Raport de iulie

Raport amănunțit despre ce-am făcut în luna iulie n-o să fac. E suficient că-s eu plictisită. Nu! Nu plictisită că n-am avut ce face, ci plictisită c-a tot trebuit să fac una-alta, mai puțin ce aș fi vrut. Cine m-a oprit?! Conștiința. Da, e „cine”, nu e „ce” - conștiința este o ea care mă bate la cap zilnic! Trebuie să-i găsesc un nume, s-o individualizez față de toate celelalte conștiințe (ale altora, nu ale mele; bănuiesc că nu am personalitate multiplă). Pinocchio îl avea pe Jiminy Cricket, un greieraș simpatic și înțelept - eu de ce să n-am așa un prieten?! Mă mai gândesc.

N-o mai lungesc pe introducere; de fapt, vreau să mă laud cu florile/plantele pe care le am în grijă de câțiva ani, dar numai în acest an m-am ocupat mai serios de ele și, probabil, m-au răsplătit - au înflorit, câteva.

Busuiocul n-a înflorit, încă; înflorit mai este cel adus gata crescut. Au crescut firele de busuioc din semințele pe care le-am plantat eu - până am reușit am mai plantat de câteva ori, fără succes.

Mama are trei trandafiri japonezi - de fapt, nu știu dacă sunt chiar trandafiri japonezi, dar așa le zice. Doi dintre trandafiri sunt mari - multe flori au făcut de-a lungul timpului, dar nu anul trecut și nici anul acesta. În schimb, a făcut o floare unul mititel, plantat de mama anul trecut.

Doar două zile m-am bucurat de ea înflorită deplin, apoi a căzut.

Epiphyllum (cactus-orhidee) e plin de flori! Nici această plantă n-a mai avut așa de multe flori de câțiva ani, deși e așezată în același loc din balcon, an de an.

Porumbeii din poză așteaptă să termine de mâncat guguștiucii, și să vină la masă ei. 

Atâta i-am mai alungat, să lase guguștiucii să mănânce, încât cred că au învățat: stau cuminți pe crengile teiului sau pe aiurea știind că vine și rândul lor. Serios! M-am gândit c-o fi coincidență, dar asta fac: așteaptă să plece guguștiucii apoi se înființează ei.

Colajul din ultima imagine este rezultat jocului pe tuxpi.com, cu floarea de trandafir.

O floare de la regină

A-nflorit una dintre reginele nopții! Are numai o floare deschisă, și doi boboci.

Sunt foarte mulțumită cu floarea primită de la regina nopții. Luni seară era încă închisă floarea. Marți la ora 20 era deschisă. N-am pierdut ocazia și-am fotografiat-o.

Am văzut floarea reginei destul de târziu, după ce am terminat de semănat semințele de busuioc. Le-am pus în pământ și le-am udat. Anul trecut am semănat semințe de busuioc respectând cu strictețe (am considerat) indicațiile de pe un site. Plantele nu s-au deranjat să se arate; poate de data aceasta.

Marți am „rezolvat” semințele! Am înfipt în pământ un bețișor pe care am atașat o eticheta, să știu ce e acolo și când sunt puse. Deschizând fereastra, miercuri, să dau grăunțe la păsări... am smuls cu rama bețișorul și s-a împrăștiat pământul. Ce s-o fi ales de semințe n-am idee (pământul împrăștiat l-am pus înapoi în ghiveci). Și m-am murdărit teribil de la vopseaua folosită pentru decorarea ghiveciului - fiind vopsea pe bază de apă e clar că se ia când o atinge apa. Unde nu-i cap vai de haine. Cine n-are de lucru își face: va trebui să spăl ghiveciul.

Nu mă pasionează îngrijirea florilor - nu m-a pasionat vreodată; cei care mă cunosc, și au aflat ce nouă preocupare am, se amuză pe seama mea. Adevărul e că și eu mă amuz. Sunt antitalent total. Cu animalele și copiii mă descurc, cu plantele nu, dar mă străduiesc - dacă-i musai! De fapt, nu e musai, dar nu-mi vine să le dau/arunc/las să se usuce. Recunosc: simt o mare satisfacție că, încă, mai are mama plante. Nu se înghesuie ele să facă flori, dar nici nu mor.

Când s-a încălzit vremea am scos ghivecele în balcon și, practic, le-am înșirat pe marginea jgheabului și pe unde am mai găsit loc potrivit (mai mult sau mai puțin). Habar n-am cărei plante îi place soarele direct, care preferă să aibă lumină dar să nu fie direct sub razele de soare, care vrea la umbră. Nici nu știu cum se numesc, unele. Le-am așezat „la inspirație”, mai mult. Eu îmi dau silința, cred că-și dau și ele silința să reziste - le e milă de mine sau apreciază gestul.

De ce mă tot rostogolesc și vreau ba o plantă, ba alta în loc să le ud pe cele existente și basta? Sunt mai multe motive: vreau parfum de flori în casă, vreau busuioc verde în salată și vreau să aflu dacă sunt capabilă să am grijă de plante! Cine nu poate avea grijă de-o plantă?!

Să nu uit: în sufragerie, de cum se apropie seara, pătrunde parfumul suav al reginei nopții. Iupiii ieee ieee iupi iupi ieee!

Cu floarea nu m-am jucat prea mult în „mixerul foto”, dar mi-am făcut de cap cu semințele (colajul de mai sus):