Ziua spunerii de glume 16 august

Ziua de 16 august e declarată Zi națională a spunerii de glume – nu în Romania, dar ce-are dacă spunem glume azi? Oricum, bancuri ne spun toată ziua politicienii, când dau din gură despre creștere economică, creștere de venituri – glume proaste, e drept. Bine, faza cu creșterea veniturilor e pe bune, dar în cazul lor și-a acoliților...

Revin la ziua de 16 august. Oficial (mai degrabă neoficial), astăzi, 16 august, este Ziua spunerii de glume, și m-am gândit să o aduc aici pe Mătușica Acid (Aunty Acid), pe care am cunoscut-o pe blog la Sandee: Comedy Plus. E un personaj hazliu, cu simțul umorului... acidulat. Genul care spune chestii precum:

Creierul este ceva minunat! Mi-ar plăcea ca fiecare să aibă unul.

Nu vă doriți ca unii oameni să folosească lipici în loc de ruj?

Cel mai bun lucru pe care-l fac pentru cină este rezervarea.

Ciocolata e mai ieftină decât terapia.

Cel mai bun lucru în a avea vârsta de peste 40 de ani este că noi am făcut toate prostiile înainte de inventarea Internetului.

Dacă aș muri și aș ajunge în iad mi-ar lua ceva timp să-mi dau seama că nu sunt la muncă.

Ziua de luni există numai pentru a aprecia ziua de vineri.

Despre Aunty Acid

Personajul Aunty Acid a fost creat de Ged Backland, directorul general al Backland Media, o companie mică administrată de o familie din Liverpool. Au creat-o pe Aunty Acid pentru a avea versiunea feminină a personajelor lor populare Grumpy Old Gits.

Aunty Acid

https://www.facebook.com/auntyacid

Oamenii din spatele Aunty Acid (articol din 2015)

https://www.liverpoolecho.co.uk/news/real-lives/liverpool-team-behind-worlds-best-9942468

Grumpy

https://www.facebook.com/grumpyoldgits/

Sărbătorile lunii august pe scurt

În această perioadă se coc, se mănâncă și se gustă cele mai multe fructe și legume ale anului, de unde și denumirea populară a lunii august: Gustar.

În luna august sunt câteva sărbători religioase importante, dar și unele care țin de tradiția străveche și, probabil, mai sunt ținute în unele zone. Nu lipsesc nici superstițiile și fel și fel de tradiții. Bănuiesc că multe superstiții și obiceiuri au fost asociate / suprapuse cu sărbătorile religioase apărute după creștinarea populațiilor din zonă.

Există unele superstiții cu privire la vreme: dacă în august va fi negură pe livezi timpul va fi bun - și vânturile de miazănoapte tot timp bun arată; ploaia din august subțiază vinul, se zice; când sunt alune multe e semn că iarna va fi grea; se mai spune că tot acum „cocorii pleacă în șiruri și rândunelele în stoluri”.

Și în această luna abundă tradițiile și superstițiile legate de sărbătorile care au loc.

Luna începe cu o perioadă de post: 1-14 august (postul Adormirii Maicii Domnului).

Sărbători și tradiții în august

În prima zi de august este e fixată sărbătoarea religioasă Scoaterea Sfintei Cruci. Tradiția vorbește despre Macaveiul ursului (Împuiatul urșilor), Ziua ursului, o sărbătoare respectată pe vremuri de gospodari pentru a le fi protejate vitele și oile de urși, în special.

În 6 august este fixată sărbătoarea religioasă Schimbarea la Față a Domnului. Dacă în Ziua Schimbării la Față vremea este însorită, toamna va fi una roditoare și îmbelșugată; dacă plouă, toamna va fi una mohorâtă.

În popor, Schimbarea la Față e numită Obrejenia sau Pobrejenia (Probojaniile / Probajeniile, în Maramureș). Denumirea derivă din verbul popular „a probozi”, care înseamnă a mustra, a dojeni, a certa pe cineva; a face de rușine - din slavonă: proobraziti.

Se considera că până la această sărbătoare trebuia terminat cositul și făcutul fânului, pentru că se treceau florile și iarba îmbătrânea, diminuând calitatea furajelor.

Oamenii nu porneau în călătorii în această zi de teamă că vor rătăci drumul de întoarcere. Cei care sunt certați trebuie să se împace cu ocazia acestei sărbători. Copiii certați în această zi se spune că vor fi mustrați tot anul. Scăldatul în apele de munte ar trebui oprit pentru că apele se răcesc și cerbii vin și le spurcă. Cine spală rufe în această zi va fi năpădit de purici și ploșnițe. Femeile gravide care cinstesc această zi vor avea naștere ușoară. Cei care nu cinstesc această zi vor fi uscați și gălbejiți, ca florile care încep să se ofilească începând din această perioadă.

Se spune că tot acum se pregătesc de plecare păsările migratoare; gândacii și târâtoarele încep să intre în pământ, la adăpost de vremea rece. Dacă plouă mult în această perioadă a Pobrejeniei din timpul postului Maicii Domnului înseamnă că iarna va fi bogată în ninsori.

Începând cu această zi oamenii puteau consuma struguri; strugurii și prunele (în special) sunt bune de gustat pentru că devin pline de dulceață și savoare (până acum fuseseră „veninoase” - amare, acre). La gustarea primei boabe de strugure se rostea: Boabă nouă în gură veche. Se duceau struguri la biserică, pentru a fi sfințiți; boabele de struguri sfințite erau numite „coliva de struguri”. Exista credința că cei care mâncau struguri înainte de 6 august își afuriseau mațele. Tot acum se culeg și ultimele plante de leac.

Tradiția informează că aceasta e una dintre acele zile deosebite în care se deschid Cerurile și cei aleși de Dumnezeu pot vedea Porțile Raiului.

15 august: Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mare)

În această zi se tocmesc pândarii pentru vii și se leagă, prin magie, ciocul păsărilor ca să nu prade viile. Numai în această zi specială se mai pot culege flori de câmp și de leac, și se pun la icoana Maicii Domnului, apoi sunt bune de leacuri și descântece. Se credea că planta „palma Maicii Domnului” culeasă în această zi, fiartă și folosită la scăldătoare apară de boli. Dacă înfloresc trandafirii înseamnă că va fi o toamnă lungă. Mai ales după această dată timpul va fi potrivit pentru semănăturile de toamnă.

Ziua de 23 august e dedicată Sfântului Mucenic Lup, făcătorul de minuni; în această zi se dă startul sărbătorilor de toamnă consacrate lupilor; nu se muncește, pentru ca lupii să nu atace turmele de oi.

Sfântul Mucenic Lup a trăit pe la sfârșitul secolului al III-lea, începutul celui de-al IV-lea; era servitorul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie din Tesalonic. După uciderea stăpânului său, Lup a înmuiat marginea vesmântului în sângele lui și i-a luat inelul; cu acest strai și cu inelul a făcut multe minuni, aducând vindecare pentru multe boli și neputințe. Credea în Hristos și propovăduia Cuvântul Domnului și într-o zi a zdrobit statuile idolilor. Soldații au încercat să-l prindă, aruncându-se asupra lui cu săbiile, dar s-au tăiat intre ei și Lup era în mijlocul lor, neatins; au tras atunci cu săgețile, dar tot intre ei s-au lovit, iar Lup a rămas neatins. Pentru că nu era botezat, și nu voia să cadă astfel în mâinile dușmanilor, Lup s-a rugat pentru botez și din cer s-a vărsat apă numai peste el. Apoi s-a predat soldaților care l-au dus la ighemon; acesta a încercat să-l întoarcă de la credința în Hristos și pentru că nu a reușit l-a condamnat la tăierea capului cu sabia. Era 23 august 304.

25 august: Sfântul Apostol Bartolomeu (aducerea moaștelor), unul dintre apostolii lui Isus, care e serbat și în 11 iunie (prăznuirea) - cinstit de două ori, dovadă a importanței sale.

Tradiția amintește de Vârtolomei (cum mai e numit Sfântul Bartolomeu în folclor) - în această zi e bine să nu fie făcută nicio acțiune care presupune învârtire: nu se face mămăligă, nu se toarce etc. În popor se spunea că „se sucește ziua, ca puiul în găoace”, ziua dă înapoi și crește noaptea. Acum e sărbătoarea oilor și ele nu trebuie să capete amețeală, să căpieze.

29 august: Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul; este praznic de întristare pentru uciderea celui mai aprins vestitor al pocăinței.

O superstiție spune că în această zi este bine să nu se taie nimic care are formă rotundă (nici legume, nici fructe și nici pâine) și să nu se mănânce și bea nimic care e rotund sau roșu - aluzie la capul și sângele sfântului decapitat. Nu se mănâncă struguri și nu se bea vin. Pâinea și alimentele se vor rupe cu mâna.

Măturile nu puteau fi nicidecum folosite pe 29 august, folosirea lor „deranjând” liniștea morților. Însă spiritele morților puteau fi îmbunate dând de pomană mere, pere sau castraveți, spunea Marcel Lutic (etnograf la Muzeul Etnografic al Moldovei, din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova”, Iaşi).

În tradiția populară, această zi mai e cunoscută sub denumirile: „Sfântul Ioan cap tăiat”, „Sântion de toamnă”, „Sfântul Ioan taie capul pe varză (curechi)”, „Crucea mică” sau „Brumariul”.

Sunt o mulțime de tradiții asociate acestei luni; aici am adunat, cred, mai puțin de-un sfert.

Macaveiul ursului. Scoaterea Crucii

În prima zi de august este e fixată sărbătoarea religioasă Scoaterea Sfintei Cruci. La Constantinopol, în această zi se scotea din Palatul Imperial lemnul Sfintei Cruci și se ducea în procesiune până la catedrala Sfânta Sofia. Se credea că aceste procesiuni, făcute cu credință în Dumnezeu, îi ajutau pe oameni să scape de boli.

Scoaterea Sfintei Cruci, sărbătorită de Biserică în ziua de 1 august, s-a instituit de către ortodocşi greci şi ruşi, pentru a sărbători victoriile din două confruntări simultane, ruşii asupra bulgarilor şi grecii asupra turcilor.

În această zi preoții sfințesc via și butoaiele de vin pentru ca și în viitor gospodarul să se bucure de recoltă bogată. 

Se credea că în această zi se închide pământul, care ia cu sine insectele, reptilele și plantele care au fost lăsate la lumină în primăvară. O legendă spune că șerpii, înainte de a se retrage în ascunzișuri, se adună mai mulți la un loc, se încolăcesc și produc o piatră nestemată care poate vindeca toate bolile.

În tradiția populară, tot în ziua de 1 august este Macaveiul ursului (Împuiatul urșilor), Ziua ursului, o sărbătoare respectată pe vremuri de gospodari pentru a le fi protejate vitele și oile de urși, în special. Macaveiul se ține și pentru a fi ferit de boli. Se sfințesc ierburi care vor fi bune de leac. Se spune că la Macavei „se-nvârte frunza-n tei” și nu e bine să se mai culeagă teiul. În această zi nu se lucrează, nu se mulg nici vacile, doar sunt lăsați vițeii să sugă (se spune că e Paștele vițeilor). Macul sfințit în această zi nu face viermi.

Oamenii stropeau grădinile și livezile cu agheasmă, sfințeau grâu la biserica și amestecau aceste boabe cu cele care urmau a fi semănate; cei care aveau stupi adunau mierea – credeau că aceasta va avea puteri miraculoase de vindecare.

Se crede că Ziua ursului provine de la faptul că în această perioadă coboară vitele de pe munți și urșii, nemaiavând suficientă hrană, vin în sate și mănâncă porumbul. Celui care cinstește ziua, ursul nu-i mănâncă stupii și vitele. Pentru ca ursul să nu facă pagubă în gospodării, în această zi oamenii aruncau o bucată de carne afară, spunând: Na, ursule!

(postare editată ulterior publicării)

Calendar de august

August este a opta lună în calendarul gregorian și are 31 de zile. August începe în aceeași zi a săptămânii ca și luna februarie în anii bisecți.

Denumirea lunii august

Numele provine de la numele primului împărat roman, Gaius Iulius Caesar Octavianus Augustus - se spune că luna are tot 31 de zile pentru că împăratul ar fi vrut ca și luna „lui” să aibă câte are cea a lui Iulius Cezar (iulie) , dar e doar un mit, din ce-am dedus ulterior, pentru că luna ar fi fost numită astfel în anul 8 î.e.n., în onoarea acestui împărat al Romei. Cine-o mai ști care e adevărul?

Înainte de cele de mai sus se numea Sexstilis, în latină, pentru că era a șasea lună în calendarul roman (care începea cu luna martie). După introducerea lunilor ianuarie și februarie, de împăratul Numa Pompilius (în jurul anului 700 i.Hr.), al doilea rege al Romei, după Romulus, a devenit a opta.

Grecii îi spuneau Metageitnion, și avea 29 de zile (grecii alternau zilele lunilor: una avea 29 de zile, una 30 de zile; grecii nu erau prea hotărâți ce calendar să folosească). În timpul acestei luni grecii aveau festivalul Metageitnia, în cinstea zeului Apollo.

În România, popular, luna august are mai multe denumiri: Gustar (gustatul ritual al boabelor de struguri), Augustru, Măselar, Secerar (luna secerișului  - se încheie secerișul, sătenii se pregătesc pentru arăturile de toamnă), Macavei-cap de post (începe postul sărbătorii Adormirea Maicii Domnului), aust, agust, ogust, gustea.

Sărbători religioase

Unele sărbători sunt mai importante:

1 august: Scoaterea Sfintei Cruci

6 august: Schimbarea la Față a Domnului. Semnificația zilei este momentul în care apostolii Mântuitorului s-au convins că acesta nu e doar un prooroc al Domnului, ci fiul lui Dumnezeu, când Isus s-a schimbat la față, pe muntele Tabor.

15 august: Adormirea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mare); e o zi de hotar a lunii august.

25 august: Sfântul Apostol Bartolomeu  (prăznuit in 11 iunie)

29 august: Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul; este praznic de întristare pentru uciderea celui mai aprins vestitor al pocăinței.

Sărbători care țin de tradiția populară

1 august: Macaveiul ursului (Împuiatul urșilor), Ziua ursului e o sărbătoare respectată pe vremuri de gospodari pentru a le fi protejate vitele și oile de urși, în special.

6 august: Obrejenia sau Pobrejenia (Probojaniile/Probajeniile, în Maramureș) - e ziua schimbării veșmintelor, despărțirea de vară; natura începe să-și schimbe veșmântul, pregătindu-se, încet-încet, de toamnă.

23 august: Sfântul Mucenic Lup

25 august: Vârtolomeii

Zile dedicate național și internațional

Ca în fiecare lună, conform http://calendar.city-star.org/ro există o mulțime de zile dedicate național și internațional - unele pentru amuzament, altele pentru informare, atenționare, comemorare etc.. Am ales să le amintesc numai pe cele de mai jos.

8 august - Ziua întâmplărilor fericite, zi dedicată de Secret Society of Happy People începând cu anul 1999 (fondată în august 1998); tot la 8 august este zi Ziua internațională a pisicii, dedicată acestor feline de Internațional Fund for Animal Welfare (IFAW), începând cu anul 2002.

9 august e ziua dedicată internațional Grădinilor Zoologice și Iubitorilor de cărți;

10 august este Ziua mondială a Leului (regele junglei) și Ziua leneviei;

12 august e ziua dedicată de ONU tinerilor, începând din anul 1999: Ziua Mondială a Tinerilor;

13 august - Ziua Internațională a Stângacilor, începând cu anul 1999;

15 august - Ziua Marinei Române; este și Ziua relaxării;

16 august - Ziua spunerii de bancuri;

19 august - Ziua mondială pentru asistența umanitară, stabilită de ONU în anul 2009; tot la 19 august, și tot din 2009, este celebrată Ziua internațională a fotografiei, dedicată fotografiilor realizate de profesioniști și de amatori, la inițiativa unui tânăr australian pasionat de fotografie: Korske Ara.

23 august este Ziua mondială a comemorării și abolirii comerțului cu sclavi, la inițiativa ONU pentru Știință și Cultură, din 1998 începând;

24 august - Ziua retrogradării planetei Pluto, din inițiativa Internațional Astronomical Union (2006). Pluto a fost descoperită în anul 1930 și considerată a noua planetă din sistemul nostru solar, dar având caracteristici mult diferite de celelalte planete; în anul 2006 cercetătorii au considerat că e cazul ca Pluto să-și piardă rangul de planetă pentru că: este mult mai mică decât celelalte (și ca volum și ca masă, având masa mai mică de cinci ori și decât Luna), orbita pe care o descrie Pluto în jurul Soarelui este neobișnuită s.a. Astfel, Pluto a fost recatalogată ca „planetă pitică”.

25 august - Ziua sărutului; 26 august - Ziua aprecierii câinilor;

29 august - începând cu anul 2010: Ziua internațională împotriva testelor nucleare; dacă n-ar fi de plâns ar fi de râs, pentru că testele interzise sub pământ și în apă au loc acum în aer (în cosmos, altfel spus) și... vai, vai, se încălzește clima din cauza gunoiului pe care oamenii nu-l aruncă selectat. În 8 august 1963 România semnează "Tratatul privind încetarea experiențelor nucleare în atmosferă, în spațiul cosmic și sub apă", încheiat la 5 august același an între SUA, Marea Britanie și URSS.

30 august - Ziua internațională a victimelor disparițiilor forțate, zi dedicată la inițiativa ONU, începând cu anul 2011;

31 august - Ziua Frankenstein și Ziua luării mesei în aer liber, între altele.