Impodobim bradul. Ingeras cu capul mare

Am ajuns târziu la împodobirea bradului din acest an, împodobire organizata și găzduită de Rux, pe blogul Copilărim. Înscrierea putea fi făcută pana în 11 decembrie. Chiar și așa, am ales sa prezint ornamentul realizat cu aceasta ocazie.

Tema din acest an este Secretul lui Moș Crăciun. Nu-i știu secretul lui Moș Crăciun – poate are chiar mai multe secrete, ceea ce ar fi foarte firesc pentru cineva ca Moș Crăciun.

Ornamentul pe care am ales sa îl fac este un îngeraș din... mileuri macrame.

A început să-mi placa se dau utilitate mileurilor pe care le am într-o cutie (de care uitasem pana la capcana pentru vise de Crăciun). E adevărat, făcând din ele ornamente, tot într-o cutie vor sta unsprezece luni din an, dar o luna, cel puțin, vor privi lumea dintr-un brăduț.

Am ales doua mileuri: unul rotund, cu model lejer (din care am făcut corpul îngerașului) și unul mai mic – un fel de floare (foto 2 colaj) – cu model mai strâns (pe care l-am îndoit la jumătate și am făcut aripile îngerașului). Capul este din ceva ață mătăsoasă făcută ghemotoc și făcut ghem mai apoi, cu ață aurie. Am adăugat și un petec de material strălucitor, auriu, să fie capul mai strălucitor (poate nu era cazul, dar asta este). Sub aripi am prins o funda decorativa aurie, să fie mai ample aripile. Și cam atât.

La montaj nu am mai folosit paietele din foto 1 colaj pentru ca între timp am dat de funda aurie.

Din păcate, lipsa de imaginație, mi-a adus un îngeraș care are capul cam mare – în raport cu restul corpului. Abia după ce l-am agățat pe o crenguță de brad, să-l fotografiez, am realizat aspectul – nu mai era timp sa remediez. De ușor, e ușor, dar... E frumușel și așa doar ca... (și alte puncte, puncte).

Capcana pentru vise de Crăciun. AEC 10

Capcana pentru vise (sau prinzătorul de vise) este un obiect specific folclorului nativilor americani – evident, nu specific Crăciunului. Un prinzător de vise poate fi utilizat de cine vrea, chiar și numai pentru decor.

În jurul nostru exista gânduri și energii pozitive, dar și gânduri și energii negative. Un prinzător de vise e utilizat pentru a ocroti pe cei mici și pe cei mari de coșmaruri, de gânduri negative, de energii negative și a-i ajuta sa capteze și sa păstreze doar energiile și gândurile pozitive. De regula, un dreamcatcher (prinzător de vise) se agata deasupra patului, pentru a filtra toate gândurile și energiile care circula în timpul nopții și a lăsa numai gândurile bune și energiile pozitive sa alunece pe firele atârnate în partea de jos a cercului care e corpul capcanei pentru vise. Dar poate fi așezat la fereastra, deasupra ușii și... în bradul de Crăciun sau în apropierea acestuia; de ce nu?

Ceea ce am făcut dintr-un mileu croșetat (folosit cândva ca suport sub căni, cești, pahare) am numit prizător de energii la Crăciun. Se presupune ca de Crăciun sunt toți oamenii mai buni, dar știm toți ca nu e tocmai așa. Astfel, am lucrat un filtru care sa țină departe energiile și gândurile negative.

Didi a fost la fel de vesela ca și mine când am descoperit punguța cu paiete și n-am convins-o sa iasă din cadru când le-am fotografiat. 

Mai apoi, însă... iar a găsit motiv de supărare și a refuzat să fie fotografiata lângă ornamentul făcut de mine.

Ea a susținut ca pe verso s-ar fi potrivit mai bine fetru roșu, dar eu am insistat cu verde. Când am terminat mi-am dat seama ca Didi avea dreptate. Cu roșu, s-ar fi văzut mai bine (cred) paietele pe care le-am lipit pe mileu (doua steluțe, doi fulgi de nea și un brăduț descoperite în cuibul 10 din bradul-calendarului pentru Adventul Exploratorului Creativ. Ideea de a folosi macrame am preluat-o de la MNiko.

Intre mileu și fetru am înghesuit un smoc de fire aurii care s-au încurcat foarte tare pentru a putea fi ușor folosite altfel.

Am înșirat pe ață doi clopoței (paiete), trei paiete aurii pe care am lipit un brad, un pom de Crăciun, și o steluța. Agățătoarea e panglica de la o punga de cadouri.

În realitate sclipește, dar în poza nu am reușit sa redau sclipirile, jocul de culori al paietelor.

Ouă îmbrăcate. Provocări verzi

Se apropie sfârşitul lunii aprilie - de parcă n-aţi şti! - şi am reuşit să termin tema cu numărul trei de la Provocările primăverii - aprilie 2019: ouă vopsite / decorate manual.

Vă prezint familia Ouăcilă: Albăstrel, Floricica şi Micuţa lor in roşu. O familie fericită care-şi dedică existenţa altora. Sunt la picnic, într-un loc special amenajat pentru “ovoline”, la umbra crenguţelor de tei. Au îmbrăcat cele mai bune hăinuţe ale lor - singurele, adică - şi aşteaptă să fie băgate in seamă.

Până să-şi facă rost de hăinuţele acestea au încercat şi altceva: s-au învelit in hârtie creponată, s-au stropit cu oţet şi-au aşteptat, şi-au aşteptat… degeaba: nu s-a prins culoare de coaja lor. Poate hârtia nu era potrivită, poate a fost prea puţin oţet? Cine ştie? Ele au respectat instrucţiunile din videoclipul care poate fi văzut la adresa de mai jos.

https://www.youtube.com/watch?v=9RBJkzjLCRc

Au ales apoi hăinuţele, şi pentru că li s-au potrivit - mai cu chiu, mai cu vai - au avut nevoie de un loc special amenajat in care să stea pentru a şi le etala: un coşulet. Coşuleţul e făcut dintr-un mileu care zăcea de ani pitit într-o cutie (metoda folosită e descoperită într-un videoclip postat de Suzana).

Nu e picnic adevărat fără ceva verde curat in jurul lor: crenguţe de tei într-o vaza cofecţionată special pentru ele - din recipientul părăsit de şampon, recipient învelit in şerveţel.

Şi gata! Familia Ouăcilă se simte perfect la picnic!