Sărbătorile lunii august pe scurt

În această perioadă se coc, se mănâncă și se gustă cele mai multe fructe și legume ale anului, de unde și denumirea populară a lunii august: Gustar.

În luna august sunt câteva sărbători religioase importante, dar și unele care țin de tradiția străveche și, probabil, mai sunt ținute în unele zone. Nu lipsesc nici superstițiile și fel și fel de tradiții. Bănuiesc că multe superstiții și obiceiuri au fost asociate / suprapuse cu sărbătorile religioase apărute după creștinarea populațiilor din zonă.

Există unele superstiții cu privire la vreme: dacă în august va fi negură pe livezi timpul va fi bun - și vânturile de miazănoapte tot timp bun arată; ploaia din august subțiază vinul, se zice; când sunt alune multe e semn că iarna va fi grea; se mai spune că tot acum „cocorii pleacă în șiruri și rândunelele în stoluri”.

Și în această luna abundă tradițiile și superstițiile legate de sărbătorile care au loc.

Luna începe cu o perioadă de post: 1-14 august (postul Adormirii Maicii Domnului).

Sărbători și tradiții în august

În prima zi de august este e fixată sărbătoarea religioasă Scoaterea Sfintei Cruci. Tradiția vorbește despre Macaveiul ursului (Împuiatul urșilor), Ziua ursului, o sărbătoare respectată pe vremuri de gospodari pentru a le fi protejate vitele și oile de urși, în special.

În 6 august este fixată sărbătoarea religioasă Schimbarea la Față a Domnului. Dacă în Ziua Schimbării la Față vremea este însorită, toamna va fi una roditoare și îmbelșugată; dacă plouă, toamna va fi una mohorâtă.

În popor, Schimbarea la Față e numită Obrejenia sau Pobrejenia (Probojaniile / Probajeniile, în Maramureș). Denumirea derivă din verbul popular „a probozi”, care înseamnă a mustra, a dojeni, a certa pe cineva; a face de rușine - din slavonă: proobraziti.

Se considera că până la această sărbătoare trebuia terminat cositul și făcutul fânului, pentru că se treceau florile și iarba îmbătrânea, diminuând calitatea furajelor.

Oamenii nu porneau în călătorii în această zi de teamă că vor rătăci drumul de întoarcere. Cei care sunt certați trebuie să se împace cu ocazia acestei sărbători. Copiii certați în această zi se spune că vor fi mustrați tot anul. Scăldatul în apele de munte ar trebui oprit pentru că apele se răcesc și cerbii vin și le spurcă. Cine spală rufe în această zi va fi năpădit de purici și ploșnițe. Femeile gravide care cinstesc această zi vor avea naștere ușoară. Cei care nu cinstesc această zi vor fi uscați și gălbejiți, ca florile care încep să se ofilească începând din această perioadă.

Se spune că tot acum se pregătesc de plecare păsările migratoare; gândacii și târâtoarele încep să intre în pământ, la adăpost de vremea rece. Dacă plouă mult în această perioadă a Pobrejeniei din timpul postului Maicii Domnului înseamnă că iarna va fi bogată în ninsori.

Începând cu această zi oamenii puteau consuma struguri; strugurii și prunele (în special) sunt bune de gustat pentru că devin pline de dulceață și savoare (până acum fuseseră „veninoase” - amare, acre). La gustarea primei boabe de strugure se rostea: Boabă nouă în gură veche. Se duceau struguri la biserică, pentru a fi sfințiți; boabele de struguri sfințite erau numite „coliva de struguri”. Exista credința că cei care mâncau struguri înainte de 6 august își afuriseau mațele. Tot acum se culeg și ultimele plante de leac.

Tradiția informează că aceasta e una dintre acele zile deosebite în care se deschid Cerurile și cei aleși de Dumnezeu pot vedea Porțile Raiului.

15 august: Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mare)

În această zi se tocmesc pândarii pentru vii și se leagă, prin magie, ciocul păsărilor ca să nu prade viile. Numai în această zi specială se mai pot culege flori de câmp și de leac, și se pun la icoana Maicii Domnului, apoi sunt bune de leacuri și descântece. Se credea că planta „palma Maicii Domnului” culeasă în această zi, fiartă și folosită la scăldătoare apară de boli. Dacă înfloresc trandafirii înseamnă că va fi o toamnă lungă. Mai ales după această dată timpul va fi potrivit pentru semănăturile de toamnă.

Ziua de 23 august e dedicată Sfântului Mucenic Lup, făcătorul de minuni; în această zi se dă startul sărbătorilor de toamnă consacrate lupilor; nu se muncește, pentru ca lupii să nu atace turmele de oi.

Sfântul Mucenic Lup a trăit pe la sfârșitul secolului al III-lea, începutul celui de-al IV-lea; era servitorul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie din Tesalonic. După uciderea stăpânului său, Lup a înmuiat marginea vesmântului în sângele lui și i-a luat inelul; cu acest strai și cu inelul a făcut multe minuni, aducând vindecare pentru multe boli și neputințe. Credea în Hristos și propovăduia Cuvântul Domnului și într-o zi a zdrobit statuile idolilor. Soldații au încercat să-l prindă, aruncându-se asupra lui cu săbiile, dar s-au tăiat intre ei și Lup era în mijlocul lor, neatins; au tras atunci cu săgețile, dar tot intre ei s-au lovit, iar Lup a rămas neatins. Pentru că nu era botezat, și nu voia să cadă astfel în mâinile dușmanilor, Lup s-a rugat pentru botez și din cer s-a vărsat apă numai peste el. Apoi s-a predat soldaților care l-au dus la ighemon; acesta a încercat să-l întoarcă de la credința în Hristos și pentru că nu a reușit l-a condamnat la tăierea capului cu sabia. Era 23 august 304.

25 august: Sfântul Apostol Bartolomeu (aducerea moaștelor), unul dintre apostolii lui Isus, care e serbat și în 11 iunie (prăznuirea) - cinstit de două ori, dovadă a importanței sale.

Tradiția amintește de Vârtolomei (cum mai e numit Sfântul Bartolomeu în folclor) - în această zi e bine să nu fie făcută nicio acțiune care presupune învârtire: nu se face mămăligă, nu se toarce etc. În popor se spunea că „se sucește ziua, ca puiul în găoace”, ziua dă înapoi și crește noaptea. Acum e sărbătoarea oilor și ele nu trebuie să capete amețeală, să căpieze.

29 august: Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul; este praznic de întristare pentru uciderea celui mai aprins vestitor al pocăinței.

O superstiție spune că în această zi este bine să nu se taie nimic care are formă rotundă (nici legume, nici fructe și nici pâine) și să nu se mănânce și bea nimic care e rotund sau roșu - aluzie la capul și sângele sfântului decapitat. Nu se mănâncă struguri și nu se bea vin. Pâinea și alimentele se vor rupe cu mâna.

Măturile nu puteau fi nicidecum folosite pe 29 august, folosirea lor „deranjând” liniștea morților. Însă spiritele morților puteau fi îmbunate dând de pomană mere, pere sau castraveți, spunea Marcel Lutic (etnograf la Muzeul Etnografic al Moldovei, din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova”, Iaşi).

În tradiția populară, această zi mai e cunoscută sub denumirile: „Sfântul Ioan cap tăiat”, „Sântion de toamnă”, „Sfântul Ioan taie capul pe varză (curechi)”, „Crucea mică” sau „Brumariul”.

Sunt o mulțime de tradiții asociate acestei luni; aici am adunat, cred, mai puțin de-un sfert.