa e cainele?

- Pitbull; ce dracu sa fie?! Trebuie sa aiba botnita.

- In care lege scrie? intreb, evitand sa-i spun ca-i boxer cainele. Stiu din experienta cati au zis ca Boby e ba mops (!!!) ba pitbull si chiar rottweiler i-au zis!!!!

- In lege! De unde sa stiu ce lege?!

- Atunci, poate ar trebui sa stiti ca acesta e boxer. V-a muscat?

- Nu! Dar nu are botnita! insista, dand din mâna in care tinea telefonul.

- Daca ati fi stiut despre ce vorbiti ati fi stiut ca boxerul nu e amintit in legea despre care strigati.

- E… e… caine periculos!  Trebuie sa aiba botnita…

Individul nu mai era convins ca are dreptate si se balbaia.

- Mai bine va vedeti de treaba si nu va mai luati de oameni pe strada – ii sugerez.

- Chem politia! striga, pe neasteptate, si tresarim si eu si fata si cainele.

- Chemati-o, domnule. Avand in vedere ca sunteti in stare de ebrietate si racniti, tulburand linistea publica, s-ar putea sa va alegeti si cu o amenda.

Dialogul surzilor a mai durat ceva timp dar individul a renuntat si si-a vazut de ale lui. Poate va renunta sa se bage in seama cand expira aburi de alcool de poate sa-i imbete pe interlocuri.

Ar fi urât sa afirm despre aceste speciemene ca sunt prosti de bubuie, asa ca n-o sa afirm. Mi-ar placea, insa, ca toti aceia care nu mai pot de lege sa se si informeze inainte de a se baga in vorba ca mararu’n ciorba.

►►►►►►►►►►►►►►►

Pentru cultura generala a celor care simt nevoia sa se afirme la colţ de strada.

Ordonanta de urgenta nr. 55 din 30 aprilie 2002 privind regimul de detinere al câinilor periculosi sau agresivi mentioneaza rase enumerate mai jos.

Prin câini perioculosi se intelege:

1) câinii de lupta si de atac, asimilati prin caracterele morfologice cu câini de tipul Pit Bull (care e de mai multe rase), Boerbull, Bandog si metisii lor; 

2) câinii din rasele Staffordshire Bull Terrier, American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitane, Fila Brasileiro, Mastiff, Ciobanesc Caucazian, Cane Corso si metisii lor. 

Prin câini agresivi se intelege: 

1) orice câine care, fara sa fie provocat, muşca sau ataca persoane ori animale domestice in locuri publice sau private (exceptii: câinii politistilor, ai vamesilor, jandarmilor etc. si orice câine care ataca sau muşcă o persoana care a patruns fara drept, in orice mod, intr-o proprietate privata sau publica protejata de acel câine); 

2) orice câine care participa la lupte intre câini sau care a fost antrenat in acest scop. 

Fie vorba: cei care au caini din aceste rase stiu ca nu sunt periculosi daca sunt crescuti si dresati asa cum trebuie si fara băţ. Faima lor de caini periculosi e data de idiotii care i-au antrenat (ii antreneaza) pentru lupte, fiind caini deosebit de puternici si “teritoriali”, devotati stapanului poate mai mult decat alte rase.

Periculos ar putea fi si un shih tzu, daca e pana acolo; poate fi si agresiv, iar cei care se tem si de umbra lor pot face o criza de isterie si la vederea cainilor de dimensiunea unui pamatuf – am fost martora unei astfel de scene si nu-mi imaginez ca fufa aceea e unica.

Fapt divers: e posibila invocarea exceptiei in cazul – si perioada – in care cainele considerat periculos sau agresiv are vreo afectiune respiratorie si botnita i-ar agrava starea de sanatate (e necesara o adeverinta de la veterinar in astfel de cazuri).

Sursa foto wikipedia (clic pe foto pentru marire)

S-a sinucis dupa ce i-au ucis cainele

Cainele este cel mai bun prieten al omului – se spune in popor – dar numai cine a crescut macar un caine stie cat de adevarata e zicala si ce, exact, inseamna. Numai cine a crescut macar un caine stie ce legatura emotionala poate exista intre caine si prietenul sau uman.

Cainelui nu-i pasa ca esti murdar, ca esti sarac sau bogat, ca esti urat sau frumos, ca esti betiv sau drogat, ca n-ai preiteni, n-ai serviciu si asa mai departe - te iubeste neconditionat.

sursa foto: 3milliondogs.com 

Un tanar in varsta de 27 de ani din Danemarca s-a sinucis dupa ce politistii i-au confiscat cainele din rasa pit bull, Zanto. A avut doar opt zile pentru a dovedi ca Zanto nu face parte din rasa “periculoasa” – si n-a reusit. Cainele a fost luat cu forta si eutanasiat. Distrus, tanarul a inghitit un pumn de medicamente si a murit. “A avut cainele gresit in ţara gresita”.

Din cauza unor animale cu doua picioare cainii din rasa pit bull si-au castigat un renume de groaza pentru ca sunt printre cei mai buni in luptele pentru caini si descreieratii i-au antrenat pentru asa ceva dorind sa castige bani din pariuri. Altfel, un pit bull e la fel ca (aproape) oricare caine: afectuos, foarte jucaus, bun pentru paza… Dar depinde cine-l creste, cine-l educa, cine-l dreseaza, cine-l are. La fel, insa, poate fi in cazul altor rase, indiferent cat de mari sau mici, ca talie, ar fi cainii: cand proprietarii sunt nervosi, violenti, cainii sunt la fel pentru ca sunt mereu stresati de iesirile animalice ale celor care-i detin. In plus, orice caine poate fi dresat sa atace, sa ucida... 

Legislatia din Danemarca interzice, din anul 2010, 13 rase de caini si metisii lor. Cainii din rasa pit bull si tosa inu sunt rase interzise inca din anul 1991 si orice caine din aceste rase ar fi fost eutanasiat fara comentarii. In anul 2013, insa, legii i-a fost adus un amendament important: vor fi eutanasiati numai cainii din aceste rase considerate periculoase daca si numai daca au atacat vreun om sau vreun caine. Singura vina a lui Zanto, cainele tanarului care s-a sinucis, a fost ca se gasea pe teritoriul gresit, nascut fiind in rasa gresita. N-a muscat pe nimeni, n-a atacat pe nimeni…

Si in RO exista legislatie cu privire la rasele de caini considerate periculoase (OUG 55/2002 privind regimul de detinere al cainilor periculosi sau agresivi), pe categorii:

Categoria I: cainii de lupta si de atac, asimilati prin caracterele morfologice cu caini de tipul Pit Bull, Boerbuil, Bandog si metisii lor;

Categoria II: cainii din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa Inu, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobanesc Caucazian, Cane Corso si metisii lor.

Pentru aceste categorii de caini exista dispozitii stricte despre cine ii poate detine, plimba si in ce conditii.

Multi vor spune – si spun – ca tanarul era nebun. Nu era nebun, ci doar avea o sensibilitate mai mare. In plus, una e cand cainele e eutanasiat pentru ca a ranit si/sau ucis un alt caine sau un om si alta este cand iti este smuls din brate si dus la moarte doar pentru ca face parte din rasa gresita, desi nu avea un trecut violent, asa cum cere legea daneza: socul emotional poate fi unul extrem de puternic.

Prin discriminarea raselor de caini se urmareste diminuarea numarului de persoane si animale ranite sau ucise de caini… Sunt discriminati cainii pentru ca foarte multi oamenii sunt, prin definitie, violenti si le place sa faca rau. E bine sa se incerce tinerea sub control a inmultirii anumitor rase de caini pentru ca, adesea, ajung pe mana unor descreierati, devenind… descreierati… Iar atunci cand sunt ucisi astfel de caini ar trebui sa se tina seama de cei care au acesti caini, pentru ca mai exista si oameni responsabili.

Un fel de “concluzie”: Haideti sa ucidem toti albii pentru ca Hitler a fost alb si a fost agresiv sau sa ucidem toti preotii catolici pentru ca unii sunt pedofili.

Cainele din rasa Boxer

Inregistrat in Germania

Greutate: la masculi variaza intre 30-32 kg, la femele intre 25-27 kg.

Inaltime: la masculi intre 57-62 cm, la femele intre 53-59 cm

Durata vietii: intre 7 si 12 ani, dar poate ajunge si la varsta de 14 ani (am “cunoscut” un caine Boxer care implinise 16 ani)

Media de pui fatati: 6 pui (dar se poate spune: intre 2 si 10 pui)

Reguli de hranire: nu sunt pretentiosi dar, trebuie sa evite oasele (mai ales cele care se sfarama in aschii, cum ar fi cele de pui); unii au stomacul sensibil si ar trebui hraniti cu hrana uscata; e recomandabil ca mancarea sa fie pasata, pentru a nu regurgita prea des. Ca la mai toti cainii, le plac dulciurile, dar nu sunt indicate – ba chiar ar trebui interzise (in special ciocolata)

Istoric rasa:

Originea lui este foarte veche, stramosii sai indepartati fiind molosii antici si Dogul de Tibet, adus pe continentul european de fenicieni.

Descendentii acestor caini au proliferat in toata Europa, stand la baza raselor actuale de tip molossoid. Boxerul a fost obtinut in principal prin incrucisarea unor rase locale (Dog de Brabant) cu Bulldogul. S-a ajuns la exemplare de tip molossoid care au contribuit la obtinerea Boxerului. Pentru prima data noua rasa este mentionata in Germania in 1632. In secolul al XIX-lea, odata cu introducerea in Germania a Bulldogului Englez, a fost stabilizata linia. Interesul acordat acestui tip de caine se concretizeaza prin aparitia primului Boxer Club, in anul 1896. In anul 1898 s-a nascut o femela de culoare alba Meta von der Passage, recunoscuta ca fiind "baza de pornire" a Boxerului modern. In 1902 apare primul standard al rasei Boxer, care stabileste tara de origine Germania.

Fizic:

Este un caine de talie mijlocie spre mare, musculos, cu aspect patrat si un corp solid, atletic. Are cap mare, lat, cu bot bine dezvoltat, nu prea scurt, cu mandibula proeminenta, nasul usor turtit si buza superioara mare, groasa si lasata lateral.

Are 42 dinti si musculatura caracteristica acestei rase este in prognatism: atunci cand are gura inchisa incisivii mandibulei se situeaza in fata incisivilor maxilarului. Distanta dintre cele 2 maxilare poate fi intre 3 si 18 mm.

Ochii sunt mari de culoare caprui inchis. Urechile sunt de marime medie, lasate natural sau taiate pentru a sta ridicate. Gatul este lung si puternic. Coada este taiata scurt si o tine ridicata – pana in 2002 se taia scurt. Blana are un par scurt, drept, lucios si lipit de corp.

Poate fi maro-roscat pana la galben, vargat pe fond galben sau brun. Are o masca neagra si pete albe pe piept, partea inferioara a picioarelor, pe cap dar nu mai mult de 1/3 din corp.

Personalitate:

Nu le este teama de nimic si sunt foarte increzatori in ei. Sunt animale excelente, nu se iau usor la bataie, dar se apara la nevoie. Raman niste catelusi toata viata si se fac placuti oriunde se duc. Daca sunt lasati singuri, pot fi daunatori: rod cam tot ce apuca, dar prefera pantofii si picioarele mobilierului din lemn. Le plac casele foarte vizitate, pentru ca le place compania oamenilor si le place sa atraga atentia asupra lor.

Alura atletica si figura sobra, chiar crancena, ii pot speria pe neavizati dar cunoscatorii vor spune ca Boxerul este un caine de o bunatate, tandrete, si o voiosie emotionante.

Este un caine puternic, dar armonios; inteligent, curios, dornic sa invete, vigilent, vioi, chiar exuberant si activ. Vesel si prietenos in special cu copiii, fidel si atasat in special stapanului dar banuitor cu strainii poate deveni in unele imprejurari agresiv. Nu este zgomotos – de regula latra ca semnal de alarma. Bine educat accepta alti caini si alte animale de companie.

Este un caine deosebit de voluntar si are nevoie de educatie, de un stapan cu un caracter puternic. In tandemul stapan-caine primul trebuie sa stie sa comande si celalalt sa se supuna, disciplina fiind o conditie fundamentala pentru acest caine.

Ingrijire:

Blana nu necesita o ingrijire deosebita. E un caine curat, nepretentios. Perieri ocazionale si mai frecvente in perioada de naparlire sunt suficiente. In general, este un caine sanatos dar aceasta rasa este predispusa la diverse forme de cancer. O alta boala specifica este displazia congenitala a soldului (au oasele sensibile si pot avea accidente la incheieturi). La orice modificare in comportamentul cainelui este bine sa ne adresam unui veterinar. Nu se recomanda sa fie tinut prea mult timp sub un soare puternic, pentru a preveni aparitia unui cancer de piele.

Conditii de viata:

Avand un nivel de activitate ridicat, boxerul se simte mai bine in aer liber, cu mult spatiu de miscare, dar se poate acomoda si intr-un apartament - conditia fiind sa i se ofere posibilitatea de a face multa miscare, zilnic, alaturi de un stapan cu experienta in crestearea cainilor. Le place sa alerge in spatii largi si sa prinda mingea.

Are nevoie de dresaj, socializare, exercitii.

Dresaj:

Datorita calitatilor sale (inteligenta, supunere, energie, curaj) este usor de dresat, pentru ca vrea sa ii faca pe plac stapanului. Invata foarte repede atat lucrurile bune cat si pe cele rele. Cand il inchizi intr-o camera nu te bucura ca ai scapat de el: isi da foarte repede seama cum se apasa clanta sau cum se rasuceste manerul.

Avand multa energie este potrivit pentru diverse activitati sportive cum ar fi dresaj, concursuri de agilitate.

Utilitate:

A fost creat pentru paza, dar azi este (si) caine de companie.

Un devotat si de incredere paznic al locuintei si gospodariei, chiar si la batranete – apara din instinct stapanul, casa, masina (e un foarte bun aparator). Poate fi folosit si pentru indrumarea nevazatorilor dar si caine de politie. E un companion vesel si placut.

Boxerul este printre cainii cei mai bine adaptati nevoilor omului.