Joaca de-a războiul

Cei „mari” se joacă de-a războiul peste capetele plecate, nepoluând mediul, evident, iar cei „mici” se încăpățânează să se joace afară după ora 20...

La jumătatea lunii martie a.c. a început jocul Defender Europe 2021 și va ține până la finalul lunii iunie. O grupare militară americană (de nivel divizie) - personal și tehnică de luptă - se deplasează în Europa pentru a exersa fel și fel de manevre de apărare. Manevrele se vor concentra în zona Mării Negre și Balcani (anul trecut s-au jucat în zona de nord a Europei). Vor folosi echipamente militare din stocurile existente pe continentul european. Trupa americană se va deplasa în mai multe poligoane pentru exerciții. Primele exerciții practice vor începe în luna mai și vor ține până în iunie la final: operații aeropurtate, trageri reale (inclusiv cu rachete) etc.. Pe lângă jocul Defender 2021 mai sunt două, în aceeași perioadă - unul dintre acestea e un nou exercițiu NATO pentru a demonstra capacitatea Alianței de a răspunde la o amenințare la scară mare.

Activitățile se vor desfășura simultan în vreo treizeci de poligoane militare din 12 state europene (inclusiv din România).

*

În 19 și 20 martie, două distrugătoare americane și-au început misiunile în Marea Neagră - alături de alte nave (ale aliaților și partenerilor), cu aeronave și alte cele participă la exerciții comune pe mare, vizitând diferite porturi.

*

Jocul Sea Shield 21 se desfășoară între 17-29 martie și cuprinde toate etapele unei operațiuni militare navale; e un exercițiu pentru dezvoltarea interoperabilității în toate mediile de luptă: terestru, maritim, marin subacvatic și aerian. Vor fi acolo (sunt/au fost) distrugătoare, fregate, corvete, dragoare, vânătoare de mine, nave de patrulare, remorchere, nave care transportă rachete. Împotriva amenințărilor aeriene: F-16, „miguri”, elicoptere etc. Detașamentele mobile de lansare rachete nu vor lipsi. S-au făcut scenarii și se derulează „înfruntările”. Când zburdă de-astea pe cer e indicat să rămână la sol avioanele civile.

(„amănunte” despre toate pe monitorul apărării - securitate internațională)

E bine să știm că nici industria de armament nu are de suferit în această perioadă de criză economică mondială.

(avionul din foto e Thunderbirds)

*

Tare-s curioasă cât îi costă pe civili distracția. Rămân cu această curiozitate, iar ei cu distracția. Oricum, sunt convinsă că „plinul” pentru un F-16 nu-i de doi lei.

Cât îi costă pe civili (și alte vietăți) din punct de vedere al sănătății e destul de ușor de imaginat dacă mă gândesc la hidrazină. În DEX, termenul e astfel explicat: combinație chimică a azotului cu hidrogenul, care se prezintă ca un lichid incolor ce fumegă în aer și se folosește ca antioxidant, reducător, combustibil pentru rachete etc. De pe wiki: Este un lichid inflamabil incolor cu un ușor miros asemănător cu cel al amoniacului. Este foarte toxică și foarte instabilă în stare pură trebuind vehiculare sub formă de soluție de hidrat. Anual se produc câteva sute de mii de tone, pentru că e utilă în multe domenii (pentru a prepara gazul din airbag-uri, în centrale electrice - convenționale și nucleare - în controlul concentrației de oxigen dizolvat în abur, pentru a reduce coroziunea). Hidratul de hidrazină, cel mai des a fost întâlnit ca agent reducător de oxigen folosit pentru tratarea apei în uzinele cu cazane cu aburi și a fost interzis (în materie) din cauza proprietăților cancerigene ale hidrazinei - e etichetat (de ONU) ca fiind deosebit de periculos din cauza caracteristicilor „acid” și „ușor inflamabil”.

Combustibil pentru rachete... Adică propergol? Nu vreți să știți ce are în compoziție acest carburant pentru că e folosit și la rachetele care lansează sateliții în cosmos. Și sateliți se lansează, nu glumă! Unde credeți că ajung toate "gazele arse"? În conturile lansatorilor?

(despre hidrazină e plin internetul de informații). Nu se mai folosește în combustibilul rachetelor?

Ce folos că te dai cu mașinuța electrică atunci când din cer cad peste tine fel de fel?

1. Image by Clarence Alford from Pixabay 

2. Image by WikiImages from Pixabay 

3. Image by NASA-Imagery from Pixabay