V for Vendetta
este un film din 2006, bazat pe o serie de cărți de benzi desenate
realizate în anii 1980 de Alan Moore și David Lloyd. Acțiunea este
plasată în viitor (undeva în jurul anului 2015), într-o societate
distopică, în Londra dintr-o Mare Britanie totalitară. Un
politician ambițios și foarte religios s-a gândit să preia
puterea politică. A reușit să-i supună pe cetățeni cu un virus
eliberat în trei puncte distincte, virus
care a ucis zeci de mii de oameni.
Apoi, după ce a fost ales – miracol!
- s-a
descoperit
remediul, iar el și mai mulți
acoliți au devenit obscen de bogați. Anii au trecut. Teama pe care o sădise în mintea oamenilor avea acum rădăcini
adânci. Cine îndrăznea să miște-n front ajungea repede „la
anchetă”, apoi era încarcerat
sau executat. Alții –
homosexuali, lesbiene, imigranți, cei
de altă religie etc. -
dispăreau fără urmă. Muzica, obiectele de artă ("decadentă") și
o mulțime de cărți erau interzise (cine era descoperit că deține
un exemplar din
Coran, de exemplu, era executat fără măcar un simulacru de
proces), telefoanele erau
ascultate s.a.m.d.. Stingerea se
dădea la ora 23 și cine era prins afară după acea oră „merita”
tot ceea ce-i făceau „Trădătorii” – golani colaboratori
ai
Poliției
Secrete.
V,
care umblă îmbrăcat în negru, cu pelerină, pălărie și o mască
„Guy
Fawkes”
e dedicat eliberării concetățenilor de cei care i-au supus prin
teroare. Vrea să le reamintească noaptea de
5 noiembrie 1605,
când Guy Fawkes
a vrut să arunce în aer Parlamentul. V
este un personaj complex:
intelectual, tandru, puternic, strălucitor, dar și singuratic,
violent, răzbunător – condus de o vendetă personală.
La
un moment dat pătrunde în sediul televiziunii naționale și
accesează canalul de urgență, adresându-se telespectatorilor:
Ca
mulți dintre voi, apreciez confortul rutinei zilnice, siguranța
lucrurilor familiare, liniștea repetiției. Îmi plac ca oricui
altcuiva. Dar, în spiritul comemorării evenimentelor importante din
trecut, asociate de obicei cu moartea cuiva sau cu finalul unei lupte
oribile (...)
m-am
gândit să marcăm acest 5 noiembrie, o zi care nu mai e rememorată,
din păcate, făcându-ne timp pentru o discuție. Sunt oameni care
nu vor să vorbim, desigur. Chiar acum se dau ordine prin telefon și
oameni înarmați vin încoace. De ce? Pentru că, deși bastonul
poate fi folosit în locul conversației, cuvintele rămân mai
puternice. Cuvintele oferă mijloacele
spre sens
și, pentru cei care le
ascultă, enunțarea
adevărului.
Adevărul e că în țara asta se întâmplă ceva teribil
de în neregulă, nu? Cruzime
și nedreptate, intoleranță
și
oprimare. Și acolo unde
înainte
aveați libertatea de-a obiecta, de a spune ce credeți, acum sunt
cenzori și sisteme de supraveghere, care vă includ în conformitate
și vă supun. Cum s-a ajuns aici? Cine e de vină? Unii sunt mai
responsabili decât alții și vor fi trași la răspundere, dar
adevărul e că, dacă îi căutați pe vinovați, trebuie să vă priviți în oglindă. Știu de ce ați tăcut... Știu că vă
temeți. Cine nu s-ar teme? Război, teroare, boli. Multe probleme
v-au corupt rațiunea și v-au răpit bunul simț. Teama v-a învins
și, speriați, ați apelat la înaltul cancelar, Adam Sutler. El v-a
promis ordine, pace. A cerut ca în schimb să vă supuneți în
tăcere. Aseară, am vrut să pun capăt acestei tăceri. Am distrus
Old Bailey pentru a aminti acestei țări ce uitase. Acum peste 400
de ani, un mare cetățean a dorit ca 5 noiembrie să ne rămână
veșnic în memorie. Spera să amintească lumii că dreptatea,
justiția și libertatea nu sunt doar cuvinte, ci perspective. Dacă
n-ați văzut nimic, dacă crimele acestui guvern vă sunt
necunoscute, vă sugerez să lăsați ca 5 noiembrie să treacă
neobservat. Dar dacă vedeți ce văd și eu, dacă simțiți ce simt
și eu, dacă vreți ce vreau și eu, stați alături de mine, peste
exact un an, la porțile Parlamentului. Împreună, le vom oferi un 5
noiembrie ce nu va fi uitat niciodată.
V
își încheie transmisia și reușește să scape, dar toate
canalele de știri vorbesc despre „mesaje ale urii” și despre
faptul că „teroristul” care a folosit arme împotriva civililor
neînarmați (erau înarmați și nu erau civili) a fost ucis.
Populația n-a crezut că V a fost ucis.
₪ ₪ ₪
Imagine de
OpenClipart-Vectors de la
Pixabay
Cu epidemie sau fără epidemie, democrația este mereu pe muchie de cuțit. Având mai multe modele,ar trebui sa fie simplu. Eu înclin spre modelul elvețian...
RăspundețiȘtergereMulțumesc pentru informații!
Intotdeauna democratia e cum spui: pe muchie de cutit. In regimurile totalitare e simplu: nu executi ce ti se spune, "adio si n-am cuvinte". "Autoritatile de stat" aproape ca someaza, dar o duc bine.
ȘtergereUn referendum e cu... voturi. Stalin, se zice, ar fi spus ca "nu conteaza cine voteaza; conteaza cine numara voturile".
Cu placere. Si eu multumesc.
Impresionant şi se pot face multe analogii din discurs.
RăspundețiȘtergereWeekend frumos, Diana!
Ai observat corect. In film e accentuata intoleranta pentru orice "iese din tipare".
ȘtergereIti multumesc, Potecuta! Weekend frumos sa fie si pentru tine!
Imi amintesc că am văzut filmul cu neliniște întrucât imi amintea de anii copilăriei. Mai adaug un motiv de anxietate azi... uitasem de virusul acela ucigaș...
RăspundețiȘtergereDe anii aceia mi-a amintit si mie filmul, cand l-am vazut prima data.
ȘtergereIn acest film, punctul de pornire pentru oprimarea populatiei a fost virusul, prin sadirea fricii; in alte filme e altceva, in realitate a fost - ca unul dintre puncte - ura pentru evreii care "sugeau sangele poporului". Ma cam sperie gandul ca (aproape) orice poate arunca oamenii intr-o furtuna de ura sau frica - atunci cand se face o propaganda inteligenta...
Așa este. De aceea stau departe de televizor. Nu că m-ar influența propaganda, ci pentru că-i dureros să vezi câți cad în plasă.
ȘtergereSi eu am ales sa stau departe de TV mai ales in cazul a ceea ce unii numesc "stiri", reportaje "pe strada" sau "dezbateri".
ȘtergerePropaganda ne poate influenta - intr-o oarecare masura - chiar si fara sa sesizam din prima influenta.
Nu am vazut filmul dar imi aminteste de un episod din Charmed, cand din dorinta de a termina cu luptele cu demonii, creaza Utopia( sper sa nu gresesc) o lume in care toti sunt toleranți, iertatori, fără certuri, etc... pare o lume idela, până cand descopera că toți cei care nu se ”incadreaza” în tipar, dispar complet.
RăspundețiȘtergereSi ma face sa ma gandesc la toate cărțile distopice care mi-au placut Divergent 9 si continuarilea) Alegerea, Regina roșie - carti constuite pe istoria noastra care te fac să te gandesti că undeva în viitor am putea evolua catre acele societati.
Sau la desenul animat Wall-e.
Nu mai tin minte din serial. :(
ȘtergereDada, societatea ideala poate exista numai cand cei care ies din tipare... sunt "neutralizati".
N-am citit Divergent, dar am vazut filmul (am inteles ca ar fi si un serial). Mi-a placut filmul si - din ce ai scris la Jo - inteleg ca e mult mai faina cartea (in film am avut senzatia ca se "sare" peste cate ceva important -cam ca la "Dune"). La acea vreme nu stiam ca exista si carte. 😊
Am mai scris si cu alte ocazii: incep sa nu mai fiu sigura daca astfel de carti/filme au fost rodul imaginatiei unor oameni, daca sunt un mijloc de propaganda pentru a ne obisnui cu ideea sau daca sunt un fel de "semnal de alarma" si ni se spune "vedeti ca asta urmeaza; stim, dar nu putem dovedi". :)) Prea se "indeplinesc" multe citite in carti, vazute in filme.
Voi cauta sa aflu daca Alegerea si Regina rosie au fost ecranizate. 😊 Multumesc de info. Nu am vazut Wall-e, dar il voi cauta.
Si au fost atatea idei similare prezentului ca inca mi se pare incredibil ca nu au fost facute conexiunile!
RăspundețiȘtergereTare nelinistitor.
Multumesc, Diana draga! Noapte buna, ca nu mai rezist mult acum.
Azi a fost o zi de program administrativ util si obositor! Pup..❤️ 😘
Au fost facute.
ȘtergereTentative pentru supunerea populatiilor au fost si vor fi mereu facute - uneori se materializeaza, si-i nasol.
Cu placere. Noapte buna, Suzana draga! ❤️
Programul meu de azi a fost altceva decat aveam in plan - nicio mirare! Pupici! 😘
Wow. Am aflat multe lucruri interesante. Și din articol, și din comentarii. Iar rămâne bucataria necurățată. Mi-ați schimbat programul. :D
RăspundețiȘtergereCe amuzant suna ce-ai scris! 😊
ȘtergereEu am o camera pe care mereu o las "la sfarsit" cand fac curatenie - si mereu aman curatenia (in mod serios) acolo pentru cealalta saptamana, pentru cealalta... 😊
Am furat 4 cărți dintre cele indicate. De pe net. La filme nu mă înghesui. Abia aștept să le citesc. Sunt super încântată. Mulțumesc.
ȘtergereAi vazut V for Vendetta?
ȘtergereRomanele, in majoritatea cazurilor, sunt mai bune decat ecranizarile. Exemplul care-mi vine in minte e "Tacerea mieilor", de Thomas Harris: filmul mi s-a parut mult mai bun decat cartea, dar e posibil sa fi fost "nereusita" traducerea cartii.
Spor la citit! 😊
subiectul e foarte interesant. n-m vazut filmul, l-am pus pe lista
RăspundețiȘtergereCand ai ocazia nu-l rata; "curge" rapid filmul, cu putine (spre deloc) "scene de umplutura". 😊
ȘtergereLovely blog. Happy new year ��
RăspundețiȘtergereThank you!
ȘtergereHappy New Year! 🌼
A mi me gusto esa película. Siempre es bueno verla aporta tantos mensaje en especial en este mundo globalizado. Te mando un beso
RăspundețiȘtergereDesafortunadamente, la globalización es (y) una forma casi obligatoria de uniformidad.
ȘtergereTe mando un beso
N-am văzut acest film. Pare interesant. O să-l bifez și când am un pic de timp o să mă uit.
RăspundețiȘtergereMulțumesc pentru recomandare !
O săptămână superbă îți doresc !
E fain, din punctul meu de vedere; e "alert".
ȘtergereCu placere!
Multumesc, Stef! Saptamana superba iti doresc sa ai si tu!