Cei „mari” se joacă de-a războiul
peste capetele plecate, nepoluând mediul, evident, iar cei „mici”
se încăpățânează să se joace afară după ora 20...
La
jumătatea lunii martie a.c. a început jocul Defender Europe 2021 și
va ține până la finalul lunii iunie. O grupare militară americană
(de nivel divizie) - personal și tehnică de luptă - se deplasează
în Europa pentru a exersa fel și fel de manevre de apărare.
Manevrele se vor concentra în zona Mării Negre și Balcani (anul
trecut s-au jucat în zona de nord a Europei). Vor folosi echipamente
militare din stocurile existente pe continentul european. Trupa
americană se va deplasa în mai multe poligoane pentru exerciții.
Primele exerciții practice vor începe în luna mai și vor ține
până în iunie la final: operații aeropurtate, trageri reale
(inclusiv cu rachete) etc.. Pe lângă jocul Defender 2021 mai sunt
două, în aceeași perioadă - unul dintre acestea e un nou
exercițiu NATO pentru a demonstra capacitatea Alianței de a
răspunde la o amenințare la scară mare.
Activitățile
se vor desfășura simultan în vreo treizeci de poligoane militare
din 12 state europene (inclusiv din România).
*
În
19 și 20 martie, două distrugătoare americane și-au început
misiunile în Marea Neagră - alături de alte nave (ale aliaților
și partenerilor), cu aeronave și alte cele participă la exerciții
comune pe mare, vizitând diferite porturi.
*
Jocul
Sea Shield 21 se desfășoară între 17-29 martie și cuprinde toate
etapele unei operațiuni militare navale; e un exercițiu pentru
dezvoltarea interoperabilității în toate mediile de luptă:
terestru, maritim, marin
subacvatic și aerian. Vor fi
acolo (sunt/au fost) distrugătoare, fregate, corvete, dragoare,
vânătoare de mine, nave de patrulare, remorchere, nave care
transportă rachete. Împotriva amenințărilor aeriene: F-16,
„miguri”, elicoptere etc. Detașamentele mobile de lansare
rachete nu vor lipsi. S-au făcut scenarii și se derulează
„înfruntările”. Când
zburdă de-astea pe cer e indicat să rămână la sol avioanele
civile.
(„amănunte”
despre toate pe monitorul apărării - securitate internațională)
E
bine să știm că nici industria de armament nu are de suferit în
această perioadă de criză economică mondială.
(avionul din foto e Thunderbirds)
*
Tare-s
curioasă cât îi costă pe civili distracția. Rămân cu această
curiozitate, iar ei cu distracția. Oricum, sunt convinsă că
„plinul” pentru un F-16 nu-i de doi lei.
Cât
îi costă pe civili (și alte vietăți) din punct de vedere al
sănătății e destul de ușor de imaginat dacă mă gândesc la
hidrazină. În DEX, termenul e astfel explicat: combinație
chimică a azotului cu hidrogenul, care se prezintă ca un lichid
incolor ce fumegă în aer și se folosește ca antioxidant,
reducător, combustibil pentru rachete etc. De pe wiki: Este un lichid
inflamabil incolor cu un ușor miros asemănător cu cel al
amoniacului. Este foarte toxică și foarte instabilă în stare pură
trebuind vehiculare sub formă de soluție de hidrat. Anual se produc
câteva sute de mii de tone, pentru că e utilă în multe domenii
(pentru a prepara gazul din airbag-uri, în centrale electrice -
convenționale și nucleare - în controlul concentrației de oxigen
dizolvat în abur, pentru a reduce coroziunea). Hidratul de
hidrazină, cel mai des a fost întâlnit ca agent reducător de
oxigen folosit pentru tratarea apei în uzinele cu cazane cu aburi și
a fost interzis (în materie) din cauza proprietăților cancerigene
ale hidrazinei - e etichetat (de ONU) ca fiind deosebit de periculos
din cauza caracteristicilor „acid” și „ușor inflamabil”.
Combustibil
pentru rachete... Adică propergol? Nu vreți să știți ce are în
compoziție acest carburant pentru că e folosit și la rachetele
care lansează sateliții în cosmos. Și sateliți se lansează, nu
glumă! Unde credeți că ajung toate "gazele arse"? În conturile
lansatorilor?
(despre
hidrazină e plin internetul de informații). Nu se mai folosește în
combustibilul rachetelor?
Ce
folos că te dai cu mașinuța electrică atunci când din cer cad peste
tine fel de fel?
2. Image by WikiImages from Pixabay
3. Image by NASA-Imagery from Pixabay



