8 dec. 2014

Buna dimineata soare!

Postare in jocul Iulisei: Buna dimineata soare! 
La începutul Timpului pe Pământ era foarte frig şi foarte întuneric. Nori uriaşi, groşi, cenuşii opreau lumina şi căldura să ajungă pe Pământ. Cerul era atât de jos încât animalele abia se puteau mişca, ţinându-şi picioarele şi gâturile îndoite, păsările zburau la înălţimi foarte-foarte mici, pe distanţe scurte; doar şerpii erau fericiţi pentru că trăiau târându-se.

Animalele dădeau ocol pamantului pentru a găsi ceva hrana şi dura foarte mult până reuşeau să-şi potolească foamea cu ceva fructe de pădure sau frunze. Ursul a obosit atât de tare de la atâta umblătură încât şi-a săpat o vizuină şi a învăţat să doarmă lungi perioade de timp.

La un moment dat păsările au decis că s-au săturat. Au organizat o adunare a tuturor vietăţilor şi toate s-au hotărât să îşi unească forţele şi să adune prăjini cu care să împingă cerul cu nori cât mai sus. Cu mic cu mare au pornit să adune prăjini şi când au găsit suficiente păsările au început să împingă cerul. Foloseau prăjinile sprijinindu-le în cate un bolovan mic la început, apoi în dealuri mici. Tot împingând şi strecurându-se au ajuns în vârful unui munte mic. Era încă foarte întuneric dar măcar elefantul putea să-şi ridice trompa iar cangurul se putea deplasa şi el. Şi tot împingând au ajuns pe cel mai înalt munte unde, cu mare efort, au dat cerului un ultim impuls spre înălţimi. Cerul a ţâşnit în sus şi tot ridicându-se norii s-au împrăştiat şi un potop de lumină şi căldură s-a pogorât asupra Pământului.Cerul s-a colorat în lumini roşii şi galbene. Acesta a fost primul răsărit.

De fericire privighetoarea a început să cânte zburând spre lumină. Lumina caldă a început să crească încet, devenind tot mai mare, arzând ca o torţă şi luminând Pământul, alunecand spre vest, stingându-se încetişor şi revenind în fiecare dimineaţă.

(prescurtare după o poveste aborigenă – Australia)



10 comentarii:

  1. ce minune, lumina....
    nu exista viata in intuneric, despre intuneric se spune ca este de fapt absenta luminii...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Imi place noaptea mai mult decat imi place ziua dar imi place lumina mai mult decat imi place intunericul. :)

      Ștergere
  2. un miracol s-a întâmplat! si de atunci, Soarele a învatat sa ne iubeasca si apare în fiecare dimineata, zâmbindu-ne... Câte o data - mai ales iarna, ne zâmbeste doar printre dinti :)))
    Te pup. Imbratisari si pupici, trimit deasemenea si pentru celalalte doua fete.
    O saptamâna placuta sa aveti!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si cateodata nu ne zambeste deloc. :)
      Multumim! Ganduri de bine catre voi!
      Imbratisari cu drag! Pupici!

      Ștergere
  3. Deveneam invidioasa daca nu vadeam data ! :)
    Nu am vazut soarele in Bucuresti de peste o luna ! :(
    Sa ai o saptamana frumoasa !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nici pe aici nu s-a aratat prea darnic cu prezenta dar l-am vazut, cred, mai des... :)
      Multumesc, la fel!

      Ștergere
  4. P.S. Trebuie sa vorbim cu priveghetoarea ! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sau cu vulturii, sa imprastie norii! Sau... sa ridice cerul! :)

      Ștergere
  5. Frumoasa povestea ta. Sunt fascinante aceste istorioare din cultura diferitelor popoare.O seara faina!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si mie mi se par fascinante! Si sunt atat de multe incat uneori nu stiu ce sa aleg iar alteori... imi lipseste rabdarea (sau timpul) sa le repovestesc. :)
      Multumesc, la fel!

      Ștergere