În anul 2012 arheologii care faceau săpături pentru
reabilitarea şi reamenajarea curţii Bisericii Negre au descoperit peste 50 de
morminte cu oseminte care datează atât din Evul Mediu, posibil din secolul al
XI-lea, cât şi din epoca modernă. Se știa că în zonă trebuie să existe un
cimitir deoarece în jurul oricărei biserici medievale a existat un cimitir -
începând din secolul al XI-lea s-a stabilit în lumea creştină că cimitirele
trebuie să fie amplasate în imediata apropiere a bisericilor.
Osemintele nu au fost gasite întregi, ele s-au deranjat
unele pe altele deoarece în Evul Mediu şi chiar în epoca modernă mormintele nu
erau semnalizate, nu aveau cruci, monumente ca în ziua de astăzi; decedatul se
punea în mormânt şi nu se mai cunoştea locul, morții ajungând să se suprapună.
Pe lângă aceste morminte au fost găsite şi ruine ale unor clădiri.
Descoperirile făcute
pe latura de nord-est a bisericii, demonstrează că a existat această
mănăstire premonstratense (1)
construită din piatră. Este o construcţie solidă pe care nu o putea face o
comunitate stabilită accidental acolo. Felul în care este construită arată o
comunitate mare, cu posibilităţi financiare, a precizat dr. Daniela Marcu
Istrate, responsabilul ştiinţific al şantierului. Vestigiile descoperite lângă
Biserica Neagră, mai multe obiecte, dar şi alte clădiri din piatră, atestă
faptul că au existat aşezări fortificate din cea de-a doua jumătate a secolului
al XII-lea. Descoperirile atestă mai
multe etape de locuire de dinainte de atestarea documentară a oraşului,
la 1235.
Braşovul - sub numele de Corona - a apărut pentru prima dată în Catalogus Ninivensis, un catalog al
mănăstirilor premonstratense din Transilvania şi Ungaria, alcătuit între 1236
şi 1241. Catalogul conţine toate aşezămintele vizitate de abatele Fredericus în
1235 şi se păstrează într-o copie din secolul al XV-lea. Prima menţiune
documentară cunoscută până acum a Braşovului apare în respectivul catalog în
contextul în care se vorbeşte despre mănăstirea de călugăriţe din acest oraş. Claustra sororum… in Hungaria… Dyocesis
Cumanie Corona, se menţionează în document.
Pe scurt: până la închiderea șantierului, care a durat mai
mult de doi ani, s-au descoperit: zidurile unei foste capele a Bisericii Negre,
datând cel mai probabil din secolul al XIV-lea - vechea capelă era atestată în
documente dar nu exista nicio dovadă fizică a existenţei; peste 1.400 de
morminte cu oseminte care datează atât din Evul Mediu, posibil din secolul al
XI-lea, cât şi din epoca modernă; podoabe şi bucăţi de vase, gropi pentru provizii
și două pietre funerare datând de la începutul secolului al XVIII-lea, una
dintre ele păstrată într-o stare de conservare foarte bună.
Nota.
(1) Premonstratens. Ordinul Premonstratens (în latină Candidus
et Canonicus Ordo Praemonstratensis) a fost întemeiat în anul 1120 de
Norbert von Xanten, împreună cu alți 13 însoțitori, în localitatea Prémontré de
lângă Laon (Franța). Ordinul cuprinde canonici regulari, ce reprezintă o
sinteză a vieții monahale și a celei canonice. Există și un ordin feminin al premonstratenșilor.
(wikipedia.org)
Ordinul ar fi ajuns pe teritoriul României dupa anul 1150.
Fapt divers. În
Oradea, reprezentanții Ordinului Premonstratens au deschis 12 dosare de
retrocedare pentru: terenul de sub stadionul Voinţa, clădirea Colegiului Naţional Mihai Eminescu din Oradea, 27 de terenuri din centrul staţiunii
Băile Felix, totalizând 135.619 metri pătraţi, alte 1.000 de hectare de
terenuri arabile, păşuni, păduri şi construcţii în comunele Sânmartin şi
Hidişelu de Sus - pe motiv că Le-au aparţinut “în netulburată stăpânire” încă
din Evul Mediu.
Surse:
http://www.brasov.net/capela-veche-700-ani-descoperita-biserica-neagra/
http://newsbv.ro/2013/02/27/orasul-descoperit-langa-biserica-neagra-schimba-data-atestare-documentara-brasovului/
http://transilvaniareporter.ro/esential/proprietari-din-evul-mediu-jumatate-din-oradea-ceruta-la-retrocedare/