Ambalaj neconform la hrana uscata pentru caini

Pentru păstrarea calității, gustului și prospețimii pentru mai mult timp unele alimente sunt ambalate cu diferite gaze și/sau in vid. Unii angajați ai (super)magazinului de unde cumpăr cel mai des hrană uscată pentru câine par a avea obiceiul de a "înțepa" ambalajul. Desigur, nu cumpăr când nu simt că ambalajul e "umflat". Ca fapt divers: din "supermagazine" cumpăr numai când nu am de ales - prefer magazinele mici ("de cartier" sau nu) pentru că nu-mi place ideea ca "giganții" să distrugă orice comerț doar pentru că își permit să controleze prețurile (și nu numai).

De ce sunt unele alimente ambalate cu azot gaz

Pentru că astfel se mențin foarte bine prospețimea și gustul alimentelor - și durata de valabilitate poate fi mai mare.

Azotul e un gaz inert, inodor, incolor și nu menține viața. Azotul gaz din ambalajul unor alimente nu e asimilat de produs și nu dăunează sănătății, din contră, se poate spune că o protejează prin încetinirea procesului de oxidare - azotul înlocuiește oxigenul la care este expus produsul. Oxidarea e un factor important in deteriorarea unor alimente, mai ales în cazul celor mai mult sau mai puțin uleioase (chips, nuci, cafea, hrană uscată pentru animale - ca exemple). Când astfel de produse sunt expuse la aer oxigenul declanșează unele reacții chimice care produc miros și gust neplăcut. Azotul din ambalaj inhibă creșterea microorganismelor aerobe și întârzie oxidarea alimentelor.

In plus, această metodă de ambalare nu necesită conservanți chimici.

Ambalarea cu azot gaz e și o protecție pentru anumite produse in timpul transportului.

De ce in unele magazine nu mai e azot in ambalaje?

Aceasta e o întrebare la care nu mi s-a răspuns "pe bune", deși am reclamat. Cumpăr des hrană uscată (bobițe) pentru câine. Pungile, care ar trebui să fie "bombate", sunt "fleașcă". Asta se întâmplă în special în cazul "supermagazinelor" de cartier - magazine "super" in sensul că sunt mari nu pentru că (toate) produsele ar fi super.

Cred că angajații magazinului "înțeapă" pungile (in special cele care conțin o cantitate mai mare de boabe) pentru că vor să înghesuie in raft cât mai multe, să nu se deranjeze prea mult să aprovizioneze rafturile pe măsură ce se golesc.

Neglijența (sau lenea?!) acestor angajați poate atrage neplăceri (și) producătorilor/distribuitorilor respectivelor alimente pentru că gustul, mirosul, "textura" alimentelor (în speță boabelor) nu rămâne cea garantată de producător până la desfacerea pungii de cel care o cumpără. Și asta e foarte enervant pentru cumpărător, dar și pentru producător. Cu cei de la "protecția" consumatorului sunt lămurită din experiența altora.

Evident, scotocesc in raft până dau de o pungă nedeteriorată, iar dacă nu găsesc, nu cumpăr de acolo. Le-am spus, dar nu pare să fie interesați. Cred că va trebui să scriu direct producătorului sau distribuitorului mărcii pe care o cumpăr.

De ce sunt unele alimente ambalate in vid

Pentru că e scăzută cantitatea de oxigen și astfel e încetinită dezvoltarea unor microorganisme care au nevoie de oxigen.

Ambalarea in vid conservă alimentele (solide sau lichide) pentru perioade diferite de timp, in funcție de produse. Produsele alimentare se deteriorează in timp și devin necomestibile la un moment dat. Deteriorarea poate fi produsa de microorganisme care, cele mai multe, au nevoie de aer pentru a se dezvolta și respira. Ambalarea in vid reduce cantitatea de aer deci, proporțional, cantitatea de oxigen, ceea ce înseamnă că e redus foarte mult riscul de alterare din cauza bacteriilor aerobe.

Denis Papin e cel care a făcut primele experimente privind conservarea alimentelor in vid - se întâmpla în secolul al XVII-lea. Procedura conservării alimentelor in vid a început a fi folosită prima dată în industria alimentară in secolul al XX-lea.

Concluzie

Ambalarea in Atmosferă Modificată (AAM) e tehnologia prin care alimentele mai mult sau mai puțin perisabile sunt ambalate astfel încât să se păstreze mai mult timp fără a-și schimba gustul, culoarea, mirosul, textura. Tehnologia constă în a schimba compoziția aerului din interiorul ambalajului - se înlocuiește sau se ajustează cu gaze specifice (in funcție de aliment) care încetinesc alterarea.

Metoda se concentrează pe controlul concentrației de oxigen, dioxid de carbon și azot in interiorul ambalajelor.

Prin AAM se păstrează mai bine și mai mult timp alimentele, dar e și o metodă de a preveni risipa alimentară. Nu în ultimul rând, îmbunătățește siguranța alimentară.

Ambalarea in vid elimină complet aerul și, in unele cazuri, se injectează gazul potrivit pentru cea mai bună conservare.

Mă întreb: de ce unii comercianți își doresc să vândă produse care nu-și mai păstrează calitatea garantată de producător deși sunt in termenul de valabilitate? La hrana uscată pentru animale se simte imediat diferența dintre boabele păstrate în ambalaj nealterat și cele din ambalaj "înțepat". Vreau ca și animalele să își păstreze sănătatea.

Doar o idee: nu mai cumpărați produsele care ar trebui să fie în ambalaje "umflate cu aer", dar nu sunt.

Sursa foto (generată cu IA): https://pixabay.com/ro/users/biancavandijk-9606149/

Notă. Nu am urmărit să fac o analiză completă cu privire la AAM.

Editare ulterioară, ca urmare a unui mesaj din comentarii: nu toți producătorii/ambalatorii folosesc tehnologia "cu pungă umflată". Unele ambalaje au aplicată un fel de "aerisire" (valvă de degazare) - și astfel se păstrează mai bine alimentele. Valva de degazare e apreciată de unii, iar alții n-o apreciază. O bună conservare au și alimentele ambalate in pungi flexibile alcătuite din mai multe straturi laminate, straturi care sunt o barieră la oxigen și umiditate.

TVA a câinilor și pisicilor

Indivizii numiți miniștri în Guvernul Ro s-au gândit că hrana pentru animalele de companie (între altele) e prea ieftină și scumpind-o - de data aceasta prin mărirea TVA – vor reuși să acopere gaura din buget. Hrana și accesoriile pentru animalele de companie aproape că și-au dublat prețul din cauza dezmățului energetic, dar politicienii tot nu strâng destui bani – în interesul statului și cetățenilor, desigur.

În plus, prin creșterea cotei taxei pe valoarea adăugată la produse bio, servicii de catering, restaurante etc. nici nu s-ar aduna extraordinar de mulți bani la buget – din mai multe motive, unul fiind că unii oamenii vor cumpăra mai puțin.

Șeful statului, în urmă cu câteva zile, zicea:

Cred că știe toată lumea că e nevoie de mai mulți bani decât avem acum la buget și atunci anumite măsuri se impun. (...) Mi-au spus cei din conducerea coaliției cam le ce s-au gândit, unele măsuri mi se par bune, altele cred că mai trebuie puțin discutate (...) Sunt anumite măsuri care pot fi puse în practică fără ca românul de rând să aibă impresia că vine cu bani de acasă pentru buget. (...) Promisiunea coaliției a fost că nu cresc impozite și taxe.

(sursa: https://spotmedia.ro/stiri/economie/iohannis-intrebat-daca-guvernul-va-creste-tva-sunt-masuri-ce-pot-fi-puse-in-practica-fara-ca-romanul-de-rand-sa-aiba-impresia-ca-vine-cu-bani-de-acasa-pentru-buget )

Zic io:

1. Noi, românii de rând, adică plebei - lipsiți de distincție, vulgari, grosolani - conform DEX - plătitorii de taxe și impozite cu venituri mici și medii și ei, privilegiații (nobilii?)... România e republică, dar cred că n-au observat prea mulți: cetățenii sunt, teoretic, egali. Când și propriul șef de stat împarte oamenii pe categorii la ce să ne așteptam de la politrucii plagiatori și alți autosuficienți?

2. Taxa pe valoarea adăugată este o taxă – indirectă, dar taxă;

3. Șefu’ de stat zice să nu aibă românul impresia că... Altfel spus: dacă nu se prinde... asta este. Că românu-i prost, asta zice?

De la 9% (cât e cota de TVA acum) va crește la 19% pentru hrana animalelor de companie. După anul 2020 - cu pierderile financiare suferite de fabrici, magazine etc. - pe lângă aproape dublarea prețului din cauza scumpirilor nebunești, nici nu se simte în buzunarul pensionarului cu pensie de mizerie care are pe lângă el un suflețel căruia îi spune câine sau pisică sau cum i-o spune! La ministrul de Finanțe și la alții plătiți de la stat cu salarii imense, secretizate de curând, sigur nu se simte!

Mă întreb dacă s-au gândit că animale de companie nu sunt doar câinii și pisicile. Oamenii mai au prin case un hamster, un porcușor de guineea, iguane, țestoase, ceva papagali, canari și ce-o mai avea omu’ prin gospodărie (dada! păsările nu sunt animale! să înțeleg că pentru păsări nu se va mări cota TVA?) Și, bineînțeles, câinii utilitari care până să ajungă să ajute un om (unul prins sub dărâmături, de exemplu, sau nevăzător) trebuie și hrăniți nu doar dresați.

Sunt sigură că nu s-au gândit cât va crește întreținerea câinilor din adăposturile de câini care aparțin statului (nu doar pentru câinii din adăposturile private)... Nu s-au gândit la ce efort financiar îi vor supune pe cei care îngrijesc animalele nimănui. Ah, da! Mereu uit! Nu le pasă!

Oare indivizii aceștia care majorează taxele din pix nu-și dau seama că și pisicile, câinii și alte vietăți de companie finanțează societatea?

sursa foto:https://pixabay.com/ro/users/amnas-11208014/