Distrugerea parcului N Titulescu, Brașov?

Parcul Nicolae Titulescu e o oază de verdeață in mijlocul orașului, un oraș extra-aglomerat de mașini, un oraș poluat. Parcul e un punct central al vieții comunității. Am petrecut timp in acest parc de când nici nu știam in ce lume am ajuns. Poate voi mai avea parte de acest parc și la bătrânețe. 😊

Încă de când eram bebeluș părinții m-au plimbat aproape zilnic prin parc, fie iarnă, fie vară. În tinerețe am jucat șah pe mesele speciale pentru acest joc - la bătrânețe va fi hazliu să joc, din nou, șah in parcul Titulescu. Alături de o prietenă am petrecut ore in șir pe băncile parcului, zi de zi timp de cel puțin o lună, învățând la limba și literatura română pentru admiterea în anul trei de liceu (treapta a doua, cum îi zicea pe atunci). Peste zilele tinereții petrecute în acest parc aleg să sar. 😃

Câteva date despre parc

Parcul Nicolae Titulescu din Brașov e situat între Bulevardul Eroilor și strada Nicolae Iorga, lângă Primărie, peste drum de Modarom, la vreo 300 și ceva de metri de Piața Sfatului, aproape de Biblioteca Județeană, de Rectorat și, implicit, de Livada Poștei. Dincolo de strada Nicolae Iorga e Dealul Straja, unde se afla Cetățuia Brașovului.

E un parc cu istorie lungă, fiind proiectat la începutul secolului al XX-lea de Carol Hermann, grădinarul șef al orașului. In parc mai sunt și azi câțiva arbori mai speciali. Are o suprafață de circa 10 hectare. Grădinarul a adoptat un stil englezesc, cu alei șerpuite, și arbori care oferă o atmosferă deosebită în orice anotimp. Este și o fântână arteziană in parc, un loc răcoros in timpul zilelor fierbinți.

Din loc in loc sunt statui și monumente dedicate unor personalități culturale și istorice - bustul lui Nicolae Titulescu e plasat la una dintre intrările în parc. Altfel spus, plimbându-se prin parc, cei interesați au șansa să afle ceea ce, poate, nu știau.

In parc se organizează diferite evenimente culturale: concerte, festivaluri, expoziții în aer liber.

Cine și cum vrea să distrugă parcul Nicolae Titulescu

E un parc frumos, mare, parcul Nicolae Titulescu - locul de joacă pentru copii e de curând reamenajat, și-au defrișat câțiva copaci, iar altora le-au cam afectat rădăcinile. Desigur, și in acest parc, cei mai mulți arbori sunt întreținuți in stilul caracteristic tăietorilor de iarbă: se tunde coroana în întregime, cât să rămână cioturi.

În urmă cu mai mulți ani s-au cheltuit grămezi de bani (de două ori) pentru studii de fezabilitate: fostul actual primar voia parcare sub acest parc. Cu greu a fost împiedicat să-și ducă la îndeplinire planul de distrugere a parcului. Între altele, părea că vrea să facă din banii cetățenilor parcări (și) pentru hotelurile și localurile din zonă.

Nu s-a vindecat de obsesia parcării de sub parc! Ideea e vehiculată din nou, deși a întâmpinat opoziție serioasă de câte ori a pus în discuție această parcare subterană.

Acum, primarul fost actual are (și) alte gânduri: teleferic care să pornească din Parcul Titulescu și să urce până la Cetățuie - cică, să ajungă turiștii mai repede acolo. Deocamdată, Cetățuia e in reparații... închisă pentru public, altfel spus. Și, dacă tot se vor începe ceva lucrări... de ce n-ar distruge parcul care datează de circa 150 de ani?

De ce ar vrea cineva teleferic peste clădiri vechi când există căi de acces inclusiv cu mașina? Poate pentru că individul care deține in Poiana Brașov toate instalațiile de transport pe cablu, câteva hoteluri, iar in Brașov deține telefericul care urcă pe Tâmpa plus, de vreo trei ani, restaurantul Panoramic din vârful acestui munte plus teren din munte, s-ar ocupa și cu acest transport pe cablu spre Cetățuie? De ce să facă așa ceva, distrugând mare parte nu doar din Parc, ci și din dealul pe care e Cetățuia? Un microbuz (electric - că e plin orașul) ar fi suficient pentru turiștii care vor dori să viziteze Cetățuia... În vremea când Cetățuia era funcțională era arhiplină, și nu se plângea cineva că e prea greu accesul.

Acest primar, care a început ca membru în Partidul Democrat devenit Partidul Democrat Liberal și apoi, printr-o nefericită fuzine, Partidul Național Liberal, nu și-a publicat vreun CV, și nu se știe ce a muncit până în 1990, și nici până să calce în politică (prin 1992). Despre studii se vehiculează idei... El se declară profesor și se zvonește că ar fi terminat o facultate de educație fizică și sport la o universitate privată... Să fie acesta motivul (sătul de sport!) pentru care, de-a lungul timpului (a fost 16 ani primar: 2004-2020, și din nou acum, din 2024), in toate mandatele a pălăvrăgit despre "fluidizarea traficului" adică, a urmărit să transforme orașul în unul foarte prietenos cu mașinile? Pentru noul mandat obținut a pălăvrăgit despre "deblocarea orașului". Cine l-o fi blocat? Avem parcări inclusiv pe foste pășuni/zone de agrement (vezi Poiana Mică, spre Poiana Brașov). Cum deblochează orașul? Ei, na! Continuând să dezvolte infrastructură pentru trafic auto! În plus, pare că are o nouă obsesie: transport pe cablu! Tot el voia telecabină și spre Poiana Brașov, din oraș.

În plus, omu' visează la multe pasaje subterane... pentru pietoni (in general) să nu încurce traficul auto ăia de merg pe jos. Pe sub șosele, pe sub dealuri, munți și câmpii, pasaje subterane. Sper să nu-i vină ideea unui pasaj subteran pe sub râul Timiș... sau ideea unui metrou... Mai ales, sper să fie vindecat de obsesia telefericului între Parcul Nicolae Titulescu și Cetățuie; sunt destule mini-autobuze in parcul auto, iar dacă nu-s mai poate cumpăra vreo două.

Reflexii in sfere. Reflexii in oglinda

O fotografie făcută (nu de mine!) într-o frumoasa zi de toamna de la mijlocul lunii decembrie 2023, în parcul Nicolae Titulescu.

Sursa foto FB: © Brașov, orașul sufletului meu

Fotografie dedicata jocului Reflexii în oglinda găzduit de Carmen pe blogul Intre vis și realitate.

Toamna prin oraș. Miercurea fără cuvinte

Fotografii pentru Miercurea fără cuvinte, joc preluat de Zina de la Carmen.

Sursa foto: Brașov, orașul sufletului meu.

HAPPY WW!

Pozele sunt și în tabelul MFC/WW (Miercurea fără Cuvinte/Wordless Wednesday) de aici:

http://image-in-ing.blogspot.com/2020/11/a-letter-found-at-world-war-ii-memorial.html

*

https://allatseawithme.blogspot.com/2020/11/wordless-wednesday.html

*

http://myworldthrumycameralens.blogspot.com/2020/11/my-corner-of-world_11.html

*

https://comedy-plus.com/wordless-wednesday-175/

Jaipur Gardening

http://jaipurgardening.blogspot.com/2020/11/bees-and-butterflies-on-flower.html

Parcul central Nicolae Titulescu, Braşov

Oficialii din Braşov au tot mai multe idei creţe! Au permis defrişări pe Tâmpa, in pădurile care mărginesc drumul ce duce spre Poiana Braşov şi pădurile din Poiană. In locul copacilor şi a zonelor verzi sunt căsoaie - care nu toate sunt locuite, dar dă bine ca ţopârlanii să zică “am casă la munte” - şi parcări.

Acum, oficialii cheltuiesc bani cu studiile de fezabilitate pentru ca sub parcul “Titulescu” să sape de-o parcare cu mai multe niveluri, pentru vreo 3000 de maşini (zic ei). In acest parc e multă vegetaţie valoroasă (între care şi “arborele lalea” - şi la Carmen poate fi văzut) - “edilii” afirmă că această vegetaţie va fi strămutată până la terminarea lucrărilor şi apoi va fi replantată. Am înţeles că in Ro nu există specialişti in acest domeniu. Această strămutare înseamnă costuri mari suplimentare şi construcţiile prin Ro începute de oficiali  azi se termină… cine ştie când?!

In parc sunt şi foarte mulţi arbori care nu sunt consideraţi valoroşi, şi aceştia vor fi tăiaţi, deşi au zeci de ani (chiar mai mult unii, pentru că parcul e acolo  din secolul al XIX-lea, cca. anul 1885). Până vor creşte cei care vor urma să fie plantaţi… Vegetaţia de acolo asigură o oază de verdeaţă între betoane şi smoala asfaltului. După Bucureşti şi Iaşi, Braşov stă cel mai prost la calitatea mediului - distrugerea parcului agravează situaţia.

Purtătorul de vorbe al primăriei dădea din gură că oamenii trebuie să înţeleagă că sunt tot mai multe maşini şi sunt necesare locuri de parcare. Sigur că sunt necesare şi, n-ar fi de mirare să fi ales distrugerea parcului pe banii oraşului pentru a scuti de cheltuieli pe cei care deţin hotelurile şi pensiunile din apropiere; altfel, ar putea găsi soluţii la marginea oraşului - e spaţiu destul, dar ar trebui să îmbunătăţească transportul in comun. Sau, ar putea săpa pentru parcare sub staţia mijloacelor de transport in comun existentă deja in Livada Poştei, la o aruncătură de băţ de parcul pe care vor să-l distrugă. Aşa cum alte oraşe din lume au putut rezolva astfel de probleme fără să distrugă parcuri istorice ar putea şi cei de aici s-o facă.

Ordinul Arhitecţilor Braşov a atras atenţia asupra prostiei pe cale de a fi înfăptuită, dar din 2007, când s-a dat hotărârea pentru acest proiect “stop parc”, nu s-a mai sesizat cineva in mod serios. Pentru că, de curând, oficialii şi-au amintit că au o hotărâre prin care se pot consuma saci de bani, au readus hotărârea pe tapet. Reprezentanţii USR s-au alăturat celor care nu doresc desfiinţarea parcului, pentru că desfiinţare înseamnă ceea ce vor să facă deşi zic că vor reamenaja parcul după ce termină parcarea subterană. Craiovenii pot susţine această afirmaţie despre distrugere pentru că ei s-au ales cu betoane in locul Parcului Teatrului şi parcare dedesubt.

Locuri de parcare sunt necesare in continuare, însă nu se poate spune că nu există, deja, parcări, doar că sunt scumpe staţionarile şi cam prost făcute parcările - de estetică evit să amintesc. Toţi vor să-şi parcheze maşina fix la intrarea in faţa magazinului unde au treabă, a localului unde se distrează, a grătarului pe care-l aprind, a locului de muncă; dacă ar putea, ar opri chiar in faţa tarabei de piaţă de unde îşi cumpără praz, şi nici n-ar coborî din maşină.

Câteva date istorice despre parcul Nicolae Titulescu

La început, locul era viran - acolo trăgeau carele celor care veneau cu marfă la târgul din cetate. In zona din faţa hotelului Aro terenul era mai înalt cu circa 1,50 m, pentru că acolo fusese şantul de apărare al cetăţii. Până să niveleze zona dintre hotel şi parcul de azi erau plantaţi acolo tei, şi era loc de promenadă şi de joacă (mai in trecut, acolo era târgul de lemne).

*

În prima parte a secolului XX, grădinarul şef al Braşovului, Carol Hermann, proiectează linia modernă a spaţiului verde din centrul oraşului, ce va deveni în timp parcul emblematic al oraşului. Speciile rare de arbori  mărgineau alei lungi traversate de altele mai scurte, şi din loc în loc erau băncuţe. Pe latura dinspre bulevard, era Promenada de jos. În 1932, se va numi parcul Carol al II- lea, iar o perioadă  poartă numele Cuteanu, după primarul care are o mare contribuţie la  modernizarea urbei. Între cele două războaie mondiale, din pavilionul de pe aleea centrală se auzeau acorduri ale fanfarei militare sau muzică de promenadă interpretată de orchestra oraşului. Din 1948,, timp de 14 ani parcul s-a chemat al prieteniei, româno-sovietice, mai apoi, parcul central. Azi se numeşte “Nicolae Titulescu”, după marele diplomat român înmormîntat în curtea bisericii Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului. În parc, între altele, se află şi statuia lui Titulescu. (sursa: brasovultau.ro)

*

Petiţia pentru salvarea parcului Nicolae Titulescu din Braşov poate fi semnată aici:

https://www.petitieonline.com/salvati_parcul_central_brasov

Sunt şase mii şi ceva de semnături la acest moment. Sunt sigură că ar semna foarte-foarte mulţi şi foarte repede dacă toţi cei care se împotrivesc acestui proiect ar avea acces la această petiţie online.

Pentru parcări de mare capacitate sunt şi alte soluţii.

Azi, intre orele 18-21, are loc o dezbatere publică pe tema parcului, la hotel ARO - intrarea libera. Nu ajung la dezbatere - poate spre final.

Sursa foto: Braşov, oraşul sufletului meu.

Alte poze, acelaşi autor:

https://diana-kundalini.blogspot.com/2017/04/parcul-meu-preferat-din-brasov.html#more
**

Oare, scandalul acesta nu are vreo legătură cu “schimbul parcări contra Cetăţuie” - idee vehiculată in anul 2014?

Actualizare. La dezbaterea publica s-a discutat si despre alte variante pentru parcare, desi e departe momentul inceperii constructiei unei parcari subterane in centrul orasului. Intre altele, s-au alocat in acest an 600 mii de lei pentru studii de fezabilitate (in 2007 fusesera alocati de primarie 100 mii de lei tot pentru studii de fezabilitate).

Intre altii, a luat cuvantul si vicepresedintele Ordinului Arhitectilor din Ro pentru Brasov-Covasna-Harghita. El a spus ca mai multe parcari mici sunt mai flexibile si ca o parcare mare presupune costuri mari de exploatare plus ca centrul orasului va fi santier timp de (cel putin) cinci ani; dar a ridicat si problema solutiilor tehnice - pentru sase niveluri de subsol el se intreba - si intreba - daca va fi gasita o firma care sa aiba o astfel de experienta. Si apoi, chiar daca parcarea va fi numai sub o portiune din parc vor aparea rampe, ziduri laterale, scari, lifturi, sisteme de ventilatie.

Zile de toamnă ca iarna. Miercurea fără cuvinte!

 Fotografii pentru Miercurea fără cuvinte!  Un jocul iniţiat şi găzduit de Carmen; joc găzduit şi de Călin Hera doi ani. Sursa foto: Braşov, oraşul sufletului meu.

HAPPY WW!

Parcul meu preferat din Brasov. Miercurea fără cuvinte

Sursa foto: Brasov, orasul sufletului meu.

Fotografii pentru Miercurea fără cuvinte!  Jocul pornit de Carmen şi continuat de Călin. Sunt invitaţi în joc toţi cei care doresc. Regulamentul e scris pe blogul lui Călin.

Provocarea pentru azi: Parcul preferat.

Happy WW!

Copacul cu lalele. Miercurea fără cuvinte

Sursa foto: Brasov, orasul sufletului meu.

Fotografii pentru Miercurea fără cuvinte!  in casă nouă. Jocul pornit de Carmen şi continuat de Călin. Sunt invitaţi în joc toţi cei care doresc. Regulamentul e scris pe blogul lui Călin.

Provocarea pentru azi: Flori prospete.

HAPPY WW!
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Editare ulterioara:

Am gasit pe net: Arborele este Liriodendron Tulipifera (tulipan, copacul de lalele), originar din estul SUA (e intalnit si in Orient), unde ajunge si la 50 m inaltime; trunchiul poate atinge 3 m diametru. Din Familia Magnoliaceae. In Europa sunt numai cateva zeci de exemplare si am inteles ca a fost declarat monument al naturii.

Frunzele sunt in forma de lira, de un verde intens (toamna se coloreaza in galben-portocaliu); florile arata ca lalelele si sunt foarte slab parfumate (spre deloc), au pana la 10 cm lungime Infloreste in aprilie-iunie si florile dureaza si 6 saptamani. Poate ajunge la varsta de 200-300 de ani, suporta caldura (dar nu mai mult de 30 de grade) si frigul excesiv.

In Ro sunt puţini: Resita, Aninoasa, pe langa Tg. Jiu, Paclisa (sat in Hunedoara), in Arges, prin gradini botanice si sere de profil. In Brasov poate fi vazut in parcul “Nicolae Titulescu” si in curtea Facultatii de Silvicultura.