Se afișează postările cu eticheta legislatie_fiscala. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta legislatie_fiscala. Afișați toate postările

2016-05-10

Casa de marcat ca bancomat

In ideea stoparii evaziunii fiscale, in ideea eliminarii banilor lichizi din aproape orice tranzactie, in ideea – desigur! – de a veni in ajutorul cetatenilor, si guvernul României se agita sa introduca bancomate pretutindeni. Dar, pentru ca bancile nu investesc sa instaleze ATM in zonele rurale in special s-au gandit guvernantii ca e indicat sa oblige proprietarii de magazine sa faca si pe bancomatele. La prima vedere nu e o idee rea, dar…

Marti, 10 mai 2016, la presedintie a fost transmisa legea prin care vor fi obligati comerciantii sa ofere bani lichizi celor care platesc prin card si care nu au, in anumite zone, ATM la dispozitie. Astfel, un locuitor dintr-un sat, de exemplu, daca-si ia salariul, pensia, ajutorul social etc. pe card si nu are la indemana un ATM pentru a retrage numerar atunci cand are nevoie, merge la un magazin, cumpara un flecustet si cere vanzatorului o suma anume, dar nu mai mare de 200 de lei. Adica, isi cumpara un pachet de guma cu 2 lei si cere 200 lei cash. Vanzatorul inregistreaza contravaloarea gumei si, distinct, pe acelasi bon fiscal, suma pe care o da clientului (avans de numerar), suma pe care o retine de pe cardul acestuia, banii intrand automat in contul magazinului. Comisionul de retragere a banilor va fi suportat de cumparator.

Reprezentantii Bancii Nationale au sugerat ca magazinele sa opteze pentru a da bani clientilor, si nu sa fie obligate. Nu am gasit textul legii, dar din ce am gasit deduc ca vor fi obligate magazinele care accepta plata prin card.

In anul 2009, despre detinatorii de card VISA s-a spus ca ar putea scoate “de la magazin” o suma de maximum 150 de lei daca ar face o tranzactie de vanzare-cumparare prin POS – tranzactia ar fi fost aprobata numai in magazinele cu vanzari mari (n-am idee daca a fost sau ba implementat serviciul), dar azi, se pare, ar putea fi obligati toti comerciantii – cei care azi accepta plata prin card in mod sigur vor fi obligati… In forma aprobata, documentul stabileste ca persoanele juridice care desfasoara activitati de comert cu amanuntul si care au incheiat cu emitentii cardurilor un contract cu clauza privind acceptarea serviciului de acordare de avansuri de numerar sunt obligate sa acorde avansuri, pe toata perioada de valabilitate a contractului. Acestea vor afisa la loc vizibil semnul privind acordarea acestui serviciu, precum si informatii privind costurile serviciului.

Masura care pare buna va conduce la modificarea softurilor atat pentru banci cat si pentru magazine, contabilitatea magazinelor fiind incarcata inca putin. Bancile vor trebui sa-si modifice softurile pentru a diferentia plata cumparaturilor de operatiunea de retragere numerar de la comerciant.
Bancile acceptante de carduri sunt obligate, la solicitarea comerciantilor, in baza contractelor incheiate in acest scop, sa instaleze terminale de plata la toate locurile de vanzare ale acestora, in termen de maximum 30 de zile de la formularea solicitarii – ceea ce inseamna costuri in plus pentru banci (n-o fi mare lucru pentru acestea, ar zice unii, dar cum bancile nu ies, de regula, in pierdere, vor gasi cum sa-si recupereze (de la clienti) sumele cheltuite astfel.

Tranzactiile privind avansul in numerar vor fi asimilate retragerii de numerar din bancomat, iar comisioanele aferente tranzactiilor vor fi stabilite conform contractelor in vigoare intre parti.
Refuzul de a acorda avansul va atrage magazinului o amenda cuprinsa intre 20.000 de lei si 50.000 de lei. Comerciantii vor putea percepe de la titularul cardului o suma de până la 1% din valoarea avansului acordat.

In acest mod comerciantii se transforma in banca, ceea ce nu e tocmai benefic pentru ei, la o privire mai atenta, mai ales in localitatile urbane mici si in cele rurale. Un magazin cat de mic poate accepta plata prin card dar poate avea dificultati in a onora eventualele cereri de numerar din partea clientilor din simplul motiv ca s-ar putea sa nu aiba suficienti bani in casa la momentul cererii, legea obligandu-i sa ofere cat au, dar sa le ramana si pentru a da rest celor care vin cu cash. Pot veni doi-trei clienti in aceeasi zi sa ceara retragere de numerar… Nu-mi vine a crede ca magazinele mici si foarte mici au numerar suficient, zilnic, mai ales daca accepta si plata prin card; de fapt, s-ar putea sa aiba foarte rar daca vanzarile sunt mici si foarte multi comercianti vand “pe datorie” (“pe caiet”).
Pe de alta parte, multi comercianti isi platesc furnizorii in momentul in care li se aduce marfa, iar daca ei onoreaza cererile de retragere ale cumparatorilor s-ar putea sa nu mai aiba pentru furnizori. Cu o asemenea dispozitie legala ar trebui sa fie marit plafonul de casa (de bine ce a fost micsorat).

De ce vor sa implementeze aceasta masura? Doar pentru ca bancile – din considerente financiare – nu vor sa instaleze ATM in toate localitatile pentru ca oamenii sa aiba de unde scoate bani cand au nevoie. Asa ca, cine are bani pe card si are nevoie de cash intra intr-un magazin care accepta plata prin card, cumpara o grisina si retrage suma x de care are nevoie in magazinul de unde vrea sa-si cumpere o bere si unde nu se accepta plata prin card.

In practica internationala sistemul exista de multi ani, dar nu stiu cat de util le este românilor care locuiesc la sat si cat de benefic este pentru micii comercianti din zonele rurale care accepta plata prin card.

Se doreste ca acest sistem sa devina functional incepand cu data de 20 mai a.c. - daca presedintele promulga legea in timp util si apoi e publicata urgent in Monitorul Oficial.

Titularul cardului va fi astfel scutit de alergatura in cautarea unui ATM atunci cand are nevoie de cash, ceea ce as zice ca e un lucru bun.

2015-05-11

Sase sute de lei neimpozabili, zece bani impozabili

Ţara guvernantilor cu cap patrat?

Actualizare 9 feruarie 2022
Iar se discuta despre.
Actualizare 26 august 2019
Se discuta, din nou, despre impozitarea bacsisului.
Actualizare 8 iulie 2015
Li s-a mai rotunjit capul guvernantilor pentru ca luni, 6 iulie 2015 a fost publicata in Monitorul Oficial Legea nr.186 prin care este eliminata impozitarea bacsisului si prin care se prevede ca nu mai trebuie completat nici registrul de bani personali (pentru care toti proprietarii de intreprinderi au cheltuit ceva bani, asa cum au cheltuit si pentru a-si modifica programul caselor de marcat).
Acest act normativ abroga dispozitiile care: definesc bacsisul, stabilesc ca bacsisul trebuie marcat pe un bon fiscal separat, prevad ca angajatorul poate decide daca pastreaza bacsisul sau il distribuie angajatilor, stabilesc ca angajatii trebuie sa inscrie banii pe care ii detin in Registrul de bani personali.
Legea intra in vigoare joi, 9 iulie 2015.
***
Banii castigati la loterie, daca sunt sub sase sute de lei nu se impoziteaza. Dar bacsisul de 20 de bani trebuie impozitat. Asa cum trebuie platita contributia pentru sanatate la o suma de 12 lei – platesi vreo patru sute de lei pentru doispe lei (pe langa impozitul pe venit retinut la sursa). Adica, daca primesti dividende 12 lei te imprumuti pentru a plati – pentru viitor! - servicii de care, practic, nu beneficiezi.

Bine, cu loteria vor zice ca… nu e venit constant. Dar, ce, bacsisul este? Poate ca un ospatar intr-un local de lux sa adune, lunar, 600 de lei din bacsis; dar cati primesc atata intr-o luna?

De cand s-a impus legea privind impozitarea bacsisului (1 mai 2015) multe situatii par – poate chiar sunt sau vor fi – aberante.
Primul care a primit bon pentru bacsisul de zece bani a fost un timisorean (poate n-a fost primul, dar el a postat primul).
Emiterea unui bon costa 40 de bani – deci mult mai mult decat bacsisul, in cele mai multe cazuri: mai mult tus, mai multa munca, mai multa hartie etc..

S-au primit bonuri pentru sume de 15 bani, pentru 20 de bani… Daca-mi cumpar ceva care costa 4,99 lei primesc un ban rest? Iar daca zic ca nu vreau restul se emite bon fiscal? Ar trebui; nu? 40 de bani pentru un bacsis de un ban… Cat o fi 16 % din 0,01 lei? Intr-un an s-ar putea mari indemnizatiile de somaj! :)) Sau se va mari numarul somerilor in plata. :((

Ministrul de finante explica jurnalistilor cum sa procedeze in cazul curierilor care vin acasa – sau la birou – cu pizza:
Daca doriti sa lasati un bacsis, mergeti la unitatea respectiva, iar acolo, pe casa, bate bonul fiscal, bacsisul respectiv, si asta este. Sau cu taxiul, vreti sa ma intrebati si de taxiuri, daca mergeti cu taxi?
Mai apoi o drege si merge pe buna credinta: lucratorul se intoarce la firma si inregistreaza bacsisul – si, ce face? Vine si-mi aduce bonul?! Poate vreau bonul! (si o luam de la capat).

Ca acest raspuns este al unui nesimtit arogant ajuns in functie de stat e clar, dar in logica lui de ieconomist cum inregistreaza firma – pe casa de marcat - banii de azi in ziua urmatoare? Dar nu mai conteaza… Trebuie sa merg cativa kilometri sa las bacsisul si sa iau bonul. Acum, zau! Ce-i mult e prea mult! De ce sa mai comand pizza acasa, la zece seara, daca tot trebuie sa ajung la sediul firmei – unele sedii unde se prepara pizza care se livreaza acasa nu permit intrarea clientilor, pentru ca nu-s pizzerie, in sensul larg al notiunii.

Operatori sunt obligati sa constituie registrul de bani personali pentru fiecare unitate de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, care va fi pastrat in locatia (ei au scris asa; in româna, locatie inseamna inchiriere, desi pare a fi acceptat de unii lingvisti ca fiind un cuvant nou) respectiva pentru a fi prezentat la control inspectorilor fiscali. Compania trebuie sa notifice Fiscul ca a constituit registrul special de bani in termen de cinci zile lucratoare de la data publicarii ordinului, precizand data deschiderii registrului si numarul de pagini, conform numerotarii acestora. ANAF inregistreaza intr-o evidenta proprie, tinuta la nivelul fiecarui contribuabil, registrele de bani personali notificate ca fiind constituite.

Toti operatorii economici care utilizeaza casa de marcat sunt obligati si la “registrul de bani personali” (obligatoriu din data de 8 mai), in care fiecare angajat, cand intra in schimb, declara sumele pe care le are asupra lui – scrie acolo si semneaza. In caz de control ANAF ce se va intampla?! Functionarii vor controla angajatii in genti si buzunare? Vor face perchezitie corporala? Nu au acest drept al perchezitiei – nu fara a exista o suspiciune rezonabila, iar faptul ca cineva e vanzator sau ospatar nu e “suspiciune rezonabila”. Vor face perchezitii corporale mergand pana unde?! Vor avea instrumente electronice sau vor proceda la clasicul: “jos textila, capul intre picioare”? Si de cate ori pe luna ar avea dreptul sa radieze angajatii cu un scaner mobil?

Pentru aceste registre alte cozi, alta hartie consumata, alte costuri. Si totul de teama ca un vanzator nu plateste impozitul pe venitul lui din bacsis, de 2 lei lunar! Desigur, doi lei de ici, doi lei de colo… Gata! Am scapat de evaziune! Inspectorii fiscali nu cred ca stiu sa calculeze – si sa numere - sume mari de aceea se opresc la vanzatori si ospatari. Si taximetristi.

Dar! Ma gandesc asa: toti politrucii astia aroganti nu mai merg la restaurant, nu mai comanda pizza, nu-si mai cumpara, si ei, un covrig acolo?! Care e certitudinea ca intre ospatari nu sunt si neamuri proaste (aroganti precum ministrii) si nu vor boteza alimentele pe care le vor consuma politrucii si vor lasa – sau nu – bacsis pentru un scuipat in supa, cafea etc.. Nu spun ca ar face cineva asa ceva, doar ma gandesc: de suparare ca sunt considerati infractori (evazionisti) unii ar putea sa nu mai gandeasca limpede…

Legea e data mai mult pentru a descuraja lasarea bacsisului, iar cei care elaboreaza astfel de legi e clar ca n-au spirit elevat sau ceva de genu’ – oriunde este impozitat bacsisul. Cei care lasa bacsis – si inteleg ratiunea bacsisului - sunt nu doar nobilii si burghezii, ci toti aceia cu spirit elevat si cei carora le-a placut serviciul.

Sper ca si casieritele de pe la institutiile statului isi declara banii la venire si elibereaza bon pentru fiecare ban pe care cetateanul il lasa acolo... Cea de la primaria BV mereu zice "asteptati, va rog, sa-mi dea cineva marunt, ca n-am sa va dau rest un leu"... Cati au timp sa stea pentru un leu sau pentru 20-50 de bani?!

Un fel de concluzie: daca toata lumea se conformeaza aberatiilor anormalul va deveni normal. Nasol. Dar! Cine poate defini – in mod absolut – normal si anormal?

2015-04-23

Limitarea tranzactiilor in numerar

Visteria e goala, statul si bancile flamanzesc

Din data de 9 mai si românilor li se vor interzice platile in numerar pentru sume care depasesc 50 de mii de lei sau echivalentul in euro. E o reeditare a proiectului de la inceputul anului 2014.
Politicienii români sustin ca aceasta masura e menita sa limiteze evaziunea fiscala. Politicienii francezi - care au impus o limita la 1000 de euro, scazand de la 3000 de euro - sustin ca masura e necesara in lupta impotriva terorismului – argumentand ca (si) tranzactiile anonime faciliteaza terorismul . Italienii (in frunte cu mai multi economisti / finantisti) sustin ca masura introdusa in anul 2011 limitand tranzactiile la o mie de euro a dus economia in prag de colaps – de parca mai era nevoie si de asta… dar alti analisti afirma ca efectele sunt pozitive - pe nimeni nu pare sa intereseze cum percepe populatia masura...
In tarile nordice (sursa ziare.com) putine tranzactii se mai fac cu bani in numerar - in Norvegia ar mai fi 5 % tranzactiile in numerar si urmaresc eliminarea totala a banilor lichizi in anul 2020.

Pentru ca au fost reduse comisioanele bancare loteria bonurilor fiscale a fost – probabil – o solutie prea slaba pentru revigorarea bancilor… Oamenii au fost (sau vor fi) nevoiti sa deschida cate un cont pentru a le fi virata suma castigata (ieri, suma se ridica la 109 lei / persoana). Deschiderea unui cont costa, la fel si intretinerea lui dar si inchiderea… Altfel spus, exista posibilitatea ca suma castigata la loterie sa fie folosita pentru a-si acoperi cheltuielile cu deplasarile, deschiderea contului, comisioane bancare…
Tura urmatoare va fi altfel: vor fi trei categorii de castiguri.

Daca loteria n-o sa ţina, se trece la limitarea tranzactiilor in numerar si in acest mod nu doar ca se sprijina bancile, dar se au si oamenii sub un control financiar mai strict. Mediul bancar va castiga, cu certitudine. Sistemul bancar ajunge in postura de monopol al platilor (afirma economistul Bogdan Glavan, pentru ziare.com).

Sumele mari care circula prin conturi pot fi mai usor urmarite si impozitate. E corect, pana la un punct, dar exista si alte metode – cand se doreste a se descoperi fraudele – nu doar prezumtia de vinovatie pentru toti cetatenii. Insa, daca si-ar indeplini atributiile functionarii de stat n-ar mai avea timp de stat.

Pe de alta parte, e o naivitate credinta ca activitatea economica nu poate functiona intr-o zona gri – ceea ce nu face deloc bine economiei in ansamblu si astfel, masura ar putea avea un efect mai mult negativ decat pozitiv.

Cei vizati in primul rand prin aceasta masura vor fi, in general, cei care au afaceri in intermedieri financiare, imobiliare si auto si unde, se presupune (unii zic ca se stie), evaziunea fiscala atinge cele mai mari cote. Dar daca se presupune / stie de ce nu a incercat / reusit cineva sa si dovedeasca?!

Potrivit analistilor KeysFin, decizia va aduce un control mai bun al finantelor publice si, mai ales, un castig in plus pentru mediul bancar, chiar daca nu e foarte mare comisionul per tranzactie per ansamblu economie altfel stau lucrurile...

De exemplu, incasarile si platile in numerar intre persoane fizice, ca urmare a unui contract prin care se transfera dreptul de proprietate (cum ar fi contractul de vanzare sau cel de schimb) asupra unor bunuri sau drepturi, prin care se presteaza servicii sau se acorda / restituie imprumuturi, nu vor mai putea depasi un plafon de 50.000 lei / tranzactie.

Analistii KeysFin dau drept exemplu vanzarea unui automobil de 15.000 de euro intre doua persoane fizice.
Daca, in prezent, se poate plati cu bani cash, fara comisioane bancare si chiar fara ca autoritatile sa cunoasca valoarea tranzactiei, din luna mai, cand plafonul de cash scade la 11.300 euro (50.000 lei), restul va trebui platit prin contul vanzatorului, comisionat de banca.

In cazul in care diferenta este de un singur leu oare ce se va intampla daca nu platesc diferenta prin banca?! Pentru ajutor social, de exemplu, daca se acorda pentru cel cu venit  pana in 300 lei (suma e la intamplare) nu ar fi acordat daca venitul persoanei respective este de 301 lei… La fel si in cazul unor scutiri de taxe si impozite asupra unor venituri… Un leu ar face imensa diferenta, desi cel cu un leu mai mult e in aceleasi dificultati economice…

Amenda in cazul depasirii pragurilor de tranzactii in numerar va fi de 10% din suma ce depaseste limita prevazuta de lege, dar nu mai putin de 100 de lei – pentru un leu s-ar putea ajunge in situatia de a plati 100 de lei amenda?!

Aceiasi analisti sustin si ca masura limitarii tranzactiilor in numerar va extinde folosirea cardurilor de firma, metoda prin care firmele si angajatii pot face plati electronice. Majoritatea bancilor detin astfel de instrumente, iar accesul la platile prin card se va extinde semnificativ o data cu aceasta masura – alte comisioane, deci.

Platile cu cardul vor simplifica activitatea zilnica a afacerii, vor conferi un plus de credibilitate si vor impulsiona reducerea blocajului financiar, spun economistii de la KeysFin, firma ce ofera servicii de business information si credit risk management dedicate mediului de afaceri.

Si cand platesti cu cardul toti cei care au acces la baza de date (confidentiala, desigur) sau la “desfasuratorul tranzactiilor cu cardul” vor sti ce marca de chiloti cumperi, de unde cumperi si cand cumperi.

Ministrul de finante francez, Michel Sapin sustine ca tranzactiile anonime faciliteaza terorismul si de aceea cetatenii francezi vor trebui sa renunte la mai multe dintre libertatile lor pentru a mentine lumea in siguranta! Poate daca politicienii s-ar pune de acord ar fi mai credibili…

Superb! Guvernul – spun francezii – va putea acum sa stie obiceiurile de consum ale cetatenilor, dar ce bine! Teroristii vor fi lichidati!

Masura stabilirii unui plafon pentru platile in numerar pentru persoane fizice cenzureaza drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului, intre care se numara si libertatea contractuala: aceea de a vinde si cumpara orice crede de cuviinta, fara sa dea socoteala cuiva, cat timp nu afecteaza drepturile altcuiva sau valorile morale larg acceptate.

Concluzie: nu lasa niciodata sa se iroseasca o criza sanatoasa!

2014-12-11

Infractori prin asociere

Pe la sfârşitul lunii octombrie 2014 ministra finanţelor din RO a semnat la Berlin (alături de alţii) Declaraţia de conformare cu prevederile Acordului multilateral pentru schimbul automat de informaţii financiare, acord ce va permite autorităţilor din RO să facă schimb de informaţii la nivelul standardului convenit de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), acord care prevede schimbul automat de informaţii financiare între ţări şi jurisdicţii, în scopul identificării persoanelor fizice sau firmelor care eludează fiscul prin transferul banilor în conturi din străinătate. În baza acestui act ANAF ar putea să verifice conturile bancare din străinătate ale rezidenţilor în RO.

La prima citire sună bine, doar că, mai departe, au venit cu o propunere în stil românesc: mai bine pedepsim 100 de nevinovaţi decât să scape un singur vinovat (în statele emancipate fiind invers); au propus un proiect de ordonanţă de guvern prin care să modifice codul de procedura fiscala în sensul că băncile ar putea fi obligate să comunice, automat, lunar, organelor fiscale toate rulajele şi / sau soldurile conturilor deschise la acestea.

Cu alte cuvinte, fiecare va fi controlat la cont chiar dacă nu e sub control fiscal sau supraveghere fiscală în urma unor cercetări anterioare. Şi asta mă duce cu gândul la unele dispoziţii dintr-o lege americană (Patriot Act) prin care autorităţile au dreptul să ceară informaţii despre oricine, despre orice de la oricare instituţie, fără ca persoana în cauză să fie înştiinţată, fără o cauză probabilă serioasă şi fără mandat (în caz de suspiciune pentru acte sau colaborarea la acte considerate – şi definite prin lege – ca fiind acte de terorism şi nu doar în cazul persoanei suspectate ci şi pentru cei din anturaj).

Vor, zic funcţionarii români, această modificare pentru combaterea – cu succes – a evaziunii fiscale. Citez din nota de fundamentare:
- necesitatea constituirii unei baze de date la nivelul administraţiei fiscale în scopul combaterii evaziunii fiscale; eficientizarea activităţii de executare silită (poprire) […]

Azi, conform dispoziţiilor din codul de procedură fiscală, este reglementată obligaţia băncilor de a comunica, în cazuri particulare, numai la cererea organelor fiscale, rulajele şi soldurile conturilor deschise. Scopul fiind acela de a stabili situaţia fiscală reala a persoanei respective, astfel de cereri făcându-se, de regulă, în caz de control fiscal a persoanei – fizice sau juridice – în legătură cu impozitul pe venit.

Conform eventualei modificări prezumţia de nevinovăţie (garantată prin Constituţie şi prin tratatele internaţionale semnate de RO) devine… desuetă. Pe lângă faptul că se încalcă dreptul la confidenţialitate (secretul bancar) - funcţionarii vor şti (între altele) tot ce-şi cumpără cineva utilizând un card.

Cine e curios poate citi proiectul de ordonanţă şi nota de fundamentare pe siteul Ministerului de Finanţe (fiind supus dezbaterii publice) sub titlul: Proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul procedural fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri fiscale - publicat în data de 03.12.2014 (fişiere .doc). 
http://www.mfinante.ro/transparent.html?method=transparenta&pagina=acasa&locale=ro