Trecerea dintre ani

A fost cea mai crâncenă trecere de la un an la altul! Dar când mi-o fi mai rău așa vreau să-mi fie! Puntea s-a sfărâmat sub picioarele mele! A fost un Revelion cum n-a mai fost până acum, în cazul meu!

Povestea începe în zorii zilei de 31 decembrie, când mă trezește.... o durere de măsea! Am crezut ca visez, și insistam ca e vis și voiam sa dorm mai departe, dar durerea era reala! De unde, bălării, durere de măsea când știam ca nu am carii netratate?! O fi una noua?! M-am ridicat din pat și-am bântuit prin casa pe vârfuri, sa nu-i trezesc pe ceilalți, dar n-am găsit pastile potrivite sa anihileze astfel de dureri. Pentru ca nu ne pastilăm de regula nu aveam pastile... (va trebui sa rezolv chestiunea, sa fiu mai atenta, ‘ca niciodată nu se știe).

Când s-au trezit ceilalți, durerea se mai potolise – de la sine, de la zeama de lămâie, de la ceai de mușețel... Habar n-am. Am primit o pastila, și-a trecut durerea. Nu simțeam deloc oboseala, deși dormisem doar vreo trei ore.

Pe la ora 17 am pus cartofi la fiert, sa fac eu pireu... La ora 19 veneau ceilalți invitați. Am reușit sa ajung pana la zdrobirea cartofilor și a început durerea de măsea! Stomatolog de urgență... Am sunat dentista la care merg de regula, dar era la Sinaia și, nu, nu știa vreun coleg dispus sa alea-alea. Au găsit pe net trei numere de telefon, dar nu răspundea nimeni... pentru urgențe. La veterinar au răspuns, într-o alta noapte de Revelion, cu vreo câțiva ani înainte (asta așa, ca fapt divers).

Timpul trecea, durerea creștea în intensitate. Acum ma dureau toți dinții din partea de jos, stânga (jumate din maxilarul inferior altfel spus). Asta nu putea fi durere de dinți în sensul clasic, ci vreo nevralgie... Am primit o pastilă folosită în astfel de cazuri. Un pic, s-a domolit durerea, era suportabilă, dar pentru scurt timp. Devenise și mai puternică! Nu știu cum să descriu durerea și nici cu ce să o compar. Aveam senzația că-mi ies ochii din cap și nivelul adrenalinei era atât de ridicat încât cred că aș fi reușit să îndoi un drug din oțel. Am apelat la toate leacurile băbești pe care le cunoșteam, dar cu rezultate slabe. Mă durea și capul, la un moment dat, în partea stângă-spate pe unde sunt sinusuri... Eram tot mai convinsă că nu e de la vreun dinte durerea. Alte căutări pe net, după leacuri băbești. Am încercat tot ce-au găsit. Și, în sfârșit, unul și-a făcut efectul! (sau toate la un loc, dar fiind ultimul am zis că acela-i?! Nu mai contează): ceai de mușețel și bicarbonat (nu scriu rețeta/combinația pentru că nu vreau s-o aplice careva fără a o citi cu atenție).

Trecând durerea a scăzut și nivelul adrenalinei și... am început să mă comport ca un narcoleptic: să adorm în timp ce vorbesc! (nu chiar așa, dar nici departe n-am fost). La ora 23 m-au trimis în dormitor, unde am dormit lemn până pe la miezul nopții fără zece minute, când m-au trezit, să nu intru dormind în noul an. După focul de artificii – și șampania la care doar am privit – m-am întors la nani și am dormit până la ora nouă seara! Cred ca în 31 decembrie 2023 și 1 ianuarie 2024 am dormit mai mult decât în tot anul 2023 (sigur, exagerez, dar...)

Am fost clovnul nopții, după ce a trecut durerea. Au râs cu lacrimi de modul în care adormeam instantaneu. Cu această ocazie au avut ocazia de vedea ceva inedit. Haa-ha! Acum îmi vine și mie să râd. N-am mâncat nimic și am gustat doar o gură de pepsi.

În 15 ianuarie am programare la dentist, dar știu de pe acum că nu de la dinți mi s-a tras. Bănuiesc că a fost nevralgie – cu o zi (sau două?) în urmă, pentru că mă grăbeam - ieșisem din casă cu părul neuscat bine, după spălare. Graba strică... Revelionul.