2014-07-24

Lupul - caracteristici fizice generale

Lupul este răspândit în Canada, Alaska, Europa de Est, Peninsula Scandinavă, Rusia, Orientul Apropiat, Asia Centrală și Siberia, dar densitatea lor este în general redusă pe aceste arii.
Lupul are mai multe subspecii distincte: lupul polar - din tundrele nordice, care e mai mare, are blană albă, mai groasă și trăiește atât de aproape de pol încât este nevoit să vâneze permanent în întuneric, însă este în siguranță față de inamicul principal, omul, lupul de pădure nord-american; lupul rosu, care pe vremuri popula regiunea sud-estică a Statelor Unite, azi este foarte rar, exemplarele care trăiau în sălbaticie poate chiar au dipărut complet; lupul de stepă din deșerturile Asiei Centrale - lupul de pustiu este mai zvelt și mai deschis la culoare decât lupul european și nord-american și lupul comun, care trăiește și astăzi în pădurile est-europene și ale Peninsulei Scandinave.
Specia inițială de lup cenușiu din Alaska a dispărut de 12.000 de ani, iar cea din prezent este o subspecie, dovedește o cercetare realizată la Universitatea din California. Această specie nu diferă foarte mult din punctul de vedere al dimensiunilor de lupul gri care trăiește în prezent in Alaska, însă avea dinți mai mari și mușchi faciali mult mai puternici, fiind în stare să ucidă chiar și un bizon.
Lupul este un animal robust și suplu. Femelele adulte cântăresc între 18-55 kg și măsoară 1,37-1,52 m lungime totală; masculii cântăresc 20-70 kg și au 1,27-1,64 m lungime totală; coada e lungă de până la cca. 0,8 m, în funcție de subspecii.

Lupul este un animal digitigrad, călcând pe perinițele degetelor și având unghii neretractile, astfel încât acestea se văd clar în urmele lăsate pe pământ moale sau pe zăpadă.
În căutarea hranei lupii pot parcurge peste 100 km într-o singură noapte. Viteza de alergare a lupului poate depăși 60 de km/oră.
Lupii au părul lung și variind în culoare de la albul pur la cenușiu stropit și maro, putând ajunge la negru cărbune. În general în România lupul are culoarea cenușiu cărunt. Blana este formată din două rânduri de peri: un rând des, lânos, lângă piele, de culoare gălbui-cenușie și un al doilea rând, spicul, format din peri mai lungi, aspri, cu vârful negru, astfel încât, în ansamblu, culoarea generală a blănii este brun-cenușie. Sunt întâlnite însă destul de multe variații cromatice, în funcție de sezon și de mediu.


Botul lupului este triunghiular, de aproximativ 10 cm lungime, expunând organelor olfactive o suprafață extinsă. Aceasta permite lupului să detecteze mirosul prăzii la o distanță de 2,4 km în condiții favorabile. Nu doar mirosul este deosebit de fin, dar și auzul și văzul, lupul putând vâna foarte bine atât noaptea - timpul său preferat de vânătoare - cât și ziua sau în perioadele de amurg și dimineață.
Alimentația și dentiția sunt tipice pentru un carnivor.

Lupul trăiește 15-16 ani însă în sălbăticie poate atinge doar 10 ani. Vârsta unui exemplar se poate aprecia cu oarecare aproximație în funcție de uzura dentiției. Din punct de vedere al dezvoltării ontogenice, lupii se clasifică în: nou născuți - 0-6 luni; juvenili - 6-18 luni; subadulți - 18-30 luni; adulți - peste 30 luni.

Lupul este și deosebit de inteligent. La vânătoare folosește felurite tactici, de la strategia de învăluire pe flancuri a prăzii la mânarea treptată către zone închise. De multe ori izbutește să observe și să ocolească capcanele puse pentru el. Sunt mai inteligenți chiar și decât câinii domestici, doar că nu se lasă dresați - într-un fel, sunt ca pisicile: pot fi învățați să facă numai ce vor ei. Laponii spun că ursul are minte cât un om și putere cât șapte, iar lupul are putere cât un om și minte cât șapte.

Surse info: wikipedia.org, http://www.carnivoremari.ro/lupul.php

Pe aceeași temă:
Lupul (Canis lupus)
pentru mai multe despre lup clic pe eticheta "lupul" de la sfarsitul postarii.

2 comentarii:

  1. <3
    Roni a noastra era metis de caine lup. Atat de frumoasa (maiestuoasa as putea zice). Neagra, cu doua bobite aurii deasupra capului, cu botul lung.. si niste ochi superbi. Dormea la noi la usa, in bloc. De cand am cunoscut-o doar trei ani i-a fost dat sa traiasca. A deranjat niste creaturi ce isi spuneau oameni.
    Inca ma mai doare... Lupii astia mi-au amintit un pic de ea. Ah ... nu era fiorasa deloc.
    :P
    Pup!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Oooof! Te cred! Nu-i usor de uitat... :(
      Unele dintre creaturile bipede fara pene par a face degeaba umbra pamantului... Oare frica ii determina sa se comporte astfel sau doar placerea (sadica) de a face rau stiind ca altii sufera?
      Si in cartier la noi a fost o catelusa - "Fetita" i se spunea - care avea alura de lup (tot bipezii fara pene au "rezolvat-o"). :(
      Undeva, intr-o curte, cu muuulti ani in urma, un tip avea un lup-lup. De atunci ma tot gandesc daca era lup-lup sau ere rezultatul imperecherii unui caine cu un lup (oricum, puteam jura ca e lup-lup si asa sustinea si tipul).
      Si eu! 😘

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.