Conserve decorate. Transformari creative

La început de lună, când a început a treia etapă a jocului, abia am făcut rost de cinci doze de bere, iar acum am două conserve de la porumb.

Cum de am ajuns să am conserve de la porumb? Am văzut la Rux un viermișor din mărgeluțe și mi s-a făcut poftă de porumb fiert! Porumb, să fierb, puțin probabil să fi găsit în apropiere așa că m-am mulțumit cu boabele din conservă. Prima conservă am golit-o în ziua când am cumpărat-o, a doua zi după ce-am văzut viermișorul de relaxare anti-stres la Rux (am căutat articolul la ea pe blog - dar nu am reușit să-l găsesc pentru că mi-a scris in secțiunea de comentarii unde ar putea fi)

Astfel, pentru această ediție de la Transformări creative – martie 2023, am învelit aceste două conserve în plasă aurie (și cu fire vernil, fără luciu) de la un buchet de flori, le-am legat cu panglică galbenă rămasă tot de pe la niște flori și am lipit câte o floare făcută cândva din romburi colorate (din plastic).

Ce-am făcut am numit mască pentru ghiveci (h=8 cm, d=8 cm). Știu! La prima ediție din luna martie am făcut o mască pentru mini borcan (din lipsa conservelor).

În ghivece subțirele (în care se cumpără, de regulă, răsaduri) am plantat câte trei fire dintr-o plantă curgătoare care s-a cam stricat peste iarnă.

Acum am două ghivece cu luciri aurii (luciri care, evident, nu se disting în fotografiile mele). De-aș reuși să aranjez și balconul ar fi... culmea culmilor!

Recondiționări în grabă

Îmi plac obiectele vechi și foarte vechi iar când am ocazia le adun și le recondiționez. Unele nu am cum să le expun așa cum ar merita și stau prin debara, cămară sau dulapuri. Felul în care e mobilat apartamentul nu permite în nicio cameră „accente vintage” – ar deveni decorul extra-eclectic (ca să nu spun înghesuit). Nu contează; îi dau înainte cu recondiționatul.

Caseta maro (L= 14 cm, l=9 cm, h=5 cm) îmbrăcată în vinilin, am găsit-o în podul casei unui unchi. Am descoperit câteva minuni dar pentru că nu au loc la noi le-am lăsat acolo până ne-om hotărî să ne mutăm în căsuța unde, la parter, e un atelier mare și pot lăsa obiectele împrăștiate la finalul zilei.

Am scos materialul roșu și pătat, am spălat cutia și am lipit foi de burete apoi satin roșu – nu m-am priceput prea bine la croit interiorul și s-a cam lipit „în valuri” (dar, în ansamblu, arată bine). Vinilinul tocit l-am vopsit cu cremă de ghete (cremă gen vopsea) – și nu i-am făcut poză, dar arată chiar bine (zic io).

Cutia de la bomboane (D=9 cm, h=4 cm) doar am curățat-o de praf. Habar n-am din ce an o fi, dar e veche. Timpul n-a afectat prea mult cartonul și culorile.

Cutia metalică (L=28 cm, l=20 cm, h=16 cm) am „cules-o” din podul casei unei prietene, Nina. Erau comori acolo, nu glumă, dar... când a aflat ea că mă pasionează vechiturile fusese curățat aproape întregul pod (totul a fost dat la gunoi). Eu am găsit doar câteva mărunțișuri, prin dulapurile care nu au fost atinse de cei care au golit podul.

Așa arăta când am găsit-o:

și așa arată acum:

Mai am de lucru la ea. Când am început să o recondiționez nu am avut vopseaua necesară, apoi n-am mai avut timp; când am avut timp, în primăvara aceasta, magazinele de bricolaj (și nu numai) erau închise din cauză de pandalie. Am depozitat în ea mărunțișuri vechi recondiționate de-a lungul timpului.