În turnul Casei Sfatului, la primul etaj, se afla camera de
tortură şi închisoarea oraşului. Prima menţiune a închisorii din Casa Sfatului
datează din anul 1521, temniţa oraşului Braşov rămânând în acest loc până la
sfârşitul secolului al XVIII lea.
Registrele de plată ale oraşului atestă în anul 1547 o
pedeapsă cu biciuirea în praetorio - Piaţa Sfatului. Aici a fost ridicat,
în anul 1595, stâlpul infamiei inaugurat de îndată, după cum relatează
cronicarul Simon Czack, prin decapitarea unui valon care îşi înjunghiase un
camarad.
Stâlpul infamiei avea diferite forme; de acesta erau legaţi
delincvenţii şi expuşi oprobiului public. In Evul Mediu, mai ales, acest stâlp
reprezenta şi un drept seniorial - seniorul unei feude monta un stâlp în piaţa
satului spre a înştiinţa prin aceasta populaţia că avea drept de judecată
asupra localităţii.
Stâlpul din Piaţa Sfatului ar fi fost un stâlp gros de
piatră “care însă nu urmărea scopuri artistice, ci avea menirea să-i
pedepsească în văzul tuturor pe cei vinovaţi de fapte infame“ - scrie Sextil
Puşcariu. Stâlpul Infamiei era situat între Podul Bătuşilor şi Casa Sfatului.
(poate ca cel din foto arata - aflat in faţa catedralei din Bonn din secolul XIII)
La stâlpul infamiei erau pedepsite şi femeile care se culcau
cu soţii altor femei, prostituatele şi… vrăjitoarele, dar şi cele… care
erau foarte frumoase şi erau considerate un pericol de către soţiile
negustorilor. Femeile care erau puse la stâlpul infamiliei erau umilite, li se
tăia părul, erau bătute, iar uneori chiar lovite cu pietre. Se spune că dacă o
femeie ajungea la stâlpul infamiei era mare ruşine şi niciun bărbat nu o va mai
dori vreodată de soţie.
Ucenicii neascultători din bresle, hoţii aflaţi la
prima faptă, beţivanii şi alţi mici păcătoşi erau expuşi oprobriului public la
stâlpul infamiei.
Tot aici erau executate femeile acuzate de pruncucidere şi
erau pedepsiţi cei acuzaţi de adulter.
La 10 august 1718, stâlpul infamiei (vechi) a fost înlocuit
cu unul nou, acesta din urmă fiind mutat în zilele de 28 şi 29 martie 1792 din
Piaţa Sfatului în afara zidurilor cetăţii, în faţa Bastionului Aurarilor, între
porţile Porzenthor şi Closterthor, cam pe unde este astăzi clădirea unde a funcţionat
Palatul Telefoanelor*
La stâlpul infamiei mai erau arse cu ceremonial şi aşa
numitele pasquille – scurte pamflete anonime, de obicei în versuri, în care
erau criticaţi conducătorii oraşului, lipite pe zidurile Casei Sfatului în
timpul nopţii, precauţie de înţeles din moment ce orice fel de critică publică
la adresa Senatului braşovean era pedepsită cu moartea, de aici şi denumirea de
”moarte prin pălăvrăgeală".

Condamnaţii erau executaţi prin diferite metode în funcţie
de statutul social: cei cu stare erau decapitaţi, hoţii de rând erau
spânzuraţi, iar vrăjitoarele erau arse pe rug.
Tot în Piaţa Sfatului, în 1689, a fost decapitat Stefan Stenner,
şeful breslei cizmarilor, unul dintre cei patru conducători ai răscoalei împotriva
stăpânirii austriecilor. A fost dat ca exemplu pentru ca nimeni să nu mai aibă
curajul să se răscoale “In Casa Sfatului se împărţea dreptatea, aici se
luau toate deciziile importante. Aici au judecaţi capii răscoalei împotriva
austriecilor în 1689. Locul execuţiilor nu era în Casa Sfatului, ci unde este
acum fântâna arteziană din Piaţa Sfatului“, spunea Stelian Coşuleţ, şeful
secţiei de Istorie de la Muzeul de Istorie din Braşov .
În vechime condamnaţii executaţi în Piaţa Sfatului erau
înmormântaţi chiar pe locul execuţiei, in aşa numita ”grădiniţă a căpăţânilor",
însă odată cu dezvoltarea oraşului cimitirul condamnaţilor a fost mutat pe
Dealul Furcilor (deal aflat peste drum de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă
de azi), unde s-au desfăşurat execuţiile serioase.
În 1754, cu prilejul decapitării unui bărbat care îşi
ucisese nevasta, rolul educativ al eşafodului din Piaţa Sfatului este menţionat
explicit: toţi bărbaţii din oraş au fost siliţi din ordinul Senatului braşovean
să privească execuţia. In anul 1746 prostituatele aflate la închisoare au fost
înhămate la o căruţă şi puse să care gunoaiele din piaţa oraşului.
Între anii 1520-1550 au fost duse la îndeplinire de către
călăii oraşului 120 de sentinţe: torturi, spanzurări, decapitări, arderi pe
rug, tăieri de urechi, bătăi şi alungări din oraş.
Legenda urbana (sau nu)
Legenda spune că la stâlpul infamiei din Piaţa Sfatului a
fost adusă şi Katharina, tânăra de care Vlad Ţepeş era îndrăgostit.
Femeile vremii nu au văzut cu ochi buni relaţia dintre domnitor şi Katharina.
Nevestele negustorilor din cetate au atacat casa în care se afla fata, au
bătut-o, i-au tăiat părul şi au dus-o la stâlpul infamiei din Piaţa Sfatului.
Când a auzit de grozăvie Vlad Ţepeş a ameninţat că va da foc Braşovului. Până
la urmă a reuşit să o elibereze prin negociere. I-a cruţat pe negustorii saşi
pe care urma să îi execute în Bartolomeu.
₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪
Fapt divers: Palatul Telefoanelor, o clădire ridicată
(se zice că de americani) pe la sfârşitul anilor 1930, azi stă să cadă dar in
2018 va fi acolo un hotel de patru stele (cu locuri de parcare închiriate de la
primărie - sunt curioasă cum le-or împărţi, având in vedere că mai sunt două
hoteluri in zonă plus riveranii şi cei care lucrează pe-aproape), sub marca Radisson Blu a Grupului Razidor, Grup
care se extinde in general in sistem franciză sau contract de management - ceea
ce inseamnă că va trebui să găsească un investitor dispus să cheltuiasca vreo
câteva milioane de euro (Compania Tresor Com - controlată de familia Neamţu din Braşov
- se pare că a primit certificatul de urbanism pentru acest spaţiu pe data de 9
martie 2016).
₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪₪
Bibliografie
Braşov: scurtă istorie
ilustrată a evoluţiei urbane, Dana Jenei, Anca Maria Zamfir, Gruia Hilohi,
Gernot Nusbaecher;
Album monografic. Judeţul Braşov,
Album monografic. Judeţul Braşov,
Braşovul de altădată,
Sextil Puşcariu;
Străzi, case, oameni
din Braşov, de Steluţa Pestrea Suciu
Online: casasfatului.ro;
http://www.summitbucharest.ro/ro/40.html;
http://www.economiczoom.ro/life-style-hobby/palatele-din-brasov.html;
adevarul.ro; http://monitorulexpres.ro;
sursa foto stalpul infamiei
https://oneflaneuse.wordpress.com/
sursa foto fantana arteziana:Brasov , orasul sufletului meu.
sursa foto fantana arteziana: