Taxi la gara și primar progresist

Avem în municipiul Brașov primar progresist – unii zic că-i neomarxist, dar rămân la progresist, conform „doctrinei” partidului din care emană.

„Progresism” sună bine – ca orice teorie – dar cu aplicarea practică e ceva mai greu (pentru unii).

Progresismul s-a conturat în așa-numita Epocă a Luminilor, a Rațiunii (Iluminism), undeva între secolele XVII-XIX. Iluminismul a fost o mișcare intelectuală, culturală, filosofică, antifeudală, care avea ca scop crearea unei societăți „raționale”, prin răspândirea culturii, a „luminilor” în mase (susține Carp Maxim).

Adepții progresismului susțin că acesta are aplicație universală și că este posibilă îmbunătățirea societăților umane prin acțiune politică. Progresismul urmărește – ca mișcare politică – să îmbunătățească/avanseze condiția umană prin reforme sociale bazate pe pretinse progrese în știință, tehnologie, dezvoltare economică și organizare socială.

Între altele, progresismul este un fel de politică bazată pe progresul social.

Ce legătură au Iluminismul și progresismul cu taxiurile și primarul?

Păăăiiii... cum să vă explic? Pe scurt: un progresist care nu-și folosește rațiunea și îmbunătățește viața oamenilor făcând-o mai dificilă când e vorba de-o parcare la ce ne putem aștepta în chestiuni extra importante?

Despre ce e vorba... Modernizarea zonei gării, pe scurt. Fostul primar n-a apucat să-și definitiveze opera cu „terminalele” de prin stațiile autobuzelor din oraș, așa că o continuă cel de acum. Să nu fiu înțeleasă greșit! E cazul să se facă ceva, dar să fie ceva făcut cu... rațiune.

Prin proiectul „Terminal transport urban gara Brașov” se urmărește, între altele, mobilitatea urbană cu mijloacele de transport în comun în locul autoturismelor proprii. Vor fi vreo 12 peroane, autogara va avea acoperiș acoperit cu gazon, copertina peroanelor va fi prevăzută cu panouri fotovoltaice. Se va amenaja și spațiu verde cu gazon, vor fi plantați 70 de arbori și 20 arbuști decorativi și alte bla-bla-bla-uri care sună frumos. Sunt curioasă ce se va întâmpla cu toți oamenii care azi își fac veacul prin zona gării.

Daaa! Foarte important! „Terminalul” e prevăzut și cu șapte locuri de parcare pentru autoturismele persoanelor cu dizabilități, lângă parcarea pentru taxiuri. Ce frumoooos! Unde apar pe machetă aceste locuri?! La circa 100 de metri de gară, dincolo de cele 12 peroane unde călătorii se vor simți minunat așteptând autobuzele.

Altfel spus, când ieși din gară cari după tine valizele, printre peroane, autobuze, oameni, și iei un taxi. Dacă vii cu autobuzul în oraș trebuie să parcurgi circa 200 de metri pentru un taxi. Oh! Am uitat: primarul progresist vrea să îmbunătățească viața oamenilor: mersul pe jos face picior frumos! Căratul bagajelor dezvoltă anumite grupe de mușchi... Dar ce fac persoanele cu dizabilități când ajung la gară pentru că vor să plece sau au venit? Pentru că trebuie să parcurgă o întreagă întortocheală până la clădirea gării.

Fapt. În dimineața zile de 29 decembrie 2022 am ajuns în oraș pe la ora 5, cu trenul. Ieșim în fața gării... niciun taxi! Foarte rar, în mulți ani, la acea oră nu am găsit acolo măcar o mașină. Sunăm la firmă și solicităm o mașină la gară. Dispecerul ne spune că nu poate trimite acolo pe nimeni pentru că oprirea e interzisă, dar găsim un taxi de la firma lor la circa 100 metri distanța (unde va fi amenajată parcarea, după cum am dedus ulterior). Am privit movila de valize, am privit în zare, spre parcare... și-am zis pas. Am avut noroc că cineva venise la gară cu un taxi, șoferul ne-a văzut și a venit la noi, oprind aiurea, în mijlocul drumului. Cred că dispecerul de la cealaltă firmă a urmărit să nemulțumească intenționat clienții pentru a-i determina să se revolte împotriva ideilor crețe ale primarului progresist. Ne revoltăm! Vorba taximetristului care ne-a dus la destinație: „degeaba” .

Sper, totuși, că vor regândi aberația asta de „terminal”. E inadmisibil să fie stație de taxi la distanță de 100-200 de metri de o gară! Despre locurile de parcare destinate persoanelor cu dizabilități la acea distanță ce să mai zic?!

Din epoca luminilor fix în epoca beznelor – în acest caz, bezna minții unora.

Amănunte despre proiect, și imagini, aici:

https://www.brasovcity.ro/ro/stiri_pe_larg/15867/?fbclid=IwAR0ieO7u3oLxj1cA6cB2-6SEyPXpniGHFBBw-DXDHVG21uamBkfdQN_rnzw

Parcul central Nicolae Titulescu, Braşov

Oficialii din Braşov au tot mai multe idei creţe! Au permis defrişări pe Tâmpa, in pădurile care mărginesc drumul ce duce spre Poiana Braşov şi pădurile din Poiană. In locul copacilor şi a zonelor verzi sunt căsoaie - care nu toate sunt locuite, dar dă bine ca ţopârlanii să zică “am casă la munte” - şi parcări.

Acum, oficialii cheltuiesc bani cu studiile de fezabilitate pentru ca sub parcul “Titulescu” să sape de-o parcare cu mai multe niveluri, pentru vreo 3000 de maşini (zic ei). In acest parc e multă vegetaţie valoroasă (între care şi “arborele lalea” - şi la Carmen poate fi văzut) - “edilii” afirmă că această vegetaţie va fi strămutată până la terminarea lucrărilor şi apoi va fi replantată. Am înţeles că in Ro nu există specialişti in acest domeniu. Această strămutare înseamnă costuri mari suplimentare şi construcţiile prin Ro începute de oficiali  azi se termină… cine ştie când?!

In parc sunt şi foarte mulţi arbori care nu sunt consideraţi valoroşi, şi aceştia vor fi tăiaţi, deşi au zeci de ani (chiar mai mult unii, pentru că parcul e acolo  din secolul al XIX-lea, cca. anul 1885). Până vor creşte cei care vor urma să fie plantaţi… Vegetaţia de acolo asigură o oază de verdeaţă între betoane şi smoala asfaltului. După Bucureşti şi Iaşi, Braşov stă cel mai prost la calitatea mediului - distrugerea parcului agravează situaţia.

Purtătorul de vorbe al primăriei dădea din gură că oamenii trebuie să înţeleagă că sunt tot mai multe maşini şi sunt necesare locuri de parcare. Sigur că sunt necesare şi, n-ar fi de mirare să fi ales distrugerea parcului pe banii oraşului pentru a scuti de cheltuieli pe cei care deţin hotelurile şi pensiunile din apropiere; altfel, ar putea găsi soluţii la marginea oraşului - e spaţiu destul, dar ar trebui să îmbunătăţească transportul in comun. Sau, ar putea săpa pentru parcare sub staţia mijloacelor de transport in comun existentă deja in Livada Poştei, la o aruncătură de băţ de parcul pe care vor să-l distrugă. Aşa cum alte oraşe din lume au putut rezolva astfel de probleme fără să distrugă parcuri istorice ar putea şi cei de aici s-o facă.

Ordinul Arhitecţilor Braşov a atras atenţia asupra prostiei pe cale de a fi înfăptuită, dar din 2007, când s-a dat hotărârea pentru acest proiect “stop parc”, nu s-a mai sesizat cineva in mod serios. Pentru că, de curând, oficialii şi-au amintit că au o hotărâre prin care se pot consuma saci de bani, au readus hotărârea pe tapet. Reprezentanţii USR s-au alăturat celor care nu doresc desfiinţarea parcului, pentru că desfiinţare înseamnă ceea ce vor să facă deşi zic că vor reamenaja parcul după ce termină parcarea subterană. Craiovenii pot susţine această afirmaţie despre distrugere pentru că ei s-au ales cu betoane in locul Parcului Teatrului şi parcare dedesubt.

Locuri de parcare sunt necesare in continuare, însă nu se poate spune că nu există, deja, parcări, doar că sunt scumpe staţionarile şi cam prost făcute parcările - de estetică evit să amintesc. Toţi vor să-şi parcheze maşina fix la intrarea in faţa magazinului unde au treabă, a localului unde se distrează, a grătarului pe care-l aprind, a locului de muncă; dacă ar putea, ar opri chiar in faţa tarabei de piaţă de unde îşi cumpără praz, şi nici n-ar coborî din maşină.

Câteva date istorice despre parcul Nicolae Titulescu

La început, locul era viran - acolo trăgeau carele celor care veneau cu marfă la târgul din cetate. In zona din faţa hotelului Aro terenul era mai înalt cu circa 1,50 m, pentru că acolo fusese şantul de apărare al cetăţii. Până să niveleze zona dintre hotel şi parcul de azi erau plantaţi acolo tei, şi era loc de promenadă şi de joacă (mai in trecut, acolo era târgul de lemne).

*

În prima parte a secolului XX, grădinarul şef al Braşovului, Carol Hermann, proiectează linia modernă a spaţiului verde din centrul oraşului, ce va deveni în timp parcul emblematic al oraşului. Speciile rare de arbori  mărgineau alei lungi traversate de altele mai scurte, şi din loc în loc erau băncuţe. Pe latura dinspre bulevard, era Promenada de jos. În 1932, se va numi parcul Carol al II- lea, iar o perioadă  poartă numele Cuteanu, după primarul care are o mare contribuţie la  modernizarea urbei. Între cele două războaie mondiale, din pavilionul de pe aleea centrală se auzeau acorduri ale fanfarei militare sau muzică de promenadă interpretată de orchestra oraşului. Din 1948,, timp de 14 ani parcul s-a chemat al prieteniei, româno-sovietice, mai apoi, parcul central. Azi se numeşte “Nicolae Titulescu”, după marele diplomat român înmormîntat în curtea bisericii Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului. În parc, între altele, se află şi statuia lui Titulescu. (sursa: brasovultau.ro)

*

Petiţia pentru salvarea parcului Nicolae Titulescu din Braşov poate fi semnată aici:

https://www.petitieonline.com/salvati_parcul_central_brasov

Sunt şase mii şi ceva de semnături la acest moment. Sunt sigură că ar semna foarte-foarte mulţi şi foarte repede dacă toţi cei care se împotrivesc acestui proiect ar avea acces la această petiţie online.

Pentru parcări de mare capacitate sunt şi alte soluţii.

Azi, intre orele 18-21, are loc o dezbatere publică pe tema parcului, la hotel ARO - intrarea libera. Nu ajung la dezbatere - poate spre final.

Sursa foto: Braşov, oraşul sufletului meu.

Alte poze, acelaşi autor:

https://diana-kundalini.blogspot.com/2017/04/parcul-meu-preferat-din-brasov.html#more
**

Oare, scandalul acesta nu are vreo legătură cu “schimbul parcări contra Cetăţuie” - idee vehiculată in anul 2014?

Actualizare. La dezbaterea publica s-a discutat si despre alte variante pentru parcare, desi e departe momentul inceperii constructiei unei parcari subterane in centrul orasului. Intre altele, s-au alocat in acest an 600 mii de lei pentru studii de fezabilitate (in 2007 fusesera alocati de primarie 100 mii de lei tot pentru studii de fezabilitate).

Intre altii, a luat cuvantul si vicepresedintele Ordinului Arhitectilor din Ro pentru Brasov-Covasna-Harghita. El a spus ca mai multe parcari mici sunt mai flexibile si ca o parcare mare presupune costuri mari de exploatare plus ca centrul orasului va fi santier timp de (cel putin) cinci ani; dar a ridicat si problema solutiilor tehnice - pentru sase niveluri de subsol el se intreba - si intreba - daca va fi gasita o firma care sa aiba o astfel de experienta. Si apoi, chiar daca parcarea va fi numai sub o portiune din parc vor aparea rampe, ziduri laterale, scari, lifturi, sisteme de ventilatie.