Textul de mai jos
zace
de ceva timp, dar azi, citind
Din Culori (in febr 2021 pag nu mai exista) m-am hotarat sa-i dau drumu’ si lui –
textului. Subscriu la ce-am citit pe
Din Culori: as vrea sa râd cat mai des, si
sa râd in hohote! Cred ca e timpul sa trag iar o răţuşcă dupa mine in timp ce
ma plimb prin centrul orasului, se merg pe dunga alba sau sa vorbesc cu
statuile (astea-s alte povesti, vechi).
Nu, ce e scris aici nu e de râs, iar daca e... n-a fost cu intentie. ;)
*
 |
| :)) Orice as fi gresit... |
Intre altele, scrie pe descopera.ro, pe undeva, ca Aristotel
era de parere ca râsul e dat numai omului, ca e una dintre insusirile care il
deosebesc de animale. Un copil, zicea el (dar nu-mi dau seama unde au citit
asta cei care afirma), nu are cu adevarat suflet decat incepand cu clipa in
care râde pentru prima data – fapt despre care Aristotel credea ca se intampla
cam in a 40-a zi de viata. Azi l-ar contrazice multi, si nu doar pe aceasta
tema.
Râsul n-ar mai fi chiar doar o insusire omeneasca pentru ca cercetatorii
americani Julia Taylor si Lawrence Mazlack de la University of Cincinnati din
Ohio, au inventat un computer dotat cu
simtul umorului. Potrivit lor, acest software va fi in viitor aplicat
robotilor, permitandu-le acestora sa inteleaga fraze ironice si bancuri si sa
râda in hohote. Cum ar veni, in filosofia lui Aristotel, computerul ar
avea suflet din momentul in care va râde prima data.
Va fi posibil ca un computer sa râda datorita unei baze de
date dezvoltate in interiorul software-ului respectiv, care printr-un
sofisticat mecanism permite computerului sa recunoasca jocuri de cuvinte
si sa distinga frazele obisnuite de cele ironice. In acest mod, acesti roboti
vor avea mai mult suflet ca unii oameni care nu stiu sa râda si decat cei care –
mai multi! – n-au simtul umorului si nu stiu sa distinga frazele obisnuite de
cele ironice.
Un profesor japonez a inventat o masina de masurat râsul si o noua unitate de masura,
"ah", pentru a stabili daca veselia unei persoane este sincera,
cinica sau ironica, informeaza AFP. Am
descoperit ca râsul copiilor este mai spontan, cu zece "ah"-uri pe
secunda, de doua ori mai intens decat cel al adutilor, a explicat el.
Cercetatorul a luat in calcul o marja in cazul adultilor, care isi pierd
spontaneitatea pentru ca se intreaba daca este potrivit sa râda, in functie de
situatie – poate acesta era motivul pentru care nobilii de altadata considerau
ca este sub nivelul lor sa râda in hohote, precum ţăranii.
Profesorul distinge patru etape posibile intr-un râs: detenta, iesirea din
norma, râsul din toata inima si, in cele din urma, cateodata, hohotele de râs.
Dopamina, unul dintre cei mai importanti neurotransmitatori,
este responsabila pentru capacitatea creierului de a depista diferitele etape
ale unei informatii amuzante si tot ea este cea care ne produce senzatia de bine
pe care o avem in timpul râsului. Studii recente demonstreaza faptul ca râsul
produce o serie de reactii pozitive in corp, reactii capabile sa duca la
insanatosirea unor boli cronice. Intr-o atare stare de lucruri, poate ca
vechiul proverb râsul este cel mai bun
medicament, are totusi un sambure de adevar.
Beneficiile râsului
In 2006, un studiu publicat de cercetatori de la
Universitatea Maryland, SUA, arata ca râsul provoaca dilatarea
endoteliului vascular (peretele intern al vaselor de sânge) si mareste fluxul sangvin. Alte cercetari
au aratat ca râsul stimuleaza
activitatea sistemului imunitar, scade tensiunea arteriala, reduce nivelul unor
hormoni de stres (precum cortizolul si epinefrina), micsorează nivelul de colesterol in sânge, scazand astfel riscul
aparitiei bolilor cardiovasculare si a diabetului.
Cele mai recente stiri in acest domeniu vin de la
Universitatea New South Wales, Australia: intr-un studiu publicat in anul 2011 se
sustine ca râsul e un leac
eficient in ameliorarea simptomelor
dementei. (http://www.descopera.ro/stiinta/8835085-rasul-bate-boala)
S-a demonstrat ca sa râzi din toata inima are efecte
fiziologice similare cu cele ale exercitiului fizic: creste productia de
beta-endorfine (un grup de substante produse de celulele sistemului nervos) si reduce riscul de infarct cardiac si de
depresie. Exista posibilitatea ca beneficiile sa se extinda si asupra sistemului imunitar, râsul
putand antrena modificari la nivelul imunoglobulinelor IgA (anticorpii ce se
gasesc in lacrimi, saliva, secretii si joaca un rol important in lupta
impotriva bacteriilor din mucoase).
Sa te uiti la un desen animat sau la benzi desenate
activeaza aceeasi arie cerebrala stimulata si in cazul consumului de cocaina.
Teoria a fost sustinuta intr-un studiu comentat in revista Neuron de o echipa de cercetatori
de la Universitatea Stanford, California.
Pe scurt: cine interzice râsul interzice, oarecum,
sanatatea.
Chris Robert, profesor asistent la Universitatea din Missouri
spune ca umorul, in special cel care este asociat cu locul de munca, are un impact pozitiv asupra serviciului.
Glumele ocazionale printre colegi sporesc creativitatea si performanta, scrie
siteul Sciencedaily.com.
Abilitatea de a
aprecia glumele, abilitatea de a te amuza si de a-i face si pe altii sa râda
are efecte psihologice asupra persoanei si dezvolta legaturile acesteia cu
altele, spune Chris Robert.
Desi s-a crezut multa vreme ca râsul e propriu doar omului,
cercetari recente au aratat ca si la animale precum primatele antropoide si
câini exista sunete specifice care corespund unor situatii agreabile, unor
momente de bucurie, de relaxare si care reprezinta, de fapt, râsul acestor animale. Chiar si sobolanii,
s-a descoperit, emit, atunci cand se joaca si cand sunt gâdilaţi, un tip
special de sunete - e drept, inaudibile pentru om, deoarece se afla in gama
ultrasunetelor - care ar reprezenta râsul şobolănesc.
Simtul umorului este si o metoda prin care putem afla adevaratul
caracter al unei persoane, râsul fiind mecanismul cheie. Din acest motiv este
probabil sa va inconjurati de persoane care va fac sa râdeti.
(mai mult aici: http://www.descopera.ro/dnews/10541538-cum-poti-dezvalui-caracterul-adevarat-al-unei-persoane-cercetatorii-ne-dau-raspunsul)
E bine sa ne amuzam, e bine sa fim inconjurati de oameni cu
simtul umorului, e bine sa avem simtul umorului si sa râdem in hohote cand avem
ocazia. Cei care se iau prea in serios sunt, adesea, cam plictisitori dar cand
intra in aria de interes a unuia cu simtul umorului pot deveni surse de
amuzament.
Surse:
http://www.descopera.ro/dnews/3668713-de-ce-radem-la-lucrurile-amuzante
http://www.descopera.ro/dnews/2415657-masina-de-masurat-rasul-inventata-de-un-cercetator-japonez
http://www.descopera.ro/cultura/4217056-stiinta-de-a-rade
http://www.descopera.ro/dnews/932634-si-computerele-rad
http://www.descopera.ro/dnews/1021276-umorul-la-serviciu-o-activitate-recomandata
