Impozitul anual pe imobile

Ceea ce facem este pentru binele
tuturor cetățenilor!

Afirmând că vor să scadă deficitul bugetar, să redreseze economia, politicienii s-au gândit ca pe lângă micșorarea unor venituri, eliminarea unor scutiri, neindexarea veniturilor cu rata inflației unde e cazul, creșterea taxelor și impozitelor in general, să introducă și o majorare bruscă, mare, a impozitului pe clădiri aruncând in disperare mii de oameni.

Creșterea impozitului pe imobile

Cum argumentează prim-ministrul această exagerată creștere a impozitului pe clădiri (mă refer aici numai la clădiri de locuințe nu la terenuri și la clădiri cu altă destinație):

(...) in Europa, taxele locale acoperă în general toate cheltuielile primăriilor. In Romania, însă, veniturile autorităților locale acoperă doar un sfert din cheltuielile de personal.

(Între timp, premierul a început să "nuanțeze"...)

De ce consider greșit (să nu zic ipocrit) argumentul șefului guvernului:

1. In țările europene la care, probabil, se referă nivelul de trai este mult mai ridicat decât în România.

2. Impozitele sunt corelate cu veniturile.

3. In statele pe care le compară cu România situația clădirilor este cu totul alta. In România, cei mai mulți cetățeni au primit locuință de la întreprinderile in care au muncit înainte de 1989 și plăteau chirie pentru ele - ulterior au avut posibilitatea să le cumpere (să devină proprietari, altfel spus).

4. Cei mai mulți nou-proprietari și-au modernizat locuințele, le-au utilat, crescându-le astfel prețul de piață, dar nu toți au făcut asta, pentru că nu toți au/au avut bani.

5. Politicienii au majorat valoarea pe metru pătrat (baza de impozitare de anul trecut - pentru acest an) a tuturor imobilelor, tinzând spre prețul pieții pe metru pătrat în cazul clădirilor nou-construite - ceea ce este aberant, din punctul meu de vedere, pentru că:

a). o construcție veche e o construcție veche; nu cred că e firesc ca valoarea pe metru pătrat să fie crescută din pix, fără a se (mai) ține cont de materialele folosite, de vechimea clădirii și altele; premierul a nuanțat, ulterior: se va diferenția impozitul pentru clădiri mai vechi de 50 de ani;

b). valoarea de piață a unui imobil e în funcție de mai mulți factori, între care: rangul localității, zona din localitate unde se află, vechimea imobilului, materialele din care e construit, starea generală a imobilului, dotările etc. Din această valoare de piață in caz de vânzare se scade (sau se crește) prețul în funcție de aceiași factori.

Nu toți cei care locuiesc în imobile vechi și foarte vechi vor vinde. Nu toți cei care locuiesc în imobile vechi și-au modernizat imobilele - nu au bani. E aberant, din punctul meu de vedere, ca cineva să plătească impozit la o valoare crescută din moment ce in caz de o eventuală vânzare ar putea obține cel mult trei sferturi din valoarea de piață.

6. In statele europene pe care premierul le compară, probabil, cu România nu există atât de multe unități administrativ teritoriale (primării, consilii locale, consilii județene) deși numărul populației e mai mare. In plus, salariile funcționarilor din acele primării europene nu sunt la fel de mari ca cele din România - raportate la veniturile cetățenilor și, probabil, nici organigrama nu este la fel de încărcată.

7. Probabil că veniturile autorităților locale din statele pe care le compară premierul cu România acoperă toate cheltuielile, dar acolo există și descentralizare, veniturile locale nu sunt formate numai din anumite taxe și impozite și sume foarte mari ajung la "un centru", de unde banii sunt împărțiți (și) pentru unități teritoriale locale unde nu sunt acoperite - din venituri proprii - nici măcar veniturile salariale ale funcționarilor publici și angajaților administrativi.

Din anul 2027, mai zicea premierul in ianuarie, impozitul va fi calculat la valoarea de piață a imobilelor - in acest an majorându-se doar valoarea pe metru pătrat (?) și diferiții coeficienți care se aplică. Majorarea de anul viitor urmează pentru că așa s-au angajat politicienii români când au solicitat bani prin PNRR.

Citez premierul: In aproape toate țările europene impozitarea se face la valoarea de piață. Noi am rămas cu niște indicatori vechi, in care valoarea era una de tip contabil, definită, după care se aplicau diferite procente, in funcție de localitate, in funcție de zonarea (?!) localității și așa mai departe. Să de-a exemple de țări care...

1. Să nu mai afirme cineva că Uniunea Europeană "cere" aceste impozite calculate la valoarea de piață a imobilelor pentru că nu e adevărat - politicienii români sunt cei cu ideea, cei care s-au angajat, prin PNRR, să o facă; doar nu ar fi desființat câteva din sutele de agenții de stat și altele de gen unde sunt plătiți cu salarii foarte mari o mulțime de oameni, și nici n-ar fi vrut să mai "aerisească" organigramele instituțiilor de stat.

2. De ce nu rămâne România precum acele state europene în care politicienii nu vor impozitarea imobilelor la prețul de piață? Ah, da! Pentru că s-au angajat să le mărească - și nu vor (sau nu sunt capabili) să renegocieze având în vedere că aruncă în sărăcie mii de oameni.

Un fel de concluzie

Politicienii români amestecă merele cu perele și susțin că au gutui.

Politicienii români, pretinzând scăderea deficitului bugetar și redresarea economiei, s-au gândit să procedeze exact cum nu se procedează în timp de criză economică: majorare taxe și impozite. Mărirea taxelor și impozitelor blochează economia, in principiu.

Unii primari au exagerat aplicând mărirea impozitului cu 100% când legea națională permite diverse procente, in funcție de "specificul locului". Acești primari nu au motive să dea vina pe prim-ministru.

Au renunțat la a face distincția care se impune în anumite situații, iar funcționarii de la fisc le spun, senini, cetățenilor: procedura pentru neplata impozitelor e foarte simplă; este somat cetățeanul și dacă nu plătește se pune sechestru pe imobil și se scoate la licitație. Samsarii imobiliari abia așteaptă aceste licitații, să cumpere pe nimic imobile situate in zone centrale și ultra-centrale, fără să le pese că cei care nu vor putea plăti (și) impozitele vor îngroșa numărul persoanelor fără adăpost. De ce le-ar păsa? Nu e nimic personal, e o afacere - cam cum ar fi într-un stat mafiot.

Fixarea impozitelor și taxelor la cote foarte ridicate - fără a se ține cont de diferiți factori - este una dintre caracteristicile unei dictaturi. Dictatorii, in general, vor să adune foarte mulți bani in timp cât mai scurt, fără să le pese dacă birul poate fi sau nu platit de cetățeni.

Baza de impozitare (valoarea pe metru pătrat) a fost indexată până în anul 2025 cu rata inflației. Pensiile și alte venituri ale cetățenilor nu sunt indexate cu rata inflației... așa cum prevede legislația națională.

Sursa foto: https://pixabay.com/users/geralt-9301/

Da-i unui om putere

Nimic nu dezvăluie adevăratul caracter ca folosirea puterii. E ușor pentru cei slabi să fie blânzi. Majoritatea oamenilor pot suporta adversitatea, dar dacă vrei să știi cu adevărat un om, dă-i putere. Acesta este testul suprem. (...) - scria Bob Ingersoll, un jurist din secolul al XIX-lea, într-un eseu din 1884, referindu-se la Abraham Lincoln, despre care afirma că, deși a avut o putere absolută, a profitat de aceasta numai în numele binelui.

Prima despre care scriu e o femeie care nu mai e politician, dar vorba aia: o dată politician, mereu politician. A fost multe la viața ei; a trecut prin cel puțin două partide politice, a fost deputat... - greu de urmărit în cariera-i de comunicator, consilier, politician etc. Prin comparație cu ceilalți amintiți aici prin zisele lor, această femeie este una pe care o consider inteligentă, de aceea nu înțeleg de ce, uneori, dă cu bățul in baltă - probabil că și ei i s-a urcat puterea la cap? Doar întreb.

Cu ani în urmă, femeia se alăturase corului care consideră că ar fi un lucru bun ca votarea (electorală) să devină obligatorie. De curând, o revăd la tembelizor... reapărută din negura trecutului - ca mai mulți alții - ceea ce nu pare a fi semn bun: revenirea la ceea ce s-a renunțat în trecut ca fiind "nu bun" nu poate fi de bun augur (părerea mea). Și o aud zicând. De ce avem nevoie de comune cu trei mii de suflete? Care.. avem? Ea și cu cine au vreo fermă de x suflete/capete? Folosind verbul "a avea", comunele "le au", eventual, cei care locuiesc acolo - ei sunt proprietari de imobile (terenuri și/sau clădiri) și ei plătesc acolo taxe și impozite. Sau... corect ar fi: "În România sunt... comune cu trei mii de locuitori". Și de ce "suflete"? Oamenii sunt cetățeni, în democrație - populație, oameni, cetățeni... Sufletul n-are legătură cu politica. Ce vrea să pară, femeia?

Părerea altora despre cetățeni

Când cu azilele groazei (2023) ăia discutau despre loturi! Îți trimit un lot de 15... Nu 15 oameni (vai de capul lor), nu 15 cetățeni, ci un lot de 15. Unde am mai auzit "lot de oameni"? Mmmmm! Da! În cazul transportării oamenilor spre lagărele de muncă.

Un fost vicepremier afirma că și funcționarii publici sunt ființe umane... Și tot el a mai afirmat: Noi importăm și un alt tip de cultură în turism. Oamenii din Asia, de exemplu, sunt născuți să servească, între ghilimele. Pentru ei, a servi reprezintă o mare onoare. Ceea ce la noi nu prea este (...) V. aici: https://startupcafe.ro/patron-angajati-asia-servi-sluga-htm-7993

O brunetă cu plete, șefă a unui partid relativ recent înființat (partid parlamentar!) a afirmat, cândva, într-o conferință de presă, că oamenii sunt consumabile.

O altă femeie - șefă (atunci) la Camera de Comerț și Industrie BV, in perioada de tristă amintire când guvernul format din membri ai partidului democrat au mărit taxe și impozite, promulgând legi care au condus la închiderea a sute de firme - a declarat, râzând ironic, că nu e "afacere" firma cu un profit de zece mii de lei.

De curând, un vorbitor la TV a declarat ceva asemănător în aceste "zile de austeritate": o firmă cu profit de două mii lei nu merită să fie numită afacere. Acești inteligenți care-și dau cu părerea comparând, probabil, firmele unor cetățeni cu firmele unor sinecuriști (care au sute de contracte cu statul și duhnesc a politică) se gândesc, măcar o clipă, că aceste firme care nu "merită" statutul de "afacere" au angajați, au reinvestit parte din profit? Aceste firme cu profit mic și foarte mic plătesc salarii unor oameni, plătesc taxe și impozite tot mai mari, plătesc un preț tot mai mare pentru utilități etc.. Atunci când aceste firme, care nu sunt "afaceri" in mintea creață a unora, vor fi închise sute de oameni vor deveni șomeri - și statul le va plăti indemnizație de șomaj timp de șase luni, apoi nu-i va mai păsa de ei.

Prin anii 2020-2021, un individ medic din Timișoara s-a referit la femeile gravide ca fiind gestante (femele vivipare, altfel spus), iar la mulțimea de bolnavi (internați) din acei ani s-a referit ca fiind cohorte. Nu afirm că termenii ar fi profund greșiți, ci doar că au fost neinspirat aleși (cu sau fără intenție) in momente in care se urmărea obținerea încrederii cetățenilor.

Omul de rând

Sintagma om de rând continuă a fi folosită inclusiv de politicieni, jurnaliști și alții care apar la televizor, dar nu numai. De curând, am auzit-o din gura unui "analist economic" în legătură cu "reformele" economice (și nu numai) actuale: omul de rând își chivernisește bine banul.

Folosirea sintagmei e profund greșită având în vedere că într-o republică democratică oamenii sunt cetățeni, iar a spune/scrie "om de rând" arată mentalitatea vorbitorului - acest individ face diferența între oameni. Unii sunt "de rând"; ceilalți cum sunt? 

Cum s-o numi genul acesta de indivizi care când ajung să aibă bani mulți și/sau putere încep să creadă că sunt buricul Pământului?! Să le spună cineva că Pământul nu are buric.

Poate părea banală revolta împotriva unor asemenea exprimări, doar că exprimarea unora denotă părerea lor intimă despre cetățenii acestui stat, despre oameni în general. Și vor să li se acorde încredere?! Vor să conducă destine? E aproape clar: puterea îi smintește pe cei mai mulți.

Manipulatori vs manipulatori, de opinie

Pe bune dacă nu e motiv de distracție să auzi hoții strigând hooțiii!

Se dezbate la tembelizor că un candidat la președinție nu și-a marcat spoturile/aparițiile din campania electorală ca fiind publicitate electorală. Câți, însă, dintre politicieni, nu au apărut la unele discuții televizate fără ca pe ecran să apară, clar, că e publicitate electorală, de imagine etc.? În unele cazuri era semnalat mic, într-un colț, abia vizibil. În online, la fel: multe texte publicitare (electorale) nu erau semnalate (sau semnalate vizibil) ca fiind reclame electorale. (au fost și dintre cei care au semnalat clar, când a început oficial campania electorală). Și acum, vai-vai-vai! Printr-o rețea de (de)socializare au fost manipulate voturile oamenilor. Așa zic cei mai mulți la tembelizor (jurnaliști sau ba): au manipulat voturile. Hm. Corect ar fi: au manipulat opțiunea de vot. Dar de ce aceste acuzații? Nu au făcut la fel și tembeleziunile? Pe unde deschideai tembelizorul apăreau mutre de care cei mai mulți eram sătui, și auzeam doar vorbe goale, aceleași - așezate altfel în frază, rostite și de alții - de 35 de ani. Pe scurt: manipulatorii strigă manipulatoriiii!

Se vehiculează ideea boților care au promovat un candidat... S-a dovedit (mai mult sau mai puțin) a fi realitate manipularea intenției de vot prin oferirea de mesaje prin boți. De-a lungul timpului, diverși indivizi au oferit oamenilor găleți, alimente, pantofi cu toc și fel de fel tot pentru a le obține sprijinul prin vot. Îți place mesajul meu trimis prin intermediul  boților? Îmi dai votul tău. Îți place găleata trimisă de mine prin intermediul susținătorilor mei? Îmi dai votul tău. Unii cu tehnologia, alții cu găleata.

Să mai zic că milioanele de lei plătite de veșnicii candidați către canalele de știri sunt din banii tuturor? Altfel spus, suntem luați la mișto pe banii noștri.

Prim-ministrul, în ziua alegerilor a fost întrebat dacă e îngrijorat. Cu tupeul binecunoscut a răspuns ceva gen Singura mea îngrijorare este cum i-a ieșit ciorba de legume fiului meu. Era sigur că jurnaliștii și-au îndeplinit bine atribuțiile pentru care posturile tv in cauză au încasat sume mari de bani? Sociologii și-au dat cu părerea - și acum se vede clar că au dat-o-n gard, așa cum au dat-o și casele de sondare a opiniei publice. La ce rateuri au dat am putea crede că sunt nepregătiți sau... plătiți pentru a raporta ceea ce dorește un politician sau altul? Doar întreb.

După aflarea rezultatului votului din primul tur al alegerilor prezidențiale 2024 contracandidatul de la alegerile pentru primul mandat al actualului președinte, a declarat la tv ceva gen Clasa politică a înțeles mesajul cetățenilor. Trebuie să schimbăm discursul pentru parlamentare. Să schimbe discursul! Nu mentalitatea, nu comportamentul, discursul! Mdeh! Gura păcătosului adevăr grăiește.

Total de acord: să fie sancționate abaterile de la lege, dar să fie sancționate abaterile tuturor, să fie cântărite cu aceeași măsură.

Cei care aleg să apere democrația e indicat să folosească metode democratice; în caz contrar sunt ceea ce reproșează celorlalți: departe de sensul democrației.

UE, NATO si Constitutia Ro

Asist, aproape cu gura căscată, la manifestări de stradă împotriva unuia dintre candidații la funcția supremă în stat. Indirect, i se dorește/urează moartea, in sensul de-a avea aceeași soarta cu Ceaușescu, de Crăciun, ceea ce, după 35 de ani de democrație e inadmisibil. Candidatul care are scorul mai mare dintre cei ajunși în turul doi al alegerilor are, practic, două milioane și ceva de voturi (cam tot atâta a avut și actualul președinte în primul tur de alegeri - pentru primul mandat; foarte puțin, altfel spus, ceea ce e ok).

Aceste manifestații au sens numai dacă sunt pentru a incuraja votarea in ceea ce privește parlamentarii, nu împotriva unui candidat deja ales. Evident, fiecare e liber să se manifeste împotriva (aproape) oricui, a orice - pentru că așa e in democrație. Doar că e nevoie și de sens, de logică, în democrație.

Înțeleg disperarea membrilor marilor partide partidelor cartel, și mă bucură și mă amuză să-i văd cum se agită ca șoriceii in vizuina cărora a intrat pisica. Și-au bătut joc de noi făcând alianțe încrengături comerciale / economice (mii de contracte cu statul ale sinecuriștilor), cu alegerea primarilor într-un singur tur, comasarea alegerilor parlamentare cu cele locale (în 2024), intercalarea alegerilor pentru parlament între cele două tururi pentru alegerea președintelui, în fix ziua de 1 decembrie, Ziua României... Au exclus de pe listele candidaților la președinție un nume, pe motiv că persoana e extremistă (fără judecată și condamnare în instanță, cum ar fi cazul), dar au lăsat altele (inclusiv numele celui care, deși ales democratic, e contestat în stradă). Despre acest contestat se susține că are aceleași pete ca și persoana căreia i s-a interzis să participe (fără cercetare, fără judecată, fără o sentință într-un fel sau altul, fără amenzi etc.). Ceea ce se spune azi despre candidatul care pare favorit se știa și acum trei luni, și acum șase luni? De ce i s-a permis să candideze dacă e așa de rău? E inadmisibil să interzici unui cetățean român dreptul de a fi ales pentru că a manifestat idei extremiste (care nu au fost nici amendate contravențional, nici condamnate penal). E rău, nu se face etc., dar și în alte state care azi au la putere extremiști s-a incercat deturnarea votului democratic (nu s-a reușit pentru că spiritul democratic a fost mai puternic). Cetățeanul de la noi a fost lăsat să candideze și acum par că vor să anuleze voturile a două milioane și ceva de cetățeni?

Acest candidat nu ar putea fi opțiune de vot pentru mine, dar faptul că succesul lui se urmărește a fi transformat în eșec numai pentru că, practic, partidele cartel au pierdut alegerile prezidențiale nu-mi sună a democrație.

Direcția pe care pare că ar putea s-o dea României acest candidat e una greșită, din punctul meu de vedere, și e preferabil sa nu ajungă în funcția supremă în stat - doar că nu e in regula sa fie folosita manipularea, daca vrem, totuși, democrație. 

Se spune că cetățeanul contestat, devenind președinte, ar scoate România din Uniunea Europeană și din NATO. Fals, din punct de vedere al Constituției Ro (și nu numai) - a se vedea articolele 148 și 149. Parlamentul, în ședință reunită (deputați și senatori) ar putea face asta (pe cale de consecință) - și nu e cazul! (în aceasta etapă) În ședință reunită au aprobat aderarea și la UE și la NATO. În România, președintele are atribuții limitate.

Pentru a ieși din U.E. e nevoie (și) de un referendum. 

Cei care se tem că vor fi guvernați de extremiști ar trebui sa se concentreze pe alegerile parlamentare - acolo am putea să facem buba.

Pare că s-au făcut ceva manevre politice - care nu au reușit - alegându-se praful - și unii au ajuns în situația de a nu avea pentru cine să voteze...

Economie. Romania dorita

Am ajuns la secțiunea Economie... Distracția a fost mare și în cadrul celorlalte trei secțiuni de pe platforma online a partidului roșu, numit și social-democrat.

Ce îți dorești TU de la modul în care se dezvoltă economia României? suntem întrebați. Ăștia au citit ceva cărți de comunicare de ne iau cu TU accentuat, ca și cum am fi tâmpiți și-am crede că-i interesează părerea fiecăruia în parte dacă lasă impresia că se trag cu noi de șireturi.

Bifează problema sau scrie răspunsul tău în căsuța de mai jos

Nu bifez pe platformă. Comentez aici.

Vreau ca prioritatea să fie în continuare construcția autostrăzilor.

Asta-i de râsul curcilor! Să fie in continuare prioritate? A fost vreodată prioritate, altfel decât pe hârtie și în discursuri sforăitoare ținute de politicieni aroganți?!

Vreau ca România să susțină toate investițiile care produc local bunuri cu valoare adăugată.

Ce naiba vrei să înțeleg de aici, politicianului? Că TU ești Romania? Altfel, ce naiba să susțină un teritoriu? Mă mir că vă mai suportă pe voi! 

Înainte de orice să permiți cetățenilor astfel de investiții - și să te deranjezi și TU, politicianule, să vii cu ceva investiții. Sau să nu vii, dar nu ne mai încurca cu birocrația ta, controalele aberante (niciodată acolo unde s-ar impune) și taxele până la cer și un hectar mai sus!

Vreau ca micile firme de familie și afacerile începute de la zero să fie sprijinite de stat cu prioritate.

Nu, nu vreau așa ceva! Nu ne mai sprijini, lasă-ne in pace, că ne descurcăm noi. Ai făcut ca aproape să nu mai existe diferențe între persoane fizice autorizate etc. și firme și acu' vrei să-mi dai bani cu niște condiții care m-ar duce la sapă de lemn in al doilea an de funcționare? Nu plătești la timp - și tot scazi - subvențiile la care te-ai angajat deja și vrei să cred că va fi altfel de acum înainte? Acorzi amnistii fiscale marilor datornici, scazi pedepsele pentru evazioniștii de top, hăituiești pe cei care au "ratat" să plătească un impozit infim (prin comparație cu ce amnistiezi), aberezi legi prin care distrugi o sută de firme ca să prinzi un evazionist de doi lei și vii să-mi spui că vei sprijini cu prioritate nu știu ce? Micșorează taxele și ne descurcăm singuri. Nu te mai băga, că te pricepi doar să mărești sau să inventezi taxe și impozite.

Vreau să existe mai multe produse alimentare procesate în România, la prețuri decente și să renunțăm la importuri.

TU, politicianule, faci mișto de noi? Prin ale cui firme se fac cele mai multe importuri? TU, politicianule, rezolvă chestiunea care se întâmplă în supermarket-uri, apoi vino să-mi zici de prețuri decente și produse alimentare... procesate in România. 

Ți se pare că noi, cetățenii, trimitem la export tone de fructe de pădure (și nu numai) și importăm diverse produse făcute la alții din fructele culese în România? Ți se pare că noi exportăm lemn/cherestea și importăm mobilier și alte cele? Ah, da! Lemnul nu-i produs alimentar... Dar dacă tot ai amintit de importuri...

Vreau ca resursele noastre naturale (apa, aerul, gazul, vântul) să fie folosite în interesul românilor, indiferent de naționalitatea proprietarului.

Politicianule, TU chiar faci pe glumețul?! Dă-le și altora, dar cu redevențe serioase, nu cu doi bani... Apa pe care o mai captează câte un șmecheraș din Ro nu se pune? Pe ăsta nu-l vezi? Te-am rugat eu să vinzi aerul? Alții își dezvoltă industria și tu vii cu texte să folosim aerul în folosul nostru? Zici de aer, dar uiți că-i poluat, în cea mai mare parte. Vântul, politicianule, nu ți-l ia nimeni. Cine te oprește să construiești fabrici in care să fie produse... mori de vânt? La eoline mă refer, deși sunt o nenorocire pentru mediu, pe termen lung.

Politicianule, apa, aerul, gazul și... vântul nu sunt singurele resurse naturale ale României. Te faci că uiți de celelalte? De exemplu, ce zici de păduri? Nu le folosești în interesul românilor?!

Hopa! Stai așa, politicianule! TU vrei să te apuci să naționalizezi munca străinilor în Ro?! Haida-de! Ia labele de pe investițiile lor. Eu le-am vândut (și vreau să le mai vând) chestii de interes național? Noi, cetățenii, le-am concesionat nu știu ce pentru sume derizorii?

Vreau ca statul să investească masiv în construcția de locuințe pentru tineri și în infrastructura de sport pentru copii și adolescenți.

Iar?! 😂 N-ai investit destul în săli de sport, bazine de înot care au fost deschise doar la inaugurare, că n-ai mai avut bani pentru personal, pentru întreținere? N-ai investit destul în terenuri de fotbal in pantă?

Ai tăiat banii unor cluburi sportive și acu' vii să zici că investești în infrastructură? Degeaba investești in construcții și alte alea când zici că n-ai bani pentru altele. E plină țara de construcții începute și neterminate - și nimeni nu pare că a fost tras la răspundere pentru risipirea banului public. Prietenii știu de ce. Poți afla și TU, politicianule, urmărind reportajele documentate de cei de la Recorder, de la România, te iubesc! și alții.

Locuințe pentru tineri... Din patru în patru ani ne servești asta... Cine te mai crede? Poate bebelușii să vă mai creadă, politicienilor.

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/users/mohamed_hassan-5229782/?utm_source=link-attribution&utm_medium=referral&utm_campaign=image&utm_content=6560705

Educație. Romania dorita

E deja clar! Politicienii care au gândit această platformă online vor să știe, de fapt, dacă vrem să ni se respecte drepturile prevăzute în Constituție și în diversele tratate semnate de reprezentanții României în plan extern. Acești politicieni vor să știe dacă vrem ca ei -  reprezentanți ai statului, mandatați de cetățeni - să își îndeplinească atribuțiile prevăzute în Constituție, în legi ordinare și în tratate internaționale pe care le-au semnat în numele cetățenilor. E incredibil ce tupeu au! 

În secțiunea Educație suntem întrebați tot despre ce vrem de la sistem. De la sistem nu vreau nimic - n-aș primi nici dacă aș vrea; sistemul nu e Moș Crăciun. Dar de la ei, politicienii, vreau: să construiască un sistem! 

Și de data asta ne iau tot cu TU... și dau impresia că sunt plini de bani. Hm. Chiar sunt, dar nu pare că și pentru învățământ.

Ce îți dorești TU de la sistemul de Educație ? 

Bifează problema sau scrie răspunsul tău în căsuța de mai jos... zic ei.

Vreau dezvoltarea învățământului dual.

Învățământul dual se referă la învățământul profesional și tehnic, pe meserii, și e bazat pe parteneriate (contracte) între operatorul economic (viitorul angajator), unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială. Mai are la bază, acest învățământ dual, contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev/părinte/tutore/susținător legal și unitatea de învățământ. Se adresează absolvenților de clasa a opta care au cel mult vârsta de 26 de ani.

Învățământul dual se aplică și învățământului universitar, nu doar învațămantului preuniversitar.

Acest gen de învățământ poate funcționa doar dacă unitățile de învățământ sunt dotate corespunzător pentru diferitele calificări, dacă există îndrumători/profesori calificați să îi învețe pe elevi/studenți ceea ce trebuie să știe pentru a deveni profesioniști. Obligațiile unităților de învățământ sunt enumerate în art. 15 din Ordinul nr. 5732/2022 (ministerul educației) - Metodologie de organizare și funcționare a învățământului dual. Între obligații: asigurarea spațiilor de instruire și dotările aferente instruirii, asigurarea materiilor prime, materialelor consumabile, asigurarea resurselor umane necesare pentru pregătirea teoretică și practică etc.. În acest moment, nu știu să fie dotate extraordinar unitățile de învățământ din România. Nici prea multe fabrici nu sunt in acest stat. Ar fi destul de aiurea ca un adolescent în vârstă de 14 ani din vestul țării să studieze la o unitate de învățământ din sud - mai ales dacă părinții lui vor fi nevoiți (între altele) să plătească pentru cazare la prețul pieței sau - și mai rău! - copilul ar fi nevoit să locuiască în condiții mizere și să se hrănească doar cu lături în căminele și cantinele de pe lângă unitățile de învățământ unde ar urma să studieze.

Acestea fiind scrise, îi întreb pe politicieni: n-au rezolvat toate astea in 30 și ceva de ani și vor reuși in patru? Promisiunea lor ar fi de râs, dacă n-ar fi jalnică.

Învățământul dual poate fi ceva bun cât timp nu va fi obligatorie, pentru toți elevii, obținerea unui certificat de orientare școlară/profesională care trebuie urmat - să zic așa - întocmai și obligatoriu. Părerea mea. Conform noii legi a educației pare că devine obligatorie, din acest an, o recomandare de încadrare într-o formă de învățământ superior, având caracter de orientare școlară pentru fiecare elev. Această recomandare (consultativă) va fi făcută de profesorul consilier școlar și diriginte la finalizarea învățământului gimnazial și liceal. Portofoliul educațional e obligatoriu începând cu anul școlar 2024-2025.

Noua lege a învățământului (198/2023) face referire la forma de învățământ dual - dacă e lege, de ce mai sunt chestionată in această privință? 

Vreau salarizarea profesorilor în funcție de performanțele elevilor.

O prostie mai are nici că puteau zice/scrie! Vor să vrem o chestie extraordinar de subiectivă, și de necinstită! Necinstită pentru că performanța elevilor depinde de foarte mulți factori, între care: capacitățile native ale unui elev, mediul din care provine, învățătorul/profesorul pe care l-a avut înainte... Nu poți pretinde unui profesor la liceu, de exemplu, să completeze toate golurile din cunoștințele unui elev - și tot așa. Ce-ar fi să fie plătiți și profesorii universitari in funcție de performanțele studenților?! 

Cine-i oprește pe profesori să-și aprecieze elevii cu foarte bine, cu punctaj mare spre maxim?

Cum vor politicienii să cuantifice performanțele? Într-un liceu de top ar putea fi vreo 20 de olimpici - nu e, neapărat performanță datorată (numai) profesorului - iar într-un liceu mai puțin bun ar putea să existe profesori care au ajutat câțiva elevi să ajungă de la media 5 la media 7 - ceea ce s-ar putea numi o performanță (au reușit să determine câțiva elevi să devină interesați de materia lor). Într-o clasă de gimnaziu, de exemplu, legea dispune să fie, în medie, 16 elevi (dar nu mai mult de 26). E greu spre imposibil pentru un profesor să se poată ocupa serios de fiecare elev într-un interval de 45 de minute...

În plus, când vorbesc de salarizare în funcție de performanță, politicienii fac referire și la promovarea bacalaureatului, dar la bacalaureat nu se susține examen la toate materiile predate - altfel spus, un elev poate fi foarte bun la o materie care nu se cere la bacalaureat (da, sunt și unele materii la alegere, după cele obligatorii) și foarte neinteresat de materiile obligatorii pentru bacalaureat, și să nu obțină diploma... Aceeași situație și cu evaluările naționale. De ce să fie sancționat un profesor care are în clasă elevi fără chef de învățat? Va mai alege vreun profesor (titular) să predea in anumite școli/licee?

Vreau modificarea sistemului învechit de predare și adaptarea materiei la cerințele pieței muncii.

Prin noua lege a învățământului (L. 198/2023) pare că materia va fi adaptată pieței muncii - teoretic, cel puțin, așa cum, tot teoretic, accesul la învățământ e accesibil oricui... Astfel stând lucrurile, ce mai vrei TU de la cetățeni, cu platforma ta online. Evident, în afară de o lungă listă de nume și adrese de e-mail.

Se strigă de mulți ani că se dorește modificarea modului de predare. TU ți-ai scos dopurile din urechi doar acum, pentru că bat la ușă alegerile electorale - după alegeri îți bagi dopurile înapoi, ca de obicei.

Vreau măsuri de susținere a elevilor proveniți din familii sărace și din mediul rural.

Și asta este obrăznicie! Și în legea veche a educației, și în asta nouă, sunt prevăzute astfel de măsuri. TU trebuie să le aplici, nu să-mi sugerezi mie ce sa vreau. TU ești cel care ești obligat prin Constituție să facilitezi inclusiv accesul la o unitate de învățământ pentru cei despre care amintești.

Cât timp voi, politicienii, nu dați bani nu mai încercați să ne aburiți. Ah! Știu! Nu sunt bani! Atunci, TU poți face ceva mai simplu: îmi zici câți bani vei aloca, real, pentru învățământ, și ce poți face cu acei bani. Atunci vom cumpăra cretă de toți banii și nu ne mai complicăm cu vrăjeala.

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/users/geralt-9301/?utm_source=link-attribution&utm_medium=referral&utm_campaign=image&utm_content=4781221

Sănătate. Romania dorita

În secțiunea Puterea de cumpărare întrebau ce vreau de la modul în care trebuie crescut nivelul de trai; în secțiunea Sănătate mă întreabă ce vreau de la sistemul de sănătate! 1. Care sistem de sănătate? 2. Ce să vrea o ființă de la un sistem? Ființele construiesc sistemele și le au cum le construiesc - nu vor nimic de la acestea. 3. Ce-or fi vrut să sublinieze cu acel TU? Că ne apreciază pe fiecare în parte? Haida-de! Ăștia chiar cred că avem pene pe spate, și ne cred papagali.

Zic ei: Ce îți dorești TU de la sistemul de Sănătate? Și noi trebuie să bifăm o variantă de răspuns... Ups! N-au specificat dacă e o grilă numai cu o alegere sau putem bifa toate variantele (am uitat să fac proba).

Și incepe grila: 

1. Vreau servicii medicale publice de calitate în spitale moderne

Mmmm...! Nu-ș' ce să zic... Asta ar fi  cazul să se subînțeleagă. 

Asta vrea oricinie, și ne-am manifestat continuu voința in acest sens, iar ei au zis că nu sunt bani. De unde vor scoate banii în următorii patru ani? Câtă ipocrizie! 

Pentru servicii medicale de calitate e nevoie și de învățământ de calitate, unde să se prezinte oameni cu dorința de a-și ajuta semenii, nu de a se căpătui sau... cum zicea mama unei studente la Medicină, cu ani în urmă, când se striga in stradă că medicii au salarii prea mici: Fiica mea a învățat atâția ani ca să câștige bani și să i se spună "doamna doctor".

La fel în cazul asistenților medicali, infirmierilor... Ii plătești bine, statule, le poți pretinde chestii. TU, statule, oferă banii necesari actului medical de calitate. Fără bani in sistem, fără pregătire serioasă in școală - pentru cei ce vor în sistem - eu pot să vreau orice...TU, statule, zici că nu ai bani.

Vreau ca politica de preț a medicamentelor și compensarea acestora să țină cont de veniturile românilor.

Ești la guvernare, omule care-mi zici de asta fără să spui și ce înseamnă politica de preț... Cei din partidul tău au tot guvernat - cine a hotărât politica de preț și taxarea medicamentelor? Exact! Guuuuvernul. Care-s vinovații pentru faptul că de pe piața din Ro aproape că au dispărut medicamentele generice și se găsesc mai mult cele inovative - genericele ajungând, în unele cazuri, să fie și cu 80% mai ieftine decât inovativele? Exact! Membrii guvernului. Ce vrei de la noi? Să-ți zicem că vrem medicamente pe care le pot cumpăra toți cei care au nevoie, fără a rămâne fără bani de mâncare? Asta era cazul s-o gândești singur, nu să-ți spună cineva că vrea! Când medicamentele sunt mai ieftine (și utile, evident) compensarea va fi mai mică și, pe cale de consecință, mai mici vor fi și cheltuielile bugetare. Dar știi asta și TU, statule - de ce n-ai făcut ce era cazul (și nici nu vei face) știi numai TU, statule.

Statule, fă ce e de făcut pentru creșterea puterii de cumpărare a banilor și n-o să mai fie așa probleme mari cu politica cel mai mic preț (între altele)

Vreau ca medicii de familie să acorde cat mai multe servicii medicale accesibile, inclusiv după amiaza și în week-end.

Ha! Eu vreau! Dar tu ii plătești pentru aceste mai multe servicii medicale? (nu înțeleg ce înseamnă, în context, accesibile). Medicii prestează serviciile azi și TU, statule, când decontezi?

Există medici de familie care nu lucrează și după-amiază? Dacă da, probabil că sunt puțini spre deloc. Prin contract, sunt obligați și să facă vizite la domiciliu in anumite cazuri, și mai multe. Când nu-și respectă acest contract pot să vreau eu orice... De ce și în weekend? Decontezi dublu, statule? Poate ar fi cazul să mai tai din birocrație, să digitalizezi ce e de digitalizat s.a. pentru ca medicii (în general) să nu mai pară conțopiști și să poată sta cu un pacient mai mult de 15 minute.

Vreau ca serviciile ambulatorii și de spitalizare de zi să fie accesibile și diversificate, inclusiv pentru investigații complexe.

Pachetul de servicii medicale de bază acordate în asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice e diversificat. Accesibil? Depinde ce înțelegi din asta TU, statule. Oamenii din zonele rurale au tot solicitat, dar nimic - nu sunt bani. In plus, acolo unde există (urban și/sau rural), consultațiile sunt limitate, în funcție de probleme - ba una de persoană, ba două in 60 de zile, ba trei în nu știu cât timp... Cine a limitat numărul de consultații (și nu numai) pentru a face economie la buget? Cine a impozitat concediile medicale pe motiv că hop-țop, cum strănută unu' cum vrea concediu medical. In 2020 ne ziceai să stăm în casă dacă tușim, dacă strănutăm... Până la urmă, cum e? TU, statule, presupui că oamenii se prefac și îi sancționezi, apoi vii cu grile de-astea, prefăcându-te că-ți pasă de cetățeni?! Politicianule, îți pasă ție de oameni cum îmi pasă mie de gaura covrigului.

Vreau centre pentru tratamentul adicției față de droguri, mai ales pentru copii și adolescenți.

Câtă ipocrizie! De zeci de ani ți se cer astfel de centre și TU, statule, n-ai timp, n-ai bani... Ai mai și diminuat sumele organizațiilor care sunt preocupate - real! - de problemele dependenței de droguri și nu numai. De anul trecut ți se cere insistent asta și TU, statule, vii să mă întrebi dacă vreau!? Înțeleg că n-ai bani, dar n-ai nici (ținere de) minte?!

Propunere (la finalul fiecărei grile e o casetă in care putem vrea altceva): TU, statule, rezolvă problema cu gunoaiele aduse de pe te miri ce meleaguri străine și depozitate pe te miri unde, scăpa-ne de acele chimicale pe care unii le numesc alimente, stopează tăierea pădurilor, nu mai injecta animale de crescătorie cu fel și fel de seruri și hormoni de creștere etc. s.a.m.d. și, probabil, în timp, cheltuielile bugetare cu sistemul de sănătate vor scădea.

Sursa foto: https://pixabay.com/ro/users/ds_30-1795490/

Eradicarea saraciei e posibila?

Ziua de 17 octombrie, altă zi de... mare importanță, maaare: Ziua Mondială de Eradicare a Sărăciei.

Sărăcia este cea mai gravă formă de violență. (Mahatma Gandhi)

Să nu înțeleagă cineva că minimalizez importanța unor astfel de zile dedicate – n-aș mai scrie despre - dar... prea pare vorbărie goală la nivel guvernamental. Nu știu... Doar pe mine mă pufnește râsul când aflu despre astfel de zile în care se fac cheltuieli foarte mari pentru a conștientiza populațiile existența sărăciei, a foametei, a bolilor etc. în lume?! La câți bani s-or cheltui pentru organizarea și desfășurarea unor conferințe internaționale pe teme vehiculate de zeci de ani, pentru alte mii de evenimente organizate menite să conștientizeze oamenii alea-alea... mai rămân bani pentru eradicarea sărăciei, a foametei?! Exagerez un pic. Totuși: chiar crede cineva că eradicarea sărăciei e posibilă la nivel mondial?

Această zi e dedicată comemorării lui Joseph Wresinski care s-a zbătut – după puteri – să ajute oameni. Dar nici cei ca acest om nu cred că sunt atât de naivi încât să creadă că vor fi, vreodată, eradicate sărăcia, foametea etc. Nu există voință politică pentru așa ceva, dar teoria dă bine pe agendele unor politicieni, mai ales.

Am trăit în era comunistă, când se scanda că nu există oameni săraci, că nu există oameni fără adăpost pentru că... așa e comunismul: toți sunt egali, și unii mai egali decât alții – unii foarte bogați, alții foarte săraci (și ceva la mijloc), fix ca-n capitalismul blamat de susținătorii comunismului (ce utopie, comunismul! ce bătaie de joc, de fapt). Hm. Sunt unii, născuți și crescuți în era comuniștilor, care afirmă și azi că pe atunci nu existau oameni fără adăpost, oameni săraci și oameni flămânzi. În mod sigur, ei trăiau în lumea lor mică și comodă, nu aveau habar ce se întâmplă altora.

Când dau mâncare săracilor, sunt numit sfânt. Când întreb de ce săracii nu au mâncare, sunt numit comunist. (Dom Helder Camara)

Această zi de 17 octombrie, cu semnificația ei, e strâns legată și de eradicarea foametei (Ziua Mondială a Alimentației) dar și de Ziua Mondială a Persoanelor fără Adăpost.

Principalele cauze ale sărăciei, ale foametei

De ce ar trebui să existe foamete și lipsuri în orice țară, în orice oraș, la orice masă, când omul are resursele și cunoștințele științifice pentru a asigura întregii omeniri nevoile de bază ale vieții? Nu există deficit de resurse. Deficitul este în voința umană. (Martin Luther King Jr.)

Sărăcia este una dintre cauzele principale ale foametei. Mai sunt și altele: capriciile naturii, capriciile unor bogătași bătrâni care se plictisesc și le e ciudă pe tinerețea altora și atunci îi trimit la război... pentru patrie și neam să-și dea viața, desigur, în timp ce ei stau la căldurică sau se plimbă prin lume să citească discursuri, între altele.

Milioane de oameni nu-și pot permite să cumpere alimente hrănitoare, să-și cumpere /arendeze o bucată de pământ unde să cultive pentru consumul propriu sau pentru a crește câteva păsări / animale (când unii au, totuși, posibilitatea... ba dă gripa-n păsări, ba pesta în porci și oamenii rămân săraci lipiți – uneori, din nou).

Avem arme de distrugere în masă (...). Sărăcia este o armă de distrugere în masă. Sistemul de sănătate este o armă de distrugere în masă. Șomajul este o armă de distrugere în masă. (Dennis Kucinich)

Foarte mulți dintre semeni privesc cu dispreț spre oamenii săraci... Copiii din familiile fără posibilități financiare sunt marginalizați la școală, ba chiar batjocoriți (în unele cazuri). Oamenii săraci sunt acuzați – prea ușor – de lipsa chefului de muncă, de lene... Cei mai mulți oameni săraci nu au avut parte de învățătură, deci nu au prea mari șanse la un loc de muncă plătit decent; foarte mulți oameni săraci muncesc și tot nu le ajung banii de la un salariu la altul...

Când privești cu dispreț pe cineva care suferă vizibil pentru că se confruntă cu sărăcia sau lipsa unui adăpost, nu dovedește cât de mare ești; în schimb, dezvăluie cât de multă suferință interioară trăiești. (Terence Lester)

Conflictele (războaiele) și/sau instabilitatea politică sunt cauze probabile ale sărăciei (și foametei) în destul de multe state. Conflictele afectează comunitățile, nu doar indivizi izolați - nu există (sau e distrusă) infrastructura, nu există terenuri disponibile, alimentele sunt rare și foarte scumpe, spațiile de locuit puține și nesigure.

Instabilitatea economică (crizele financiare) altă cauză probabilă pentru sărăcie și foamete în lume.

Încetinirea dezvoltării economice globale, diminuarea producției (creșterea, implicită, a șomajului), creșterea costurilor, reducerea cheltuielilor s.a. au impact negativ asupra capacității oamenilor din multe state de a-și procura alimente, de a-și satisface alte necesități de bază.

Libertatea este lipsită de sens dacă oamenii nu pot avea mâncare în stomac, dacă nu pot avea un adăpost, dacă analfabetismul și bolile continuă să-i urmărească. (Nelson Mandela)

Clima poate fi o altă cauză probabilă. Extremele meteo pot deveni cauza sărăciei. Lipsa hranei este semnificativ mai gravă în zonele cu sisteme agricole sensibile la variațiile de temperatură și precipitațiilor.

Bucata mea de pâine îmi aparține numai când știu că toți ceilalți au o parte și că nimeni nu moare de foame în timp ce eu mănânc. (Lev Tolstoi)

Colaborarea între guverne, organizații neguvernamentale, lideri mondiali din toate sectoarele ar trebui să lucreze împreună pentru a eradica, măcar în parte, sărăcia, foametea la nivel mondial. Dar cum să se înțeleagă – guvernele, liderii mondiali - în mărunțișuri de gen când ei au alte nevoi, alte interese?! Tot pentru binele public, desigur.

Ai întotdeauna o mână dispusă să ajute pe cineva, s-ar putea să fii singurul care o face. (Roy T. Bennett)

Image by Jo Justino from Pixabay

Ziua Mondiala a Alimentatiei

În 16 octombrie e celebrată Ziua Internațională a Alimentației (și combaterii risipei alimentare), instituită în anul 1945, când a fost înființată (la Quebec, Canada) Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO), o agenție specializată a Națiunilor Unite (O.N.U.) care luptă (de 78 de ani!) pentru eradicarea foametei, a malnutriției și a sărăciei pe plan internațional.

Abia după 34 de ani a fost recunoscută ca sărbătoare mondială, la cea de a 20-a conferință FAO (noiembrie 1979). România a aderat la această organizație în 1961. Începând cu anul 2014, s-a început promovarea ideii de a hrăni lumea și de a eradica foametea în statele subdezvoltate. Foamete înseamnă lipsă mare, generală și prelungită de alimente – scrie în dicționar.

Testul unei civilizații este măsura în care îi pasă de membrii săi neajutorați. (Pearl S. Buck)

Între 1942 și 1945, britanicii au forțat transferul grânelor din India (colonie britanică la acea vreme) către Marea Britanie deși indienii se confruntau cu foametea (pe lângă brutalitatea crescândă a britanicilor). Armata Națională indiană condusă de Subhas Chandra Bose și mișcarea Părăsiți India! a lui Gandhi au creat multe probleme britanicilor și aceștia au răspuns prin impunerea unor măsuri și mai dure în India, măsuri care au contribuit la declanșarea unuia dintre cele mai grave cazuri de foamete din secolul XX. (in cartea Postdam, de Michael Neiberg). Oricând, oriunde se poate repeta istoria.

Oh, da! Asta se întâmpla cu 81, 78 de ani în urmă. Aruncați o privire spre lumea de azi. Azi ni se spune că suntem prea mulți pe Terra și de-aia e foamete, sărăcie. Îhî. În statele super-tehnologizate se aruncă tone de mâncare zilnic, în statele subdezvoltate nu se produce mai nimic, pentru că – nu-i așa?! - nu prea poți organiza ferme de animale, culturi diverse, fabrici de procesare, abatoare etc. în zone unde se sapă la greu după gaz, diamante, litiu, bauxită și alte materii prime (și materiale) necesare menținerii dezvoltării statelor... dezvoltate.

În 1945, după încetarea războiului, în Berlin, cetățenii se confruntau cu foametea și moneda de schimb pentru aproape orice ajunseseră să fie... țigările – germanii fumau pentru a-și bloca senzația de foame (Postdam, de M.N.).

Hrana insuficientă, săracă în cele necesare unei dezvoltări armonioase are impact negativ asupra sănătății, educației, dezvoltării economice și sociale a unor întregi comunități de pe tot globul.

Cu această ocazie a Zilei Mondiale a Alimentației se dorește promovarea - și conștientizarea – securității alimentare pe întreaga planetă, în special în perioade de criză. FAO, prin reprezentanții săi, consideră că ajută la creșterea gradului de conștientizare cu privire la politicile agricole care să fie implementate de toate guvernele lumii pentru a se asigura hrană suficientă disponibilă pentru toți oamenii. Asta când nu sunt războaie și alte conflicte, probabil.

În ultimii ani, în această zi se au în vedere diferite aspecte ale securității alimentare și agriculturii, inclusiv pescuitul (când nu e război și navele militare, submarinele, minele pun în pericol nu doar viața faunei subacvatice), schimbările climatice și biodiversitatea.

Ziua Mondială a Alimentației poate fi sărbătorită prin întâlniri cu familia și prietenii în jurul unei mese bine pregătite – privilegiu de care nu toți oamenii se pot bucura. Această zi nu este doar pentru sărbătorirea hranei sănătoase la care nu toți oamenii au acces, ci despre conștientizarea faptului că sunt foarte mulți oameni care aproape că nu au ce mânca în fiecare zi – măcar o dată pe zi.

Ziua de 16 octombrie este și despre conștientizarea dietelor sănătoase (a hranei sănătoase) – să învățăm care alimente sunt sănătoase și care nu sunt sănătoase. Ca și cum un om flămând ar fi foarte interesat ce conține un aliment pe care are ocazia să-l mănânce pentru a-și păcăli foamea. Ca fapt divers: produsele bio tradiționale in România tocmai s-au ales cu taxe mai mari (din 2024), ca o încurajare a consumului de hrană sănătoasă, fără aditivi fel de fel sau alte chimicale.

În esență, foamea în lume e măsurată prin numărul de oameni care sunt subnutriți în mod constant și nu primesc zilnic aportul caloric necesar unei sănătăți bune. Foamea înseamnă mai mult decât să nu ai suficientă hrană – e vorba despre a nu avea suficiente alimente hrănitoare; hrana fără aport suficient de calorii, proteine, vitamine și minerale împiedică dezvoltarea omului la orice vârstă. Copiii care nu beneficiază de aportul nutritiv necesar pentru a se dezvolta fizic și mintal se vor confrunta cu efecte negative pe termen lung. Se spune că din cauza alimentației deficitare mor în lume circa 45% dintre copii sub vârsta de cinci ani.

Terra produce suficientă hrană pentru a hrăni cele aproape opt miliarde de oameni, dar inegalitatea sistemică și disparitatea economică au condus la distribuție dezechilibrată și acces inegal când e vorba despre sursele de hrană.

Există destule pe această planetă pentru nevoile tuturor, dar nu pentru lăcomia tuturor. (...) Sunt oameni în lume atât de flămânzi, încât Dumnezeu nu li se poate arăta decât sub formă de pâine. (Mahatma Gandhi)

Când oamenilor le era foame, Isus nu a spus: Acum este politic sau social? El a spus: Te hrănesc. Pentru că vestea bună pentru omul flămând este pâinea. (arhiepiscopul Desmond Tutu)

Sunt (aproape) sigură că – deși pâine e metaforă - aici se vor auzi niște voci: pâinea nu e sănătoasă! Depinde de pâine, aș zice, și depinde de cantitate – pâinea făcută din ingrediente naturale, fără adaosuri artificiale, e bună. Când nu produci o pâine care rămâne proaspătă 14 zile reduci și risipa, ajuți și agricultorii (și pe alții din lanțul de producție).

Producerea hranei poluează

Producerea dispozitivelor electronice, a armamentului nu poluează, nici în timpul extracției materiilor necesare și nici în timpul producției... Nu, nu!

Agricultura e factor poluant, creșterea animalelor e factor poluant... Și-atunci... eradicăm agricultura, creșterea animalelor (cu toată industria aferentă) și oamenii se vor hrăni cu... produse fabricate în laborator, artificial, prin creșterea forțată a unei cefe de porc care n-a fost niciodată a unui porc.

Terenul agricol sub care s-au descoperit ceva minereuri valoroase pentru industria tehnologiei (sateliți, telefoane, televizoare, autoturisme etc.) trebuie desființat – pentru că e poluantă agricultura, nu de alta.

Terenul agricol sau pășunea unde vor unii să planteze pădure de eoliene trebuie scos din circuitul alimentar – pentru că energia verde (regenerabilă) e de preferat și... pășunatul, agricultura sunt poluante. Cât costă întreținerea unui astfel de parc eolian, cât costă să repari ceva la o eoliană, cât aluminiu și alte cele sunt necesare (și obținerea acestora e poluantă) contează mai puțin, cât timp nu mai poluează agricultura și pășunatul, care aduceau ceva mâncare oamenilor.

Atunci când sunt corect gestionate, agricultura, silvicultura, creșterea animalelor, pescuitul etc. pot oferi suficientă hrană tuturor oamenilor de pe planetă. Daaaar... Nu poți pescui în ape pline de petrol și mine neexplodate, de exemplu (de fapt, poți pescui, dar îți asumi riscurile) și nici in zonele unde se exploatează minereuri de litiu, de exemplu, nu poți face agricultură.

Dacă mi-e foame, aceasta este o problemă materială; dacă altcuiva îi este foame, această este o problemă spirituală. (Paul Farmer)

Oficialii ONU visează la foame zero! Îhî. Ei cu teoria și organizațiile neguvernamentale, oamenii cu suflet, în general, cu practica.

Ei au bani pentru războaie, dar nu pot hrăni pe cei săraci. (Tupac Shakur)

De-ar vrea politicienii lumii (și nu doar ei) hrană cu adevărat sănătoasă pentru toți oamenii nu ar mai permite să fie produse/comercializate toate chimicalele numite alimente. Poate că nu văd pădurea din cauza copacilor, dar mare mai e ipocrizia unora.

Parafrazându-l pe Jaques Diouf: foamea nu e o problemă de caritate, ci o problemă de justiție socială.

Image by lisa870 from Pixabay

(postare programata)

La loto doar cu buletinul

După credit doar cu buletinul a venit rândul biletului loto doar cu buletinul (din luna februarie a.c., dacă am înțeles bine). Ieri am aflat că cine vrea să cumpere un bilet de la Loteria Română trebui să prezinte actele la înregistrat într-o bază de date.

Politicienii din Ro au ieșit din facultatea mintală? Doar întreb; nu afirm. Cum să fii obligat să-ți dai toate datele de identificare atunci când cumperi un bilet? Nume, prenume, adresa, cod numeric personal (CNP)... Cine bagă mâna în foc că nu se poate manipula sistemul, că baza de date nu poate fi folosită în alte scopuri decât cele declarate?! Să mai zic de încălcarea legislației privind datele cu caracter personal (GDPR)?! Și asta nu doar pentru că politrucii au scris în legea lor să fie stocate datele cel puțin (!) cinci ani în timp ce legea normală scrie cel mult nouă luni, dar preferabil cât mai puțin timp.

Și pentru loz în plic trebuie prezentat actul de identitate pentru înregistrare?

Motivul pentru care legea privind jocurile de noroc ar fi fost modificată în acest fel: combaterea dependenței de jocuri de noroc! Cică, vor să interzică dependenții de jocuri de noroc... Când este o persoană considerată dependentă de jocuri de noroc? Cine hotărăște asta? Vânzătorul de bilete loto/jetoane?

Dacă baza de date nu e una comună pentru toți cei care oferă astfel de servicii (am dedus că nu e, dar or fi rezolvat) oricine poate lua sălile la rând...

În viziunea unora, pare că mărirea numărului de săli/agenții unde se poate juca e o metodă prin care se descurajează dependenții... Altfel, de ce-or răsări așa multe astfel de locuri, din trei în trei clădiri? Cică, vor să mute sălile cu jocuri de noroc la margine de oraș, să-i salveze pe minori și pe dependenți... Ăhăă.

Alt motiv. Cică vor să protejeze minorii. Tot pentru protejarea minorilor, online, e posibil ca toți consumatorii de internet să fie obligați să dea fel și fel de date personale dacă vor să-și păstreze/deschidă un cont online – dacă legea propusă de femeile din partidul liberal ar fi votată vreodată.

Pentru a afla dacă o persoană e minoră e suficient să citească vânzătorii de bilete/jetoane actul de identitate, nu trebuie să înregistreze datele tuturor celor care joacă la loto.

Ce-or urmări, cu adevărat, prin așa lege? De grija oamenilor nu se agită ei! Copiilor li s-au vândut jeleuri cu HHC, pentru dependenții de jocuri nu există tratament specializat subvenționat... Multe școli și spitale stau gata să cadă... Inflația e aproape de cer; veniturile cetățenilor sunt tot mai mici și taxele tot mai mari...

Vor CNP-uri pentru alegerile de anul viitor? Vor să știe cine nu locuiește la adresa din act? Vor să aibă o bază de date din care să știe care funcționari/gestionari etc. ar putea fi indezirabili? Vor să le fie (și) mai ușor celor de la fisc să urmărească banii prin conturile oamenilor? Vor să știe dacă cei care primesc ajutor social cheltuiesc banii la păcănele? De ce nu și asemenea bază de date pentru cei care cumpăra tutun, alcool, sucuri cu zahăr și ale produse nesănătoase? Oh! Poate tocmai le-am dat idei, și-o să putem cumpăra alimente numai cu rețetă de la nutriționist.

Acest text este scris în urma unui schimb de mesaje cu Suzana, la o postare anterioară. Credeam că vor să verifice una-alta, dar ei înregistrează în baza de date pe toți cei care cumpără un bilet loto. Cumperi un bilet într-un an și datele tale personale sunt acolo cinci ani (dacă n-or fi corectat legea, ulterior, și sub acest aspect, și rămâi acolo între 30 de zile și 9 luni).

Elevi in uniforma sau uniforma fara elevi?

Într-o publicație de educație, o profesoară din Cluj Napoca a lansat o dezbatere despre cum ar trebui să se îmbrace elevii și profesorii la școală, referindu-se la decență în vestimentație. Recunoaște că uniformele existente în vremea comunismului erau oribile – și erau! - dar menționează studii recente care arată că atunci când toți elevii poartă uniformă se pot concentra mai bine la ore. Mmmm... Poate! Dacă zic studiile?! Am fost la școală pe vremea oribilelor uniforme – cine se concentra la ore, se concentra, cine nu, nu! La fel și azi: cine vrea să învețe, învață. Știu eu?! Poate ar fi de bine să se poată face distincție între vestimentația de școală și cea de maidan/club, atât în cazul elevilor cât și al profesorilor?

Dezbateri de gen au loc aproape în fiecare an, mai ales la început de an școlar.

Detest uniformele deci nu mă pronunț obiectiv, dar sunt contra lor și pro vestimentație decentă la școală. Trec peste; nu pentru pro/contra uniforme la școală m-a luat valul.

Profesoara în cauză mai scrie că înțelege de ce este atât de contestată măsura privind uniformele în școli: cumpărarea unei uniforme standard ar fi pentru unii părinți un efort financiar prea mare.

Cine dorește să citească articolul îl află la adresa de mai jos:

https://www.libertatea.ro/scoala9/cu-pantaloni-scurti-si-bluze-decoltate-la-scoala-profesoara-din-cluj-despre-cum-ar-trebui-sa-se-imbrace-elevii-si-profesorii-4654769

N-ai bani, nu faci copii

Citind comentariile la articolul amintit mai sus am dat de comentariul următor:

Un efort financiar mare să cumperi o uniformă? Dacă 4-500 de lei sunt prea mult pentru o uniformă pe care o porți tot anul e prea mult de ce au mai făcut copii? Faci copii când știi că poți să ai grijă de ei, nu îi faci și după îți dai seama că nu ai bani. (...)

Și atunci m-a luat valul...

Păreri de acest gen nu sunt singulare și nu-s doar părerile unor... indivizi fără putere de decizie (politică) dar nu toți îndrăznesc s-o spună / s-o scrie public.

Statul decide cine va avea copii

În ianuarie 2020 primarul din Târgu Mureș venise cu ideea să decidă statul cine are voie să aducă pe lume copii... Politrucul în cauză propunea ca viitorii părinți să poată avea copii în urma unei anchete sociale care să țină cont, între altele, de situația financiară a cuplului și de educație, iar cei care nu îndeplinesc condițiile să rămână fără copii!

Ce mentalitate de... de... de ce-o fi și individul ăsta. Indivizi cu astfel de mentalitate chiar există și nu-s tocmai puțini.

Ești analfabet, riști să rămâi fără copii

În bazaconia de lege (recentă) privind organizarea activității de prevenire a separării copilului de familie, inițiatorul proiectului a introdus într-un articol ceva de genul: serviciul public de asistență socială are obligația de a sprijini familia care are copii și poate exista risc de separare dacă unul sau ambii părinți sunt analfabeți! La risc de separare a mai băgat autorul legii și altele – îngrozitor de absurde și care ar fi putut da naștere la o mulțime de abuzuri (articolul în cauză a fost eliminat din proiect/din lege).

Ce fel de persoană e aceea care gândește că această condiție de analfabet poate constitui un risc real pentru separarea copilului de familia sa? Să iei copiii de lângă părinții care nu vorbesc corect sau care n-au avut șansa să meargă la școală sau care au unele dificultăți de auz, de vorbire sau alt handicap? Le-ar fi făcut un test de inteligență înainte de a le lua copiii? Cei care pot gândi astfel... nu știu ce sunt! Na! Iar m-am nervozat! Cine, naiba, se cred cei cu astfel de idei?! Ăștia vor să fie părinți numai indivizii cu un coeficient de inteligență peste... 130?! Ei, cei care elaborează legi de genu', par a fi departe de a se încadra.

Ai, n-ai carte, ai parte

În ceea ce privește bursele de merit, prin noua lege a învățământului s-a eliminat pragul mediei anuale, peste 9,50, putând beneficia de bursă de merit 30% dintre elevii unei clase (învățământ preuniversitar), în ordinea descrescătoare a mediilor (cu ceva condiții) și toți elevii cu media generală între 9,50 și 10. Ceea ce înseamnă că în unele școli vor primi bursă cei cu medii foarte mari iar în altele elevi de nota 6 sau 7 (asta s-o vrea o abordare democratică?)

Elevii din mediul rural care învață în altă localitate decât cea de domiciliu nu vor mai primi bursă socială pe acest criteriu. Personal, nu mi se pare prea corect dar... ce știu eu?

Un fel de concluzie. Dacă în acest fel înțeleg politicienii, și alți cetățeni din Ro, să aibă grijă de copii nu vreau să știu ce ar fi capabili să inventeze dacă ar intenționa să le facă rău.

Succes tuturor copiilor care încep un an nou de studiu!

Le doresc și puterea de a rezista sistemului de învățământ din România!

Poate, cândva, câțiva dintre ei vor reuși să-l repare.