Coliere din staniol pentru papusi. Transformari creative

De ceva timp am o stare de nestare... Aș face ceva, și n-aș face ceva; aș pleca, dar n-aș pleca; aș sta și n-aș sta și tot așa. Las timpul să curgă și în timp ce timpul curge îmi fac timp pentru plimbări, jocuri, filme, cărți. (infinitul timp, în general!)

Jocul Transformări creative – septembrie 2023 mi-a fost la îndemână: în timp ce mă jucam mai aruncam un ochi la un film.

Adevărul e că nu mă gândeam la joc în mod deosebit, simțindu-mi mintea golită de orice strop de imaginație dar – la un moment dat – înfășurând pe deget staniolul împăturit al unei bomboane pe care tocmai o savuram s-au suprapus în cap imagini diverse, cu păpuși, bijuterii, colecția de ambalaje păstrate de la unele dulciuri și s-a conturat – în fracțiuni de secundă! - o idee: bijuterii pentru păpuși, unele dintre păpușile aranjate în 2019, cu ocazia Provocărilor verzi – Salvăm păpuși.

Mi-am imaginat că voi lucra coliere și brățări, dar practica mi-a arătat că e cam dificil cu brățările dacă vreau ceva mai sofisticat, nu doar staniol împăturit, răsucit sau mai știu eu cum prins la încheietura brațului păpușilor.

Rezumat: am confecționat coliere din staniol pentru păpuși.

Confecționare coliere din staniol

Am ales staniol argintiu, auriu, bleumarin, bleu, roz și două bucățele maro. Pe o andrea am înfășurat patru folii mai mărișoare (5-6 cm) și mai multe înguste (late de circa 2 cm și lungi de... unele de mai mulți centimetri, altele de mai puțini). Astfel am realizat tuburile din staniol: cele lungi sunt la mijloc, cele scurte vin în completarea colierului.

Din staniol fără hârtie am făcut câteva cocoloașe colorate, pe post de mărgele.

Pe sârmă aurie am înșirat tuburile și cocoloașele (acestea din urmă găurite, în prealabil, cu un ac de cusut gros)

Gata colierele! Totul a durat atât de puțin timp încât nu-mi venea a crede ce viteză am avut la confecționarea lor. Altfel a stat treaba când le-am fotografiat!

Caseta din carton pentru coliere din staniol

Bine, bine! Păpușile au coliere, dar unde să le depoziteze când nu le poartă?! Răspunsul (aproape) logic: într-o casetă. Și-am făcut o casetă!

Caseta e confecționată din ambalajul-cutie de la niște pastile. Cu bandă adezivă din hârtie am lipit deschiderile originale ale cutiei și am tăiat un capac, să se deschidă precum cel al casetelor. Mai apoi am îmbrăcat cutia în hârtie neagră, groasă și lucioasă – cea din ambalajul folosit la începutul anului, când am confecționat o felicitare (pentru etapa din ianuarie a jocului). Pe unde a rămas neacoperită cutia am lipit staniol auriu.

Combinația negru-auriu îmi place mult, în general. În grabă, fără să mă gândesc prea mult, mi-a reușit o casetă în care nu-mi vine în minte (acum) ce-aș putea păstra – să nu le-o dau păpușilor. Ce egoistă sunt!

Cutie cu roz și imagini cu pisoi. Transformari creative

Luna care a-nceput este despre... toamnă, evident, dar este și despre începerea noului an școlar (11 septembrie), despre ziua democrației (15 septembrie), despre ziua ursuleților de pluș (9 septembrie), despre ziua întrebărilor stupide (28 septembrie),  și tot așa, dar este și despre Transformări creative – septembrie 2023, un joc creativ și recreativ prin care picurăm un strop de balsam pentru binele Terrei reutilizând obiecte care pot deveni din nou utile fără a le recicla, la propriu.

În luna septembrie ne jucăm cu ambalajele. Sunt patru teme, ca de fiecare dată: trei impuse – 1. staniol/aluminiu; 2. cutie de carton; 3. tetra-pak (acum am aflat că acele cutii de suc/lapte/altele care au aluminiu în interior se numesc astfel) – și o temă la liber: Fii creativ!

S-a nimerit la fix, pentru mine, tema cu numărul doi: cutia de carton.

Cu doar câteva zile înainte de a fi afișată postarea cu jocul m-am gândit să confecționez o cutie pentru câteva bobine cu ață pe care le țineam într-o pungă și nu se aranjau cum trebuie în debara.

Să învelesc o cutie în hârtie mi se pare cel mai simplu și... tot nu îmi iese. La unul dintre colțuri (evident că fix în față!) a trebuit să cârpesc cu o bucată de hârtie mov (tot de la flori).

Am luat ambalajul de la o matură, i-am lipit lateralele și am decupat capac pe fața cutiei, să se deschidă precum casetele. Dimensiuni cutie: lungime 39 cm,  lățime 23 cm, înălțime 9 cm.

Și-am învelit cutia în hârtie roz, lucioasă, de la un buchet de flori. Apoi, pe laterala frontală am lipit imaginile capetelor de pisoi (decupate cu ani în urmă de pe cutiile cu boabe pentru hrănit pisici – la vremea aceea erau cutii nu pungi, ca azi). Nu am mai avut trei la fel pentru că modelul pisoilor care privesc oblic spre obiectiv l-am folosit pe la altele și, între timp, s-au... dus.

N-am avut suficientă hârtie și pentru interior; pe capac și pe laturi (în interior) am folosit bandă adezivă pentru a lipi hârtia. Și gata cutia! Bobinele au încăput la marele fix.

Îmi place atât de mult cutia încât o voi ține la vedere – cel puțin deocamdată.

Caseta satinata Transformari creative

Încet, încetișor spre foarte încet, am reușit să ajung la zi cu temele lunii februarie.

Ultima temă la Transformări creative – februarie 2023 îmi solicită creativitatea. Să nu râdeți de valul de creativitate care a dat peste mine! Că și e nevoie de creativitate pentru o casetă satinată. 

Oh! Până să mă opresc la această casetă chiar mi-am pus la încercare creativitatea!

Am încercat să fac un elastic de prins părul – elastic îmbrăcat în material colorat (nu știu cum să numesc aceste prinzătoare decorative pentru păr – noh! sunt creativă în denumiri). Nu mi-a reușit deși, cândva, știam să fac!

Am încercat apoi o învelitoare din denim (textila, nu after shave-ul) pentru o serie de cărți de dimensiuni mici, polițiste, pe care mi le-a împrumutat cineva. Culmea! (sau nu?) Nu mi-a reușit! Și-atunci am ales ceea ce mai făcusem cu alte ocazii: casetă.

Dintr-o cutie lungă de 11 cm, lată de 5 cm și înaltă de 3,5 cm am făcut o casetă pentru... bijuterii.

Materialul e de la o fostă rochie din satin argintiu și voal gri lucios (doar satinul a mai rămas nefolosit).

Am învelit, practic, cutia într-o bucată de material și am folosit adeziv pentru fixare, dar... a fost nevoie să ascund lipiturile exterioare (nu am potrivit materialul astfel încât să fie nevoie de cel mult o lipitură exterioară - dacă fără nu se putea). Și-am ascuns aceste margini lipite cu... silicon albastru cu sclipici! Am și bastonașe cu argintiu dar în pistol mai era albastru (mult!) și n-am știut cum să-l scot fără a-l irosi... În poză nu prea se văd aceste lipituri cu albastru – pe interiorul capacului, un pic.

Caseta se „zăvorăște” cu o închizătoare de la un fost colier și cu un cercel mic, auriu.

Pentru că mi s-a părut prea modestă am aplicat trei inimioare argintii din setul primit de la MNiko (Explorator prin viață) atunci când am obținut și diplome pentru joaca din anul trecut. Aș fi lipit mai multe dar... cred că aș fi încărcat-o deși, privind-o acum, mai că aș mai lipi câteva inimioare argintii pe capac.

Deși e departe de eleganță, îmi place caseta.

Recondiționări în grabă

Îmi plac obiectele vechi și foarte vechi iar când am ocazia le adun și le recondiționez. Unele nu am cum să le expun așa cum ar merita și stau prin debara, cămară sau dulapuri. Felul în care e mobilat apartamentul nu permite în nicio cameră „accente vintage” – ar deveni decorul extra-eclectic (ca să nu spun înghesuit). Nu contează; îi dau înainte cu recondiționatul.

Caseta maro (L= 14 cm, l=9 cm, h=5 cm) îmbrăcată în vinilin, am găsit-o în podul casei unui unchi. Am descoperit câteva minuni dar pentru că nu au loc la noi le-am lăsat acolo până ne-om hotărî să ne mutăm în căsuța unde, la parter, e un atelier mare și pot lăsa obiectele împrăștiate la finalul zilei.

Am scos materialul roșu și pătat, am spălat cutia și am lipit foi de burete apoi satin roșu – nu m-am priceput prea bine la croit interiorul și s-a cam lipit „în valuri” (dar, în ansamblu, arată bine). Vinilinul tocit l-am vopsit cu cremă de ghete (cremă gen vopsea) – și nu i-am făcut poză, dar arată chiar bine (zic io).

Cutia de la bomboane (D=9 cm, h=4 cm) doar am curățat-o de praf. Habar n-am din ce an o fi, dar e veche. Timpul n-a afectat prea mult cartonul și culorile.

Cutia metalică (L=28 cm, l=20 cm, h=16 cm) am „cules-o” din podul casei unei prietene, Nina. Erau comori acolo, nu glumă, dar... când a aflat ea că mă pasionează vechiturile fusese curățat aproape întregul pod (totul a fost dat la gunoi). Eu am găsit doar câteva mărunțișuri, prin dulapurile care nu au fost atinse de cei care au golit podul.

Așa arăta când am găsit-o:

și așa arată acum:

Mai am de lucru la ea. Când am început să o recondiționez nu am avut vopseaua necesară, apoi n-am mai avut timp; când am avut timp, în primăvara aceasta, magazinele de bricolaj (și nu numai) erau închise din cauză de pandalie. Am depozitat în ea mărunțișuri vechi recondiționate de-a lungul timpului.

Caseta roşie din carton. Provocări verzi in iunie (2)

Pentru Provocări verzi am terminat de câteva zile tema cu numărul doi, mixed media cu cireşe, dar nu am reuşit să editez fotografiile până azi şi nici cuvintele nu s-au adunat sub carcasa pe care o port cu mine peste tot şi-o numesc cap.

La sfârşitul lunii mai Carmen a trecut pe la noi, şi ne-a adus muuulte bunătăţi şi frumuseţi - între bunătăţi, bomboane şi ciocolate!!! Inclusiv ciocolată cu mentă! Pătrăţelele de ciocolată cu mentă au fost primele care s-au terminat: in câteva ore. Cine le-a exterminat?! Subsemnata, in cea mai mare parte.

Din cutia bomboanelor cu lichior de cireşe am făcut o casetă, pentru Provocarile verii - iunie 2019. E bună fie pentru brăţările subţiri pe care le ţin acum amestecate cu cele mari şi scotocesc până la plictiseală după ele, fie… pentru orice altceva mărunţel. Îmi plac cutiile de la bomboane şi mai mereu pe cele super faine le-am păstrat şi am ţinut (ţin) in ele fel şi fel de măruţişuri necesare mai mult sau mai puţin des (pe căprării, altfel spus, să am acces facil la orice îmi trebuie într-un moment sau altul - cele care nu sunt personalizate au etichetă, să ştiu ce e acolo). Sunt frumoase, sunt comode, sunt uşoare, uşor de depozitat şi-mi amintesc de cei care mi le-au oferit (când le văd mă gândesc automat la persoana respectivă).

Bucăţelele de carton “recoltate” de la câteva ambalaje de ciocolată au fost utile pentru a acoperi scrisul de pe viitoarea casetă din carton. Din hârtia interioară a cutiei (hârtie stratificată - nu ştiu care-i denumirea) am decupat câteva perechi de cireşe aurii şi le-am lipit pe ceea ce e o “schiţă” de portativ cu trei linii orizontale (celelalte două s-au pierdut pe drum) ☺ - sunt in relief şi, in realitate, lucesc discret. Dintr-o revistă lăsată in cutia poştală - cu reclame la nu mai ştiu ce - decupasem cândva o inimioară, şi acum s-a potrivit. Pentru că îmi plac şi tigrii, am lipit pe inimă imaginea unui tigru. Pe cantul cutiei am făcut contur cu auriu. Şi cam atât.

Urmează tema trei: desenăm pe… O ideea am - să văd dacă reuşesc să o pun in practică; imediat se termină luna iunie şi nu vreau să lipsesc.

Colac peste pupăză! Scriind despre această cutie am inceput să înghit in sec de pofta bomboanelor! Trebuie să mă mulţumesc cu turtă dulce cu scorţisoară!

Puşculiţa. Provocări verzi

De data aceasta m-am grăbit sa termin proba numărul unu la Provocări verzi: puşculiţa.

Am ales să îmbrac cutia de carton (8 cm înălţime, 6 cm lăţime) a unui borcănaş cu cremă in bandă adezivă de hârtie şi să o colorez cu negru, mov şi argintiu, să se potrivească “setului” pe care l-am făcut cândva pentru hol, setul fiind prima mea încercare de a folosi ceva asemănător “tehnicii şerveţelului”. Trifoiul şi potcoava au fost mărţişoare.

Am întărit cu banda adezivă cutia, i-am lipit capacul, i-am tăiat o fantă şi… a ieşit o puşculiţă-aragaz! Sau maşină de spălat! Astfel şi-au dat cu părerea unii şi alţii - fiecare cu ce-l doare! ☺

Pentru Provocările primăverii - aprilie 2019 am făcut ce se vede mai jos:

Monedele le adunam într-un portofel care nu se mai închide bine - sunt monede pe care le-am găsit pe stradă începând cu anul 2005. Deh! Colecţionez monede găsite. Bancnotele nu le-aş colecţiona (şi din mărunţiş am luat destul), dar sunt mulţi ani de când n-am mai găsit bancnote! Când îl aveam pe Boby am găsit destul de mulţi bani: bancnote de diverse valori, monede lei, monede eurocenţi… Faza cu eurocenţii e de comentat! Îl plimbam prin zona verde de lânga nişte blocuri pe unde nu obişnuiam să mă plimb, dar nu aveam de ales in acea perioadă, şi pentru că trebuia să fiu atentă ca Boby să nu ia masa in oraş (a.k.a. să mănânce de pe jos) priveam mai mult in jos - o monedă ici, una colo… A doua zi la fel! A treia zi la fel! Am adunat aproape trei euro (dacă nu mă înşeală memoria) in monede mici (le am şi azi, dar e mai complicat să ajung la ele chiar acum) - erau prin iarbă, pe o arie mare, ca şi cum cineva împrăştiase monede pe toată acea zonă verde! Prietenii se amuzau pe fazele acestea cu banii găsiţi in timpul plimbărilor cu Boby; ziceau că el îşi plăteşte cazarea şi masa, fiind căţel găsit.

Prima dată e mai greu. Fleur and Color on Wednesday

Sâmbătă şi duminică a trebuit să stau de veghe (nu, nu in lanul de secară) şi pentru că aveam timp mi-am luat cu mine ceva materiale, să treacă nopţile mai repede. Şi m-am jucat cu serveţele, cutii din carton şi vopsele.

Ideea nu-mi aparţine, dar am modificat-o pe cea descoperită cu ceva timp înainte pe YT

https://www.youtube.com/watch?v=Qs9zgpnOTm0

E prima dată când aplic “tehnica serveţelului” şi am ales o cutie de carton de la şerveţele, doua role mici de la banda adezivă (pentru cutia rotundă), un carton de la hârtia igienică pentru vază. Pentru ”căpăcelele” cutiuţei rotunde şi pentru suportul vazei am tăiat cercuri dintr-o copertă de caiet şi le-am lipit cu adeziv tip aracet. Pe fiecare am aplicat bucăţele de serveţel, bucaţi de serveţel răsucite, ”bumbi” din bucăţele de şerveţel şi pentru vaza am folosit şi câteva mărgeluţe.

Bucăţile de serveţel le-am lipit pe carton cu aracet uşor diluat cu apă (nu am avut adeziv mai subţire şi transparent iar aracetul nu se întindea prea uşor (aşa că l-am diluat şi totul a mers mai uşor). După ce am lipit toate ”decoraţiunile (cu aracet nediluat) am vopsit totul cu vopsea acrilică (gri foarte închis); am combinat apoi roşu cu albastru pentru a obţine mov (am adăugat un strop de alb pentru ca movul să fie mai deschis - fără a pierde prea mult timp combinând culorile in nuanţa dorită) şi am ”şters” pensula pe cutie, inistând pe modelele evidenţiate. Apoi am atins totul cu bronz auriu. A ieşit ce vedeţi in fotografii – de fapt, in realitate arată ceva mai bine. Le-am fotografiat când am ajuns acasă, dar tot nu m-am încadrat in ”lumina zilei”.

Altele:

Roaba cu trandafiri uscati

Vaza din sticla de bere

O idee de joc  lansată de Ella: Fleur and Color on Wednesday