Alegerea sau Parfumul credinței

Definiția credinței este dată în Biblie, Evrei 11:1 - Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd. Parfumul credinței, însă, nu e definit nicăieri pentru că există atâtea parfumuri câți oameni există.

Credința ei în divinitate era nulă. Ea credea în oameni, în capaciatea lor de a iubi. Cu toate acestea, cei care o cunoșteau afirmau despre ea că este iubită de Dumnezeu. Era ființa căreia chiar și de îi făceai rău știa că nu ai vrut, știa că ai unele probleme în viață și știa că poți vedea binele, știa că simți dragostea și o dorești dar nu știi cum să le arăți și altora ce simți, ce dorești. Știa despre oameni că pot simți parfumul pământului ud, al florilor de primăvară. Era ființa pe care te-ai putea supăra doar pentru că nu se supără pe cineva. Dar cum să te superi pe cineva care nu se supără deloc?  Cum să te superi pe cineva care găsește întotdeauna punctul alb pe cel mai negru fond? Cum să te superi pe cineva care deslușește parfumul Crăciunului chiar și la înmormântări? Ajungi să te cerți singur. Omul nu e rău de la Natură, ci devine mai puțin bun din cauze independente de voința lui, din vina altora, în special. Credința ei în bunătatea oamenilor era de nezdruncinat. Uneori se întrista când oamenii fac rău numai pentru că vor să vadă pe cineva cel puțin la fel de nefericit ca ei în loc să încerce să zâmbească și să-și schimbe propria viață, să schimbe unghiul din care privesc viața. Unii cred că de sunt răutăcioși cu ceilalți au de câștigat prestigiu, prin teamă, în special. Crezând în bunătatea oamenilor era și străină de frică. Pentru că nu-i poate fi teamă de cineva pe care iubește cu toată ființa. Și era absurd să îi fie frică de moarte sau de capriciile Naturii.

Într-o zi, cineva a reușit să rămână în viața ei. S-au înțeles din prima clipă fără prea multe cuvinte și împreună au iubit oamenii, încercând să aducă raze de speranță în viețile celor mai puțin norocoși. Credea în el, în dragostea lui, cu toată ființa, și devenise mai puternică știindu-l alături de ea. Erau suflete pereche, la fel de frumoase amândouă, și când un copil a venit pe lume și-au spus ca sunt doi oameni foarte norocoși și vor putea transmite mai departe dragostea lor pentru oameni și pentru toate celelalte ființe și pentru Natură. Viața lor avea acum parfum de frezii și trandafiri. Când băiețelul a împlinit vârsta de patru ani au fost de acord că e timpul să îi arate frumusețea Naturii și forța acesteia, să înceapă să îl învețe respectul pentru tot ceea ce există. Pe cărarea de munte deloc dificilă, pe care au parcurs-o de nenumărate ori, înaintau acum mai încet, pentru ca micuțul să se poată opri la fiecare tufă, să observe ce se află sub frunze, să se lase îmbrățișat de razele Soarelui, să adulmece parfumul aerului pur. Au ajuns la acel lac cu ape liniștite pe malul căruia construiseră cândva o cabană mică, între brazi, unde să își împlinească armonia. Cei doi băieți pescuiau pe mal, de pe un ponton, iar ea le pregătea cina, aruncând din când în când o privire către lac, bucurându-se de bucuria lor.

Norii se adunau pe cer, dar spera să nu plouă prea curând deoarece vântul bătea destul de tare. Crengile bradului de lângă cabana loveau în fereastra deschisă. A închis-o, zâmbind, reținând în plămâni aerul cu parfum de ploaie ce sta să cadă dar a înghețat pe loc. Băieții ei iubiți nu mai erau pe ponton. O pată roșie era aruncată pe valurile până nu demult liniștite. Îngrozită, a alergat la mal. Iubitul ei, la câteva zeci de metri de mal, părea că se îneacă. A sărit în apă, cu gândul la copil. A încercat să înoate spre el dar apa agitată și rafalele de vânt o împiedicau. Poate ar fi reușit să îl ajungă… Doar poate, dar gândul că iubitul ei va muri a cutremurat-o. A renunțat și a înotat spre soț. Cu greu, l-a scos la mal. Pielea îi era aproape vineție. A reușit să-l ajute să respire. El se zbătea și arăta, strigând răgușit, spre copil dar nu avea forța să se arunce după el. Ea îl ținea în brațe, cu obrajii uzi de lacrimi. Sunase după ajutor și acum putea doar să aștepte.

- De ce nu te-ai dus după el? De ce nu te duci după el? îngăima aproape de delir.

Au rămas, un timp, îmbrățișati  în mijlocul furtunii. Abia dimineață, scafandrii au adus la mal trupușorul neînsuflețit al copilului. Soțul îi evita privirea. Ceilalți oameni păreau să se ferească de ea, de parcă ar fi avut o boală foarte contagioasă.

La înmormântare fiecare îl consola pe tată dar pe ea o priveau aproape cu ură. Propria-i mama a blestemat-o pentru că n-a încercat să își salveze copilul. Soțul a părăsit-o pentru că n-a încercat să salveze copilul. Degeaba încerca să le explice că valurile și vântul nu i-ar fi permis să ajungă la el iar dacă ar fi ajuns l-ar fi găsit mort și ar fi murit și soțul fără ajutor. Cum să le explice rațiunea alegerii ei? Cum să le explice că mai putea face un copil cu acel bărbat dar un bărbat ca el nu ar mai fi întâlnit? Cum să le explice că lumea e mai bună cu soțul ei? Cum să le explice că a crezut în sufletul ei pereche și a vrut să-l salveze?

Cu izvorul lacrimilor secat, a rămas la cabană, departe de toți ceilalți, devorându-și durerea. Privea în gol, la pontonul de pe care vântul i-a smuls cele mai dragi două ființe. Și ea pierduse un copil, dar nimeni nu părea să vadă și să creadă durerea ei. Avea credința neclintită că, mai devreme sau mai târziu, soțul îi va înțelege alegerea. Pentru prima dată se gândea numai la ea. Zi de zi va aștepta, cu credință, să îi audă pașii pe treptele din piatră. Doar erau suflete pereche, mai puteau avea alți copii. Era categoric convinsă că totul va fi bine. Credea în puterea dragostei. Parfumul florii pasiunii îl simțea cu sufletul.

Credinţa este o oază în inimă, la care nu poate ajunge niciodată caravana gândirii, a spus candva Khalil Gibran.

O poveste de iubire a avut la origine colecția Soul2Soul lansată de Faith Hill și Tim McGraw. Două parfumuri, două suflete, o singură poveste de iubire. Parfumurile Faith Hill și Tim McGraw din colecția Soul2Soul au fost anunțate la sfârșitul anului 2011 și au fost disponibile în anul 2012. A urmat apoi Vintage, noul parfum, lansat în anul 2013: pentru femei și pentru bărbați. Ea, radioasă, sofisticată, fără vârstă; el, modern, demn de încredere, sincer; împreună au creat ceva nou, magic, electrizant și perfect interconectat.

Vintage pentru femei se deschide cu note de pere bine coapte, prune și floarea pasiunii, având la mijloc esența petalelor de bujor, mușcată egipteană și gardenie, pe o bază din esențe de stejar și cedru de Virginia.

Vintage pentru bărbați se deschide cu note de mandarină, ghimbir și lavandă, trecând prin flori de portocal, scorțișoară și cardamon spre baza din frunze de credru, tonka și cașmir.

Pentru Clubul Condeielor Parfumate găzduit de Mirela.