Scrisoare deschisă către cei care se cred raţiunea mea de a trăi
E jale! A început să mă enerveze întrebarea ”Ai ceva cu
mine?” când zic ceva cu referire generală, când acţionez într-un fel pe care îl
consider corect, când îmbrac ceva ce-mi place... Mă ia câte unul cu... ”ai ceva
cu mine?” N-am fraţilor, nimic, cu nimeni - in sensul in care mi se adresează întrebarea.
Ce naiba vreţi de la mine? Să nu mai zic nimic, să nu mai fac nimic, să îmbrac
numai negru pentru a nu avea voi senzaţia că încerc să vă ”atac”? Sunteţi
oameni - suntem oameni! - .şi facem gesturi care seamănă cu ale altor milioane
de oameni! Rostim fraze pe care le-au rostit şi le vor rosti milioane de
oameni! Nimeni nu-i unic când e vorba despre gesturi şi activităţi şi alte alea!
Mă amuz la un banc despre sex oral, jale! Denigrez femeia!
Spun puşcărie in loc de închisoare vine
o mimoză şi-mi spune că, pentru ea, e înfiorător cuvântul puşcărie, să caut altul! Dar in context
e mai potrivit ”puşcărie” pentru a accentua ceva, şi nu-l schimb. Jale! Am ceva
cu ea, de aceea îi fac in ciudă şi nu schimb sensul textului din propria-mi
lucrare!
Pun o eşarfa mov, jale! Vreau să insinuez că ţin cu cei de
ard cu flacăra violet!
Zic maxime despre minciună şi mincinoşi vine unu şi-mi zice
că a minţit şi el o dată, ce tot fac atâta caz!? Bine, nene, tu ai minţit o dată,
dar mai sunt milioane de mincinoşi, unii chiar mitomani.
Scriu despre parveniţi şi mă iau unii cu... ce am cu cei
care au ştiut să se descurce in viaţă? Am ceva cu ei? N-am, nene, nimic, nici
cu ei! Mă refer la tipologii, iar dacă voi vă identificaţi in tipologia dată nu
e vina mea.
”De ce nu-ţi place poezia mea? Ai ceva cu mine?” Nu,
nene, pur şi simplu nu-mi place, aşa cum nu-mi place nici permanentul mărunt pe
care-l mai poartă şi azi unele - dar asta nu înseamnă că am ceva cu ele, ci înseamnă
că nu-mi place (şi nu mi-a plăcut niciodată) ”freza” de gen - dar nu e treaba
mea cum îşi aranjează alţii părul, însă un banc aş savura, fără a face referire
la o persoană dată! E un banc, pur şi simplu!
Dacă spun ”dă-te mai încolo” nu e pentru că am ceva cu voi
ci pentru că... n-am loc fizic, acolo, in spaţiul dat, şi e şi dreptul meu să
fiu acolo! Zic!
In logica voastră ar trebui să cred că toţi cei care spun
bancuri cu blonde ”au ceva cu mine”!
Oameni! Avem păreri diferite, gusturi diferite! Lăsaţi-mă!
N-am nimic cu voi! Pur şi simplu îmi exprim un gând, o idee, exercit o acţiune şi
atunci când ceva din ceea ce fac sau ceea ce zic vi se pare vouă că e împotriva
voastră, credeţi-ma: nu e! Când voi ”avea ceva cu voi” - in sensul la care se
referă întrebarea - veţi şti! V-o spun clar şi răspicat nu umblu cu goange, nu
mă dau pe după pom! V-o spun şi vă las in jalea voastră dar să nu vă aşteptaţi
să nu mai zic despre minciuni, parveniţi, despre ce-mi place şi despre ce nu-mi
place doar pentru că voi trăiţi cu impresia că sunteţi atât de importanţi
pentru mine încât nu vă pot uita şi numai la voi fac referire! Nu, nenicilor,
dar nu mă lăsaţi voi să vă uit când tot veniţi cu texte! Vreau să vă uit!
Ignoraţi-mă! Bârfiţi-mă! Înjuraţi-mă cu prietenii voştri, dar lăsaţi-mă! Vorbiţi
in punga şi vă ascult altădată!
Poate că nu ştiţi: Pământul nu are buric, şi chiar de-ar avea, n-ar avea aşa de multe!
Trataţi-vă maniile şi lăsaţi-mă! N-am nimic cu voi!
(text preluat de pe un blog pe care urmeaza sa il sterg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.