Se afișează postările cu eticheta citate_libertate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta citate_libertate. Afișați toate postările

2022-01-15

Discursul lui V (for Vendetta)

Pe fond negru litera V scrisă cu roșu
V for Vendetta
este un film din 2006, bazat pe o serie de cărți de benzi desenate realizate în anii 1980 de Alan Moore și David Lloyd. Acțiunea este plasată în viitor (undeva în jurul anului 2015), într-o societate distopică, în Londra dintr-o Mare Britanie totalitară.
Un politician ambițios și foarte religios s-a gândit să preia puterea politică. A reușit să-i supună pe cetățeni cu un virus eliberat în trei puncte distincte, virus care a ucis zeci de mii de oameni. Apoi, după ce a fost ales – miracol! - s-a descoperit remediul, iar el și mai mulți acoliți au devenit obscen de bogați. Anii au trecut. Teama pe care o sădise în mintea oamenilor avea acum rădăcini adânci. Cine îndrăznea să miște-n front ajungea repede „la anchetă”, apoi era încarcerat sau executat. Alții – homosexuali, lesbiene, imigranți, cei de altă religie etc. - dispăreau fără urmă. Muzica, obiectele de artă ("decadentă") și o mulțime de cărți erau interzise (cine era descoperit că deține un exemplar din Coran, de exemplu, era executat fără măcar un simulacru de proces), telefoanele erau ascultate s.a.m.d.. Stingerea se dădea la ora 23 și cine era prins afară după acea oră „merita” tot ceea ce-i făceau „Trădătorii” – golani colaboratori ai Poliției Secrete.

V, care umblă îmbrăcat în negru, cu pelerină, pălărie și o mască „Guy Fawkes” e dedicat eliberării concetățenilor de cei care i-au supus prin teroare. Vrea să le reamintească noaptea de 5 noiembrie 1605, când Guy Fawkes a vrut să arunce în aer Parlamentul. V este un personaj complex: intelectual, tandru, puternic, strălucitor, dar și singuratic, violent, răzbunător – condus de o vendetă personală.

La un moment dat pătrunde în sediul televiziunii naționale și accesează canalul de urgență, adresându-se telespectatorilor:

Ca mulți dintre voi, apreciez confortul rutinei zilnice, siguranța lucrurilor familiare, liniștea repetiției. Îmi plac ca oricui altcuiva. Dar, în spiritul comemorării evenimentelor importante din trecut, asociate de obicei cu moartea cuiva sau cu finalul unei lupte oribile (...) m-am gândit să marcăm acest 5 noiembrie, o zi care nu mai e rememorată, din păcate, făcându-ne timp pentru o discuție. Sunt oameni care nu vor să vorbim, desigur. Chiar acum se dau ordine prin telefon și oameni înarmați vin încoace. De ce? Pentru că, deși bastonul poate fi folosit în locul conversației, cuvintele rămân mai puternice. Cuvintele oferă mijloacele spre sens și, pentru cei care le ascultă, enunțarea adevărului. Adevărul e că în țara asta se întâmplă ceva teribil de în neregulă, nu? Cruzime și nedreptate, intoleranță și oprimare. Și acolo unde înainte aveați libertatea de-a obiecta, de a spune ce credeți, acum sunt cenzori și sisteme de supraveghere, care vă includ în conformitate și vă supun. Cum s-a ajuns aici? Cine e de vină? Unii sunt mai responsabili decât alții și vor fi trași la răspundere, dar adevărul e că, dacă îi căutați pe vinovați, trebuie să vă priviți în oglindă. Știu de ce ați tăcut... Știu că vă temeți. Cine nu s-ar teme? Război, teroare, boli. Multe probleme v-au corupt rațiunea și v-au răpit bunul simț. Teama v-a învins și, speriați, ați apelat la înaltul cancelar, Adam Sutler. El v-a promis ordine, pace. A cerut ca în schimb să vă supuneți în tăcere. Aseară, am vrut să pun capăt acestei tăceri. Am distrus Old Bailey pentru a aminti acestei țări ce uitase. Acum peste 400 de ani, un mare cetățean a dorit ca 5 noiembrie să ne rămână veșnic în memorie. Spera să amintească lumii că dreptatea, justiția și libertatea nu sunt doar cuvinte, ci perspective. Dacă n-ați văzut nimic, dacă crimele acestui guvern vă sunt necunoscute, vă sugerez să lăsați ca 5 noiembrie să treacă neobservat. Dar dacă vedeți ce văd și eu, dacă simțiți ce simt și eu, dacă vreți ce vreau și eu, stați alături de mine, peste exact un an, la porțile Parlamentului. Împreună, le vom oferi un 5 noiembrie ce nu va fi uitat niciodată.

V își încheie transmisia și reușește să scape, dar toate canalele de știri vorbesc despre „mesaje ale urii” și despre faptul că „teroristul” care a folosit arme împotriva civililor neînarmați (erau înarmați și nu erau civili) a fost ucis. Populația n-a crezut că V a fost ucis.

Mi-a plăcut mult remarca lui V, spre finalul filmului:

Behind this mask there is more than just flesh. Beneath this mask there is an idea… and ideas are bulletproof - Sub această mască, se află ceva mai mult decât carne. Sub această mască se află o idee… iar ideile sunt antiglonț...


Postare pentru Citate favorite, joc găzduit de Suzana.

Imagine de OpenClipart-Vectors de la Pixabay

2021-06-03

Libertate și lege

Libertatea nu constă în faptul că oamenii pot face tot ce doresc, ci în faptul că ei nu trebuie să facă ce nu doresc. (Jean Jacques Rousseau)

Libertate este condiția în care un individ are capacitatea de a acționa conform propriei voințe și, în același timp, de a-și atinge potențialul maxim. Libertate este un concept care are sensuri controversate. Libertatea și democrația sunt înțelese ca fiind conectate dar, practic, sunt antagonice - pentru că există acel „contract social” despre care a scris J. J. Rousseau (1712-1778). El vedea omul primitiv ca trăind solitar și izolat, fiind total liber, neîngrădit în libertatea lui. Factorii externi (nevoile sociale, pericolele etc.) au declanșat instinctul de conservare, determinând omul primitiv să renunțe la izolare și să formeze grupuri menite să crească forța indivizilor împotriva pericolelor, de exemplu. Organizarea de grupuri sociale - consideră Rousseau - a dus la apariția „contractului social”. Prin acest „contract”, oamenii au consimțit să renunțe la o parte din libertatea lor în favoarea unui suveran care avea obligația să ofere protecție supușilor săi. Protecția din partea statului devenise absolut necesară pentru că libertatea individuală absolută care exista anterior organizării grupurilor (contractului social, altfel spus) genera conflicte aproape permanente; siguranța colectivă putea fi asigurată numai prin cedarea puterii către un suveran. De la cutume (obiceiuri) s-a mers tot mai departe.

Datinile sunt drumurile cele mari ale societăților; legile sunt doar parapetele de pe margini, care opresc de-a cădea pe cei nedeprinși și pe cei slabi.

Ard câteva etape și ajung la apariția statului democratic. Statul era obligat să-și autolimiteze puterea și era obligat să se angajeze să nu stânjenească libera dezvoltare fizică, intelectuală și morală a individului.

Legile sunt raporturi necesare care derivă din natura lucrurilor, scria Montesquieu (1689-1755) în lucrarea sa „Spiritul legilor” - acceptând dreptul natural, autorul apreciază că acesta trebuie privit exact în contextul în care există, neputându-se aplica, de exemplu, aceeași lege civilă în orice țară. Prin „contractul social” indivizii, în mod conștient, cedează statului anumite prerogative care se exercită în interesul lor, al tuturor. 

Rousseau definește libertatea ca pe un principiu de sine stătător care are valoare prin sine și fără să servească altor scopuri, concluzionând: se numește liber omul care-și prescrie singur legile care-i vor conduce voința.

Filosoful englez John Locke (1632-1704) are ca punct de plecare în concepția sa libertatea naturală a individului. În lucrările sale se întâlnesc și unele elemente ale teoriei contractuale, respectiv: puterea statului derivă de la popor prin îngrădirea drepturilor indivizilor, dar tocmai în scopul protejării drepturilor lor fundamentale (drepturile fundamentale ale tuturor indivizilor, nu doar ale unora).

În lucrarea „Despre libertate”, John Stuart Mill ar fi fost primul care a accentuat diferența dintre libertatea individului de a acționa (libertatea de voință) și libertatea de a nu fi forțat să facă ceva. Limitarea libertăţii intervine prin raportare la ceilalţi oameni, prin faptul că orice persoană trebuie să respecte prin abţinere „jocul libertăţii celorlalţi” (Dan Claudiu Dănişor).

Libertatea este de mai multe feluri: libertatea de gândire (numită și libertatea conștiinței sau a ideilor - libertatea de a transpune în fapt gânduri și convingeri). Deși libertatea de gândire este axiomatică pentru toate libertățile, celelalte nu sunt deloc necesare pentru ca libertatea de gândire să funcționeze și să existe. Mai apoi: libertatea credinței (se protejează o gamă largă de credințe nereligioase, inclusiv ateismul, agnosticismul, pacifismul, veganismul etc.); libertatea de exprimare, libertatea de a se reprezenta fiecare după cum simte, libertatea de a-și alege statutul în viață, libertatea religiei, eliberarea din robie sau sclavie s.a.

Scopul legii este de a înfăptui în societate, cel puțin în parte, ordinea morală (Montesquieu).

Și astfel s-a ajuns inclusiv la codul penal.
Prin excelență, omul este liber, eul este acela care poate alege rațional norma după care se conduce. Indivizii sunt liberi să facă tot ceea ce-i duce mintea, dar pentru a fi păstrată ordinea sociala trebuie educați să nu facă chiar așa, trebuie învățați să respecte acele reguli care determină ordinea socială.

Libertatea are limitele pe care i le impune justiția (zicea J. Renard).

Cum îi interzici cuiva să-ți spargă ferestrele? Nu poți, dar există legea conform căreia va fi pedepsit. Cel care încălca dispozițiile dintr-o lege (stricând ordinea socială) și-a exercitat libertatea de voință dar își va pierde libertatea fizică, în unele cazuri.
Pentru ca ordinea să domnească într-o societate trebuie să funcționeze sistemul judiciar.
Cei care își asumă libertatea de a face ceea ce vor trebuie să știe că vor fi pedepsiți dacă distrug ordinea socială. Când unii scapă doar cu „să nu mai faci”, după ce-au bătut un om, iar alții mor bătuți pentru că n-au respectat cererea unui polițist, de exemplu, ordinea nu va exista în acea societate.

Legea e o formă a ordinii. O lege bună trebuie în chip necesar să însemne o ordine firească (Aristotel).

Ordinea nu mai este firească atunci când indivizii sunt obligați să facă ceea ce cred că nu e bine să facă pentru ei.

Din punct de vedere juridic, legea - în sens restrâns - este actul normativ care emană de la puterea legiuitoare (Parlament, în cazul României) sau - în sens larg - de la orice organ competent, potrivit Constituției, să elaboreze acte normative.

Conceptul de libertate este unul complex - cuprinde o serie de idei care reflectă mai multe viziuni, în funcție de perspectivele din care este abordată noțiunea de libertate. Între noţiunea de libertate şi cea de drept există o sinonimie, dar din punct de vedere filozofic acestea nu se confundă. Natura filozofică a acestor idei generale delimitează în mod distinct originea conceptului de libertate, într-un cadru diferit faţă de mediul în care a apărut dreptul, ca principiu juridic. În timp, numai din punct de vedere juridic, drept și libertate au devenit sinonime, termenul drept a evoluat de fapt chiar din termenul libertate.

J. S. Mill a încercat și să definească „natura și limitele puterii care pot fi exercitate în mod legitim de societate asupra individului” subliniind un antagonism inerent și continuu între libertate și autoritate. A ajuns astfel la o întrebare esențială: cum se face ajustarea potrivită între libertatea individuală și controlul social?

O altă întrebare cu răspuns deschis, formulată ca urmare a intervenției statului: e necesar ca individul să plătească pentru siguranța lui prețul pierderii libertății individuale?

2020-05-07

Preţul libertăţii. Citate

Preţul libertăţii este vigilenţa veşnică. (John Philpot Curran)

Prețul libertății este dorința de a lupta imediat, oriunde, oricând și cu absolută ȋndrăzneală. (Robert A. Heinlein)

Prețul libertății este de a permite libertatea. Foarte puțini oameni sunt dispuși să plătească prețul. (Leonard Jacobson)

Cei care vor renunţa la libertatea esenţială pentru a dobândi o fărâmă de siguranţă pe moment nu merită nici libertate, nici siguranţă  (Benjamin Franklin)

Cel care dă libertatea pentru siguranţă, în final le va pierde pe amândouă. (Benjamin Disraeli)

Tot ce este cu adevărat măreț este creat de individul care poate lucra in libertate. (Albert Einstein)

Libertatea nu constă in faptul că oamenii pot face tot ce doresc, ci in faptul că ei nu trebuie să facă ce nu doresc. (Jean Jacques Rousseau)

Cȃt timp ființele umane sunt imperfecte, vor exista întotdeauna argumente pentru extinderea puterii guvernului de a face față acestor imperfecțiuni. Singurul mod logic de a elimina imperfecțiunile este totalitarismul - dacă nu ȋnțelegem că tolerarea imperfecțiunilor este prețul libertății. (Thomas Sowell)

Prețul libertății este probabilitatea infracțiunii. Prețul protecției este probabilitatea sclaviei. (Dan Geer)

Perspectiva unui guvern care îi tratează pe toți cetățenii săi drept posibili infractori este mai îngrozitoare decât orice terorist. Și mai înfricoșător este un cetățean care poate accepta renunțarea la libertățile sale ca preț al "libertății". (Joseph Sobran)

Ordinea socială cu preţul libertăţii nu este o afacere bună. (Marchizul de Sade)

Arborele libertății trebuie udat din când în când cu sângele patrioților și tiranilor.
Aș prefera să fiu expus la neplăcerile din prea multă libertate decât la cele ale unui grad prea mic. (Thomas Jefferson)

Dacă vrem să fim liberi, nu trebuie să ne fie frică de a muri. (Brice Parain)

Sursa foto: pixabay; autor: geralt

2019-05-20

Din ideile lui John Stuart Mill. Citate favorite

Orice zdrobeşte individualitatea este despotism, fie că susţine a aplica voia lui Dumnezeu sau hotărârile oamenilor.
Am învăţat să-mi caut fericirea prin limitarea dorinţelor, nu prin încercarea de a le satisface.
In Despre libertate Mill deplânge faptul că
opiniile cele mai originale niciodată nu aruncă lumina până departe şi pe o rază mare, ci mocnesc in cercurile înguste ale persoanelor studioase şi meditative in rândurile cărora s-au născut, fără a lumina vreodată treburile generale ale omenirii cu o flacără fie adevărată, fie înşelătoare. […]
Singura libertate care merită acest nume este aceea de a ne urmări propriul nostru bine in felul nostru propriu, atâta vreme cât nu încercăm să-i privăm pe alţii de drepturile lor sau să le stânjenim eforturile de a le obţine.
In Aservirea femeilor, Mill argumentează cu elocvenţă că 
femeile şi-au dezvoltat un anumit comportament pentru că au fost supuse dominaţiei bărbaţilor, şi nu pentru că ar fi înclinate in mod firesc către el. […] Este greşit din punct de vedere moral ca un bărbat şi o femeie să intre într-o relaţie in care doar unul dintre ei se bucură de libertatea de alegere. […] Mill nu va incerca să descrie căsătoria posibilă… in cazul a două persoane cu facultăţi cultivate, cu opinii şi ţeluri identice, între care există cel mai bun tip de egalitate, o asemănare a puterilor şi a capacităţilor de superioritate reciprocă - aşa încât fiecare să se poată bucura de luxul de a-l privi pe celălalt cu respect şi de-a avea plăcerea de a conduce şi de a fi condus in alternanţă cu celălalt pe drumul dezvoltării… […] Pentru cei care o pot concepe, nu există necesitate; pentru cei care n-o pot concepe, apare ca visul unui entuziast.
Postare pentru jocul Citate favorite găzduit de Zina şi pornit împreună cu Ella. Se pot alătura in joc toţi cei care doresc să împărtăşească ceea ce le-a atras atenţia într-o carte sau in altă parte, la un moment dat. Click&Comment Monday! e sloganul acestui joc.

Date biografice John Stuart Mill

Portretul filosofului britanic John Stuart Mill

Filosoful bitanic John Stuart Mill s-a născut in 20 mai 1806, la Pentonville, Londra, şi a decedat in 8 mai 1873, la Avignon, Franţa. Este unul dintre cei mai influenţi gânditori liberali ai secolului XIX, care a adus importante contribuţii la dezvoltarea utilitarismului. A fost un adept al reformelor sociale, susţinător al libertăţii personale şi politice şi logician de mare valoare.

Principalele lui lucrări ar fi: System of Logic: Ratiocinative and Inductive (Sistem de logică inductivă şi deductivă, 1843); The Principles of Political Economy (Principii de economie politică, 1848); On Liberty (Despre libertate, 1859); Utilitarianism (Utilitarismul, 1861); Auguste Comte and Positivism (Auguste Comte şi pozitivismul, 1865); The Subjection of Women (Aservirea femeilor, 1869).

Lucrarea Despre libertate este unul dintre textele de referinţă ale doctrinei liberale, un adevărat tratat despre libertate. Cartea explorează natura şi limitele puterii care poate fi exercitată în mod legitim de către societate asupra individului. Mill dezvoltă un principiu fundamental conform căruia fiecare are dreptul de a acţiona precum doreşte, în condiţiile în care faptele sale nu îi afectează pe ceilalţi.

Încă nu este recunoscut faptul că a aduce pe lume un copil fără a-i oferi o pregătire corectă pentru a fi capabil nu numai să-şi procure hrana pentru trup, ci şi instruirea şi pregătirea intelectuală, este o crimă morală, atât împotriva urmaşilor cât şi împotriva societăţii; atunci când părinţii nu îşi îndeplinesc această obligaţie statul ar trebui să-şi asume, pe cât posibil, sarcina părinţilor. (in Despre libertate)

Punctul de plecare al filosofiei lui Mill e in opera lui Jeremy Bentham, reformatorul radical care a răspândit primul ideea fericirii maxime a unui număr maxim de oameni ca principiu etic. Acesta a ajuns să fie cunoscut sub numele de principiul utilităţii. Termenul de utilitarism, folosit cândva cu referire la întreaga gamă a ideilor reformatoare ale lui Bentham, se foloseşte azi doar in privinţa teoriei sale etice pe care John Stuart Mill a revăzut-o şi a rafinat-o in lucrarea sa Utilitarismul.

In Utilitarismul, Mill dezvoltă principiul utilităţii prefăcându-l într-o teorie care ne călăuzeşte in privinţa felului cum putem duce o viaţă virtuoasă.

Crezul utilităţii, spune el, susţine că acţiunile sunt corecte dacă tind să promoveze fericirea şi incorecte dacă tind să promoveze reversul fericirii. El subliniază că principiul nu e susceptibil de dovezi raţionale, dar pot apărea consideraţii menite să determine intelectul… şi acesta este echivalentul dovezilor. […] Fericirea este dezirabilă şi dovada o găsim in faptul că oamenii o doresc; binele fiecărei persoane este o fericire pentru ea şi, ca atare, fericirea generală reprezintă binele tuturor persoanelor luate laolaltă.
(acest argument, bazat pe premise psihologice, a devenit ţinta unor critici ample şi amănunţite)
(referinţă: Mic dicţionar al filozofiei occidentale, de Diane Collinson, Editura Nemira, Bucureşti, 1995, traducere de Andrei Bantaş)

2017-09-22

Libertate pentru sclavi

Mă repet: Libertatea înseamnă răspundere, de aceea majoritatea oamenilor se tem de ea. (George Bernard Shaw)

Un stăpân şi-a chemat într-o zi sclavii şi le-a spus:
- Sunteţi liberi.
- Cum?! au strigat sclavii. Nu tu hotărăşti asta! Noi trebuie s-o facem, altfel n-are nici un rost!
- Ei bine, a spus stăpânul, hotărâţi-vă.
- Cum?! au strigat din nou sclavii. Ne porunceşti? Ce rost are să fim liberi?
Discuţia, care pornise pe o cale greşită, a ajuns repede la ceartă. A urmat un război îndelungat, care a ţinut atât de mult încât cei care mai iau parte şi astăzi la el au uitat de ce anume a început.

Libertatea este un concept filosofic, a cărui semnificaţie ar putea fi rezumată prin sintagma “lipsa constrângerilor”. Suntem sclavi sau suntem liberi? ☺

In lucrarea sa, Despre libertate, John Stuart Mill explorează natura şi limitele puterii care poate fi exercitată în mod legitim de către societate asupra individului. El dezvoltă un principiu fundamental: fiecare are dreptul de a acţiona precum doreşte, în condiţiile în care faptele sale nu îi afectează pe ceilalţi.

Despre libertate este unul dintre textele de referinta ale doctrinei liberale, este un tratat despre libertate. John Stuart Mill (n. 20 mai 1806 – d. 08 mai 1873) a fost unul dintre cei mai influenţi gânditori liberali ai secolului XIX şi şi-a adus contribuţia şi la dezvoltarea utilitarismului.

2017-05-30

Despre libertate - citate

Dacă eşti gata să sacrifici puţin din libertatea ta pentru a te simţi în siguranţă, tu nu meriţi nici una, nici alta. (Thomas Jefferson)
Fiecare fiinţă omenească răspunde de grădina sa şi pictează în mintea sa acuarela vieţii aşa cum vrea să fie aceasta. Când nu mai depindem de alţii, când încetăm să ne mai comparăm şi să ne măsurăm cu ei, descoperim imediat că suntem stăpâni pe vieţile noastre. (Hermann Hesse).

Dacă libertatea înseamnă ceva, înseamnă dreptul de a spune oamenilor ceea ce nu vor să audă. (George Orwell)

Nimeni nu este mai înrobit decât cel care se crede liber in robia sa (Goethe).
Îşi merită viaţa, libertatea numai acela ce zilnic şi le cucereşte ne'ncetat (Goethe, in Faust).

Nu pui temelia libertăţii atunci când îi împuşti pe cei ce gândesc altfel decât tine. (Antoine de Saint-Exupery).

Când bogaţii se războiesc între ei săracii sunt cei care mor. (Jean-Paul Sartre)
Să fii liber nu înseamnă să faci tot ce vrei, ci să ştii că poţi să vrei (Jean-Paul Sartre).

Nu-i libertate, nici democraţie. Adevărata libertate e atunci când găseşti într-o librărie, pe acelaşi raft, Biblia, Coranul şi Mein Kampf.

In sfârşit realizez că oamenii sunt prizonierii telefoanelor lor, de aceea le numesc celulare.

Nu vreau să gândeşti ca mine! Vreau doar să gândeşti!

Libertatea înseamnă răspundere, de aceea majoritatea oamenilor se tem de ea. (George Bernard Shaw)

(unde nu apare un nume între parantze este pentru că nu ştiu autorul)

2016-08-06

Reflexii in oglinda

Autor: Hector Herrera
Ciobanul alungă lupul de lângă oaie şi oaia îl consideră eliberator. Pentru aceeaşi faptă lupul îl acuză de îngrădirea libertăţii. Lupul şi oaia nu au aceeaşi definiţie pentru libertate.
(Abraham Lincoln)

Preţul pentru a fi oaie e plictiseala. Preţul pentru a fi lup este singurătatea. Alege una sau alta cu mare grijă.
(Hugh MacLeod)
&
Sursa foto: https://www.flickr.com/photos/hectorherrera/https
Postare pentru Reflexii in oglindă.