De la un singur lucru
afli zece mii de lucruri. (Miyamoto Musashi)
Un poet scria odată că “in locul unde s-a născut un erou,
munţii şi râurile sunt proaspete şi curate”. […]
Musashi îi spune însoţitorului său că pe unde au trecut n-a
mai văzut un loc uimitor ca acesta. Tânărul îi spune că nu i se pare deosebit
şi că peste tot există copaci.
- În primul rând, sunt foarte mulţi copaci in munţii aceştia.
[…] Asta înseamnă că nu au fost războaie, trupele inamice n-au ars şi n-au tăiat
pădurile. Mai înseamnă că n-a fost nici foamete, de mult, de foarte mult timp.
Câmpurile sunt verzi şi ovâzul a fost bine zdrobit sub tălpi pentru a-i întări
rădăcinile şi a-l ajuta să crească frumos. Ascultă! Nu auzi sunetul roţilor de
tors? Pare că vine de la toate casele. Şi n-ai observat că atunci când trec călători
îmbrăcaţi bine, ţăranii nu-i privesc cu invidie? […] După cum vezi, multe fete
tinere muncesc pe câmp. Asta înseamnă că regiunea este înstărită, că viaţa are
un curs normal aici. Copiii cresc sănătoşi, oamenii sunt trataţi cu respectul
cuvenit, iar tinerii şi tinerele nu aleargă după plăceri uşoare prin altă
parte. E o dovadă sigură a faptului că seniorul de aici este bogat, că săbiile şi
tunurile din arsenal sunt bine lustruite şi in bună stare.
- Dar eu nu văd nimic interesant in toate astea. Oricum, n-aţi
venit aici ca să admiraţi peisajul. N-aveţi de gând să vă luptaţi cu samuraii
din Casa Yagyu?
- Lupta nu e totul in Arta Războiului. Cei care gândesc
astfel şi se mulţumesc doar să aibă mâncare şi un loc de dormit sunt doar nişte
pierde vară. Pe un novice serios îl
preocupă mai mult antrenarea minţii şi disciplinarea spiritului decât
deprinderea artelor marţiale. El trebuie să înveţe tot felul de lucruri:
geografie, irigaţii, să cunoască sistemele oamenilor, obiceiurile lor, modul in
care se înţeleg cu seniorul. El vrea să ştie ce se petrece in interiorul
castelului, nu numai in afara lui. Pe scurt, vrea să meargă peste tot şi să înveţe tot ce se poate învăţa.
(din romanul Musashi, de Eiji Yoshikawa, Ed.
Nemira, Bucuresti, 1994, traducere: Angela Hondru)
Postare înscrisă in jocul Citate favorite găzduit de Zina şi pornit împreună cu Ella.
Se pot alătura toţi cei care doresc să împărtăşească ceea ce le-a atras atenţia
într-o carte, la un moment dat.
Miyamoto Musashi,
cunoscut şi sub numele Shinmen Takezō, Miyamoto Bennosuke, sau numele buddhist
Niten Dōraku, s-a născut in anul 1584, în provincia Harima aflată pe insula Honshu . Rămas orfan, la vârsta de 7 ani a fost luat in îngrijire
de un unchi, pentru a locui in templul Shoreian. Prima sa luptă a avut-o la vârsta
de 13 ani. Shinmen Takezō era un tânăr rebel, dornic de faimă, puternic din
punct de vedere fizic, şi voia să demonstreze că poate deveni un mare samurai.
Miyamoto Musashi este considerat cel mai mare luptător cu
sabia, cel mai mare samurai al tuturor timpurilor. El este părintele stilului
de luptă cu “cele două săbii” (una lunga, daito,
si una scurta, shoto).
După ultimul duel, in care îl învinge pe maestrul Sasaki
Kojiro, samurai, dezvoltatorul stilului Ganryu,
intră in serviciul unui senior, îşi deschide propria şcoală unde predă stilul
“celor două săbii”; scrie “Cartea Celor Cinci Cercuri: Pământul, Apa,
Focul, Vântul şi Vidul” (Gorin No Sho)
şi reformuleaza Codul Bushido (Codul Luptătorului) - spunea că
jurământul samuraiului înseamnă devotament până la moarte. Codul războinicului impunea onoare, respect faţă de cuvântul dat,
spirit de sacrificiu şi dispreţ total faţă de moarte.
Musashi moare in 13 iunie 1645. A fost un mare admirator al Naturii, despre care spunea că l-a învăţat totul despre
lupta cu sabia. Tratatul său, Gorin
No Sho, este şi astăzi foarte apreciat in Japonia. Niponii i-au dedicat
celui pe care îl numesc, cu un respect unic, Ken Sei (Sfântul Sabie), multe piese de teatru, cărţi şi filme.
Între cărţi, cea
considerată reprezentativă este cea a
lui Eiji Yoshikawa, care a respectat cu acurateţe istoria zbuciumată a
Japoniei, viaţa celui mai mare samurai, dedicându-i romanul numit simplu
“Musashi”, întins pe patru volume. Un roman care surprinde evoluţia unui spirit
rebel, fără mare autocontrol şi care devine dintr-un tânăr doritor de faimă un mare
maestru al spadei, un mare maestru zen.
Cea mai cunoscută ecranizare
este “Samurai I: Musashi Miyamoto” (1954), care i-a adus regizorului Hiroshi
Inagaki un premiu Oscar. Filmul este o trilogie: Samurai II: Duel at Ichijoji Temple şi
Samurai III: Duel at Ganryu
Island
₪ ₪ ₪
Eiji Yoshikawa
(11.08.1892, Kanagawa, lângă Tokio – 07.09.1962, Tokio) e cunoscut ca scriitor
de romane istorice, considerat a fi unul dintre cei mai buni din Japonia. A
lucrat multă vreme ca ziarist, dar nu şi-a neglijat marea pasiune: scrisul.
Numeroasele povestiri şi romane, majoritatea cu subiect istoric i-au adus afecţiunea
cititorilor şi aprecierea criticii. Opera sa a fost publicată iniţial in ziare şi
reviste sub formă de serial. Activitatea literară i-a fost încununată cu premii
literare şi decoraţii culturale. “Musashi”, romanul apărut in serial între
1935-1939, in Asahi Shimbun, cel mai
prestigios cotidian nipon, i-a adus celebritatea.
Dincolo de graniţele Japoniei cele mai cunoscute romane sunt
Taiko, unde descrie perioada istorică
in Japonia până la Bătălia de la Sekigahara (care a avut loc in 21 octombrie
1600, bătălie care pune capăt unei îndelungate perioade de războaie civile şi
inaugurează o epocă de pace ce va dura până in cea de a doua jumătate a
secolului al XIX-lea) şi Musashi, in
care acţiunea începe după această bătălie, tânărul Shinmen Takezō (Musashi)
a plecat pe Calea Sabiei după ce a
luptat in acest război.
₪ ₪ ₪
Sursa foto Eiji Yoshikawa
https://ro.wikipedia.org/wiki/Eiji_Yoshikawa
sursa foto Musashi
https://en.wikipedia.org/wiki/Miyamoto_Musashi
Miyamoto Musashi, in anii tineretii, inarmat cu
două bokken (sabie de lemn, folosita in general la antrenamente). Imprimeu pe
lemn de Utagawa Kuniyoshi.