Dimineață, înregistrând un link la Iulisa
, la Bună dimineața soare!, am citit și
comentariile. Maria scria despre o veste tristă… Mergând din blog în blog am ajuns la Catrinel și am aflat ca Melly
a murit, în data de 10 mai anul acesta… Am privit în gol, minute în șir, la
monitor, cu blogul ei afișat… Rar am trecut pe acolo - mai rar am lasat
comentarii - dar i-am citit comentariile pe alte bloguri… Am privit în tăcere
blogul și n-am avut curaj să-l răsfoiesc… parcă pentru a nu tulbura liniștea…
Apoi, privirea mi s-a oprit pe fotografia ei de profil… iar când am dat cu
ochii de Cici, pisicuța ei, am izbucnit în lacrimi… și nici măcar nu o cunosc
pe Melly… E un sentiment pe care nu pot să mi-l explic - sau poate nu vreau… Mă
gândesc doar că viața e ca un fir subțire de ață (Melly cosea goblenuri)… O flacără
pe care vântul vieții o poate stinge atât de ușor…Și ce rămâne în urmă? Tristețea
în sufletul celor care au iubit-o, tristețe în sufletul celor care au
cunoscut-o doar prin ceea ce posta… și ceea ce ea a realizat. Eu văd numai un
blog, un blog pe care îl percep deocamdată ca pe o casă goală în care o
pisicuță își caută prietena care nu va mai veni… E un sentiment foarte… ciudat…
E ca o durere surdă a cărei cauză n-o cunosc…
Și viața continuă fără ea, așa cum va continua când nici eu
nu voi mai fi ființă…
Nu știu ce s-a întâmplat. Catrinel a scris ceva despre o răceală
de la care au fost complicații… Poate nici nu contează de ce nu mai este…
Aceste rânduri sunt palid omagiu adus omului care a fost, om
despre care cei care au cunoscut-o afirmă că a fost un om cu suflet frumos…
Odihnească-se în pace…
mi s-au umplut ochii de lacrimi :(
RăspundețiȘtergeretreceam pe la Melly, admiram picturile postate de ea, am observat ca de la o vreme nu a mai aparut, am mai trecut dar m-am gandit ca fiecare se ia cu viata...iata ca pe ea a luat-o moartea...
era atat de sensibila, se simtea asta in ce posta pe blog...
e foarte dureros....Dumnezeu sa o odihneasca!
:( Astept - si sper! - sa vina cineva si sa scrie ca am inteles gresit, ca sunt o caraghioasa si induc oamenii in eroare... De-ai sti cat de mult imi doresc sa se intample asa...
ȘtergereAm un sentiment ciudat-ciudat... ca si cum as fi cunoscut-o...
Am rasfoit pana acum cateva minute blogurile ei... Pe cel cu goblenuri, in special, sunt fotografiile unora pe care nu le-a terminat... Si e asa de induiosator cum scrie despre Cici, pisicuta care-i foarte curioasa la ac si ii mai scoate ata din ac...
Nici eu nu o cunoasteam, dar am mai intrat sporadic pe blogul ei. E trist cand oameni tineri se sting asa usor. Odihneasca-se in pace!
RăspundețiȘtergereAm rasfoit acum blogurile ei si... e (era) asa cum mi-o aminteam din acele rare dati cand am trecut pe acolo... sensibila, plina de iubire pentru oameni in general si pentru cei dragi in special...
ȘtergereCutremuratoare veste! Este deja al treilea prieten virtual pe care il pierd... Si eu o cumosc pe Melly doar prin informatiile pe care le-a lasat in blogosfera si am simtit ca este o persoana calda si sensibila. Ea a adus in cercul nostru ideea "Jurnalul unei femei simple" si paginile pe care le-a atasat Melly aici sunt simple, curate si emotionante.
RăspundețiȘtergereSe pare ca Ingerii au vrut-o la ei!
Nu imi vine sa cred ca am pietdut-o din Blogosfera! RIP♡
Rar de tot ajungeam pe blogurile ei, iar cand ajungeam nu scriam veun rand... O "vedeam" in special la MFC - si am observat absenta ei, dar - ca si pandhora - m-am gandit ca are altele de facut...
ȘtergereAm citit azi toate cele 36 pagini de "Jurnal"... A scris despre parintii ei (pe care ii numea, uneori "batraneii mei"), a scris despre bucuria de a-i sti langa ea, a scris despre copii, despre sora ei si in fiecare pagina o amintea pe Cici, pisicuta...
E asa de trist... :(
Melly ,O persoana sensibila, admiram picturile si alte articole publicate pe blogul ei!
RăspundețiȘtergereUn om cu suflet frumos!
Odihneasca-se in pace!
:( Inca mai accesez blogul Catrinelei, ca si cum as vrea sa ma conving ca am inteles gresit, ca nu e vorba despre ea...
ȘtergereDumnezeu sa o odihneasca in pace!
RăspundețiȘtergereSi de parintii ei sa aiba grija...
ȘtergereO ființă caldă și sensibilă, care iubea Frumosul. Mi-a lipsit încă de prin februarie, de când nu a mai postat. Speram să fie undeva unde îi este atât de bine încât a uitat de blog... Acum aflu că de o lună este în locul de unde nu mai există întoarcere. Adio, Melly, Dumnezeu să îți odihnească sufletul tău bun !
RăspundețiȘtergereAm "constatat" ca lipseste cand am observat ca nu mai apare la MFC... dar la orice altceva m-am gandit si nicidecum nu-mi imaginam de ce lipseste... asa ca nu am cautat sa aflu motivul... L-am aflat dupa o luna si-o zi... :( si inca nu prea-mi vine sa cred...
ȘtergerePe blogul tau am aflat si despre A. Petrovic... Desi nu stiu cine este... atunci mi-am luat un fe lde pauza de blog... :(
Nu pot sa cred! Este un soc! Cum sa moara Melly?
RăspundețiȘtergereEra asa de frumoasa la suflet, atat de multa liniste gaseai la ea. Mai tii minte, în iarna povestea ca a învelit-o pe Cici si a pus-o la geam sa vada zapada, îi era frica ca raceste pisicuta ..... :((((((((
Si ultima ei postare este socanta.... un salt în timp!
Sper din suflet ca acum esti în sanul lui Adam si îngerii îti tin companie! Odihneste-te în pace suflet frumos!
M-a cam dat peste cap vestea...
ȘtergereSuflet frumos am perceput-o si eu... De o sensibilitate care parea ireala si stiu ca m-am gandit la un moment dat ca sesibilitatea ii poate dauna - un fel de a spune - in relatiile cu "monumentele de egoism" care sunt inerente in viata fiecaruia dintre noi...
Stii ca ai dreptate? Acea fotografie chiar ar putea fi "interpretata" astfel... Exista unele coincidente care sunt, adesea, orice altceva decat coincidente...
OMG sintshockata...rip
RăspundețiȘtergeresi mie vestea mi-a fost șoc...
ȘtergereCât de fragilă este viața și cât de puțin își dau seama oamenii de asta. Îmi pare foarte rău, avea un suflet sensibil...O ființă caldă, calmă, cu un suflet bun, iubitoare de liniște și pace.
RăspundețiȘtergereDumnezeu să o ierte și să o odihnească! RIP.
O flacaruie pe care o adiere de vant o poate stinge... Uneori cred ca ajungem sa constientizam destul de tarziu... Trecem pe langa oameni dar nu ne putem gandi - firesc, altfel - decat la cei care ne sunt apropiati si foarte dragi... E o lege a Firii, dar ne doare sufletul - mai mult sau mai putin - si pentru ceilalti...
ȘtergereDE o perioada chiar urmaream blogul ei.Cand am aflat, vreo doua zile am avut o durere danca in suflet.Am intrebat,am citit,am cautat,dar in zadar.E prima persoana care dispare din lumea asta pe care ne-o creem singuri,functie de preferinte si afinitati.Am fost naucita,o simteam atat de aproape! O sa-mi lipseasca.Dumnezeu s-o ierte!
RăspundețiȘtergereM-a naucit vestea. Am mai fost "martor" la doua decese... dar nu le-am perceput atat de acut... :( Melly, insa, m-a impresionat prin cele ce publica... "Urmaream" goblenurile pe care le-a cusut si le cosea...
ȘtergerePentru cei care au fost fizic langa ea pierderea trebuie sa fie cumplita... aproape ca nu am indrazneala sa ma gandesc.
Am aflat de aceasta veste trista de pe blogul unei prietene virtuale.
RăspundețiȘtergereNu am cunoscut-o, dar citind postarea ta, a celeilalte prietene, mi-au dat lacrimile.
Admirabil gestul tau!
Te pup!
Claudia
Multumesc, Claudia.
ȘtergereSa fii bine! Esti pe punctul de a da viata! Sa fiti sanatosi si fericiti!
Pupici cu drag!
Odihneasca-se in pace, un suflet sensibil ca si picturile ce le posta,ireale si sincere.Sa o primeasca ingerii si sa o aline !
RăspundețiȘtergereSi de parintii ei sa se indure, sa le dea putere...
ȘtergereCunosc o bloggerita care semneaza Melly si, pentru o clipa lunga, mi-a inghetat inima gandindu-ma ca ar putea fi ea. Apoi am intrat pe link si mi-am dat seama ca nu este vorba despre fata pe care o stiu eu. Cu toate astea, nu pot sa nu ma cutremur gandindu-ma la tineretea ei si la faptul ca ne atasam de persoane pe care nici macar nu le cunoastem in viata reala, ca unele dinte ele dispar si noi, grabiti sa traim, observam atat de tarziu. :(
RăspundețiȘtergereGrabiti sa traim... Bine scris... Orientati mai mult catre noi aproape ca nu observam, cu adevarat, ce fac ceilalti, cine sunt ei, ce-si doresc si ce ofera...
ȘtergereO veste care ne-a cutremurat pe toti. Pentru ca Melly a fost o prezenta atat de frumoasa si delicata in aceasta "lume" a blogurilor. Pe pagina ei erau numai lucruri, ganduri si cuvinte frumoase, alese cu grija pentru a-i bucura pe cititori. Treceam de multe ori pe acolo si tare bine imi era de fiecare data. Iar comentariile si vizitele ei, erau si ele aducatoare de bucurie. Of, nu pot sa cred ca s-a dus dintre noi, la fel de discret precum a si trait... Un suflet minunat!
RăspundețiȘtergereDumnezeu sa o odihneasca in cerurile sale! Ne-o vom aminti mereu cu drag si cu dor...
Trecand rar pe acolo si tot i-am simtit influenta... Avea ceva... deosebit... Parea ca totul se refera la ceilalti si mai putin la ea... O naturalete destul de rar intalnita... asa mi-a parut mie...
ȘtergereDraga Diana, vestea e tulburatoare si, desi n-o cunosteam pe Melly (Nicoleta) decat de pe blogul sau e greu...greu sa-mi imaginez ca acolo nu va mai publica nimeni.
RăspundețiȘtergerePlecările mă lasă întotdeauna aproape mută... Iti apreciez enorm gestul.
Dumnezeu s-o odihneasca in pace!
Si pe mine m-a tulburat... chiar mai mult decat m-as fi asteptat...
ȘtergereMultumesc.
Eu abia acum am aflat despre Melly, dar tot simt un gol sa aud ca un suflet tanar a plecat din lumea asta. Si asa de rapid, asta e cutremurator. M-am uitat pe blogul ei, in februarie parea ca totul este in regula.
RăspundețiȘtergereDumnezeu s-o odihneasca si sa aiba mila de parintii ei!
La parintii ei imi este si mie gandul...
ȘtergereAm atatea cuvinte... si niciunul nu pare potrivit...