2013-08-29

Pachet de draci! Sau de diavoli tasmanieni?

Habar n-am cum arată un pachet de draci! Habar n-am cum arată un drac, și nici n-o sa am! Dar așa simt ca ar trebui să fie un pachet de draci: ca mine. Sau pachet cu draci? Sau cu diavoli? Nunu! Sper că nu cu diavoli tasmanieni! Oare de ce le-o zice diavoli acestor animaluțe? Ce-am citit despre ei, diavolii - de văzut n-am văzut (la TV) decât până la un punct, când operatorii încep să filmeze prada în care-și înfig diavolii colții lor mulți! - nu mi s-a părut că ar avea comportament drăcesc (dar nu știu să definesc drăcesc). Aha! Poate le-o zice diavoli din cauza țipetelor pe care le emit și care - se zice - i-au speriat pe primii europeni ajunși în Australia / Tasmania?! Așaaa... da... De-aș da drumul țipetelor din mintea mea cam așa, cred, s-ar auzi! Dar nu-s neagră ca ei și nici temperament rău - ca ei - n-am. Sau poate am, și nu-mi dau seama?! S-ar putea să am! De-aș fi avut laptop care să funcționeze (vorbă să fie!) precum computerul (a se citi cum se scrie) acum... nu l-aș mai fi avut decât ca piese de schimb, într-o cutie... de gunoi!

Poate acestor mici și drăgălași marsupiali carnivori - de mărimea unui câine mic dar îndesat și foarte musculos - le-o zice diavoli pentru că devorează carcasele de mortăciuni în timp record și împiedică, astfel, răspândirea bolilor... Aș devora și eu o carcasă - e drept! Pe cea a computerului (a se citi cum se scrie, și de data aceasta). Cu labele și dinții lui puternici diavolul tasmanian poate devora întreaga pradă, putând să rupă oase și piele! Ehe-heee! Și eu pot, după această zi minunată în care, de la pe la ora 13 și până la 16:30 abia am reușit sa scriu câteva rânduri!

Greu v-ați putea imagina cum am ajuns pachet de draci încercând să accesez blogurile din lista preferatelor! E ca și cum pentru a schimba posturile TV de la telecomandă trebuie să așteptați vreo 45 de minute! Că așa-i modelul, la mine! Uneori îmi ia vreo 3 minute din viață să ajung la blogul ales, alte câteva minute să citesc, alte câteva minute să deschid formularul pentru comentarii, câteva minute să scriu, câteva minute să trimit ce-am scris, alte câteva minute să ajung din nou pe blogul meu și alte câteva minute să trec la alt blog și... s-o iau de la capăt!!! Pur și simplu am renunțat să mai aflu ce are computerul! I-am acceptat toanele și când îl apucă fac o pauză. Vorba bancului: azi au oprit curentul și pentru că n-a mai funcționat computerul am petrecut câteva ore cu familia. Sunt niște oameni tare cumsecade.
Am încercat tot ce se putea face - ce-au zis ”doctorii” care l-au consultat! E, practic, nou, nu are programe incompatibile, nu are ”purici”. Ceva de genul: operația a reușit, pacientul a murit.

M-a sunat, într-o zi, cândva, o amică și mi-a spus că a calculat ea nu știu ce și reincarnarea (?!?) la care sunt acum este pentru a învăța... răbdarea! Noooo! No-no-nooo! Am lipsit când s-a-mpărțit!

Eh, acum că am reușit să o fac și p-asta - să pârăsc computerul - poate pleacă și tasmanienii la ei în habitat. Mie-mi plac diavolii aceștia, dar nu să-mi tropăie pe nervi! Dar cine mă pune să-mi țin nervii la picioarele lor?! Mi se par tare drăgălași! (poate pentru că-mi plac nu se duc la ei in habitat, să-mi lase nervii-n pace?!) Iar puii lor sunt... cât cei de hamster, când se nasc (asta de ce-am mai scris-o?).

2013-08-28

Miercurea fără cuvinte - Supărat pe lene



Postarea participă la Wordless Wednesday! (35)
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Cine dorește să participe postează pe blogul său o fotografie (sau o serie de fotografii) care să vorbească fără cuvinte apoi scrie linkul în tabel, la Carmen, Intre vis si realitate.
Happy WW!

2013-08-27

Krakatau

Pe Terra exista aproximativ 1300 de vulcani activi, între care circa 500 sunt vizibili, ceilalți fiind submarini. Vulcanul care nu a erupt în ultimii zece mii de ani e clasificat ca vulcan adormit; vulcanul care nu a erupt în ultimii 25 de mii de ani e clasificat ca fiind vulcan stins.

Krakatau este un vulcan activ din Indonezia, situat în arhipelagul Malay în strâmtoarea Sunda între insulele Java şi Sumatra. Suprafaţa insulei se extinde la 10,5 kmp. Înălţimea vulcanului este acum de 813 m, dar înainte de erupţia din anul 1883 a fost semnificativ mai înalt – erupția a distrus și insula și vulcanul, dar s-a format un altul, în anul 1928.

La 26 august 1883 (data locala 27 august, ora locală 10 a.m.), când Krakatau a erupt prima dată violent, jetul de cenușă avea o lungime de 27 de km. A doua zi, dimineața, au urmat alte trei explozii. Ultima a fost cea care a aruncat în aer două treimi din nordul insulei Rakata. Jetul de cenușă a ajuns la o altitudine de 37 de km, iar zgomotul a fost auzit la 4600 de km distanță, în insula Rodriguez. Acest zgomot a fost înregistrat ca fiind cel mai mare zgomot auzit pe Pământ. În seara zilei de 27 august s-a mai înregistrat o explozie puternică, care a dus la surparea completă a părții nordice a insulei Rakata.
Erupția e considerată a fi cea mai puternică din istorie. Coloana de cenușă vulcanică a atins altitudinea de 80 km, a întunecat cerul de la ora 10 a.m. până a doua zi și a fost văzută atât la Singapore (680 km de Krakatau) cât și de pe navele comerciale ce navigau pe ocean la o distanță de 6000 de km. Viteza jetului a fost de 650 m/s, micșorându-se odată cu sporul altitudini. 75 km cubi de magmă au interacționat cu apa, vaporizând 75 km cubi de apă. Gazul emanat a fost în mare parte dioxid de carbon și vapori de apă.
După erupție, două treimi din insulă au explodat, insulele Lang și Polish Hat au dispărut. A rămas doar o treime din insula inițială. Aproximativ 23 km pătrați din insulă s-au scufundat. Au mai rămas câteva insulițe care arată forma inițială a insulei.
Mai distrugator a fost, însa, valul tsunami provocat de erupție. Valul ajungea până la peste 40 de metri înălțime și se deplasa cu viteză foarte mare, măturând coasta de vest a insulei Java și coasta de sud-est a Sumatrei. Și-au pierdut viața 36.000 de oameni și au fost distruse 165 de sate. Valul tsunami a atins, după 12 ore, portul Aden, de pe coasta de est a Africii, aflat la o distanță de peste 6000 de kilometri. Praful vulcanic trimis în atmosfera a filtrat radiațiile solare, scăzând anul următor (1884) temperatura medie a globului cu 1,2°C. Trei luni după erupție, fumul pătruns în atmosfera a provocat în America efecte optice stranii la apusul soarelui, de mai multe ori oamenii crezând că aveau loc incendii de proporții. La trei ani după erupție, fumul mai era perceptibil în atmosferă.

În anul 1928 s-a format vulcanul Anak Krakatau (fiul lui Krakatau), care crește în mărime (are 200 m), este foarte activ și imprevizibil. În dimineaţa de 7 aprilie 2012 în Indonezia a inceput să fumege în partea de sud a craterului vulcanului Anak Krakatau. Norul ajunsese la o înălţime de 100-150 m, şi conţinea doar cantităţi mici de cenuşă. Craterul produce încontinuu fum, aburi şi gaze ce se ridică la mari înălţimi.

Super-vulcanii se află, in prezent, în faza inertă. Pe lângă super-vulcanul din Parcul National Yellowstone (S.U.A.), Europa are super-vulcanii ei, cei mai susceptibili să erupă fiind cei de la Campi Flegrei, din Italia, Santorini si insulele adiacente, precum si cel aflat in inima Europei, sub lacul vulcanic de la Laacher See, în munții Eifel, la numai 24 de kilometri distanță de Koblenz și 48 de Bonn. Acesta din urmă n-a mai erupt de peste 12 000 de ani. Erupția celui din insula Santorini, de acum 3600 de ani, a fost numită erupția minoică, pentru ca s-a produs la momentul de apogeu al civilizației minoice din Creta, provocându-i pieirea.

Dacă vulcanul din Germania va erupe s-ar putea produce o răcire globală, afirmă specialiștii, pentru că miliardele de tone de cenușă eliberate în atmosferă ar bloca luni întregi lumina Soarelui. Din acest motiv vulcanul e monitorizat zilnic. Vulcanul se afla sub lacul Laacher, din sud-vestul Germaniei. Este doar vârful retezat al unui vulcan, iar sub apele sale molcome, fierbe un foc titanic. Cutremurele mici, dar tot mai dese, și apa care a început să bolborosească, sunt semne că lava își croiește drum spre suprafață. Geologii susțin că în trecut, giganticul vulcan a erupt o dată la 10 - 12.000 de ani, iar ultima erupție a fost acum aproape 13.000 de ani. Experții consideră că după 13 milenii de somnolență, erupția vulcanului ar modifica radical peisajul, iar dacă oamenii de pe versanți n-ar fi evacuați la timp, ar fi sute de mii de morți. Agricultura n-ar mai exista în centrul Europei, iar transporturile și aprovizionarea cu alimente ar intra în haos. Norul uriaș de cenușă care va acoperi soarele va produce o răcire globală - așa cum s-a întamplat și în anul 1991, când vulcanul Pinatubo din Filipine a aruncat 20 de miliarde de tone de cenușă în aer, iar temperatura globală a coborat cu 0,6 grade Celsius.

Surse: wikipedia, descopera.ro s.a.

2013-08-26

Bună dimineața Soare!



- Și seara bună, Soare! Dar unde e penelul meu?


În ochii pisicilor, toate lucrurile sunt proprietatea lor. (proverb englez)
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Dacă doresti să participi, in fiecare luni, publică pe blogul tău, un articol (video, text, imagini) cu aceasta tema si daca vrei să-l impartasesti cu noi  inscrie articolul la "Buna dimineata soare!"
 



2013-08-25

Scurtătura prin pădure

Munciseră la porumb până spre seară. Acum s-au retras la umbrar să ciocnească un pahar cu vin negru, puterea ursului. Gazda își cinstea atât ajutoarele cât și oaspeții veniți de departe. Noaptea se instala pe negândite, cu cântec de greieri. Din vorbă în vorbă, mai plesnind câte-un țânțar, mai alungând un fluture de noapte ce se încumeta în lumina lămpii ce atârna în umbrar, se făcu de miezul nopții și a doua zi aveau de mers iar la porumb, tocmai în linia pădurii, la capătul satului. Oamenii s-au ridicat să plece. Exceptând un văr ceilalți stăteau aproape. Vărul, doar, trebuia să străbată mult din sat până acasă, trebuind să ocolească o pădurice din care, uneori, sătenii își mai luau lemne de foc, pentru iarnă.
- Vere, io zic să nu te duci prin pădure - îl sfătuiește gazda, ființă mai temătoare de felul său. Prea a fost cald atâta vreme…
- Da’ ce-are, mă? îi taie vorba. Că doară nu dă ursul peste mine și nici mistreți nu sunt pe-acolo.
- Nu-s! Dar sunt bursucii în căutare de femele.
Vărul râde cu poftă și ceilalti îi țin isonul.
- Și crezi c-o să mă confunde cu una de-a lor?! Râdeau de le săltau cămășile. La câți viezuri am vânat io, nu mi-e frică de ei! Cel puțin zece din neamul lui au pierit de pușca mea!
O fi vânat el, dar avea câinii cu el și mai erau și alți vânători, care mai nepriceput decât celălalt. Gazda a-ncercat să-i zică de bursuc, că iese numai noaptea departe de vizuină și dacă îi pare că e în pericol face urât, că-i un vânător redutabil - mai bun decât omul, hainul, care îl vânează pentru perii lungi, pielea groasă, bună pentru geamantane scumpe, și pentru grăsime, folosită la săpun, invocând ca motiv că distruge recolta de porumb - delicatesă pentru bursuci - sau strugurii dulci care la fel de tare-i plac; ‘că lupi nu mai sunt acolo și lupii îi consumau cu multă plăcere pe dungații în alb-negru pe frunte și ochi. Îi place bursucului și mierea și nu se sinchisește de înțepăturile albinelor sau ale viespilor, pentru că are piele groasă și un strat bun de grăsime.
- Nu zic că ți-e frică, dar nu știi ce-i în mintea bursucului…
- Lasă, vere, că n-o să am nimic! Nu-mi iese el în cale, bursucul. Și-apoi, chiar de-mi iese! Îl ard ușor, că ăsta n-are chef de fugă decât dacă-i silit! Și-o să-l silesc să fugă dacă face pe nebunu’.
“Dar poate ieși tu în calea lui” - gândește gazda, convinsă că de caninii puternici ai bursucului - mai ceva ca ai rottweilerului - nu scapă prada. A încercat să-l rețină pe văr, să doarmă acolo, pe lavița din bucătăria de vară, dar cu cine să te înțelegi după atâtea pahare de puterea ursului?

Și a plecat vărul prin pădure. Nu era la prima lui trecere pe acolo în miez de noapte dar de data aceasta n-a fost cu noroc. Cum-necum, a intrat în conflict cu bursucul. Auzise foșnăind în tufiș și-a dat cu piciorul în beznă și de-acolo a sărit bursucul fix pe pieptul lui, zgâriindu-i fața cu ghearele lăbuțelor din față și aproape sfâșiindu-i pântecele cu ghearele lăbuțelor din spate, mai lungi decât primele, și care-l ajută să scoată din vizuină pământul pe care-l scârmă cu picioarele din față. Norocul lui că a fost inspirat - instinct de vânător, probabil - și a prins bursucul de gât c-o mână și cu cealaltă de coada lungă de vreo 15 centimetri și l-a smuls cât colo. A-nceput să țipe bursucul - un țipăt chinuit, de-a speriat pădurea și pe gospodari, că începuseră să se aprindă luminile în odăi, dar numai vărul a înțeles că ruda lui e în pericol. Și a fugit către pădure, înarmat cu furca. Și-a întâlnit ruda cam pe la jumătatea drumului, plină de sânge. Au oblojit-o cum s-au priceput, până a venit ambulanța. Medicul venit i-a dezinfectat rănile înainte de a-l urca în dubă, și mare noroc a zis c-a avut, dar semne pe viață îi vor rămâne. Bine că i-a rămas viața, pe care să mai adune niște semne, dacă n-ascultă de sfat.

Bursucul nu caută înfruntări, se ferește; fuge de om, dar nu și atunci când se simte atacat. Nu-i mai mare de 80 de centimetri și e tare curat, dar solitar - doar când trebuie să se-nmulțească suportă femela în vizuina lui; puii sunt îngrijiți de mamă, până ajung să se descurce singuri și se împrăștie care încotro, singuri-singurei, săpând vizuine pe care le păstrează curate; pentru necesitățile fiziologice au locuri separate.

Oaspeții veniți de departe nu s-au mai încumetat de atunci să se plimbe în pădure nici ziua - mai bine rămâneau în umbrar, pe ulițele satului sau pe alte căi bătătorite pe care puteau întâlni cel mult capre, găini sau rațe și mai rar câte o pisică, sau vreun câine fugit de prin ogradă.

2013-08-24

Când Natura se joacă

Țestoasa cu aspect de pui jumulit
E o țestoasă foarte rară, din familia Pelodiscus sinensis, cu carapace moale. Acestea pot fi întalnite în Asia, mai ales în China, unde fac parte din meniul oamenilor bogați. În general nu au pielea albă dar pot suferi de albinism, motiv pentru care unele exemplare sunt depigmentate. O altă particularitatea a acestor țestoase este faptul că au o brahnie specială in zona buco-faringiană, pe unde elimină urina.

Maimuța Macaca nigra
Maimuțele din specia Macaca nigra au posterioare imense, roșii și lucioase care, în contrast cu părul negru, ies extrem de tare în evidență. Nu au o perioadă specifică de împerechere și au nevoie de fundurile lor impresionante pentru a atrage un număr cât mai mare de parteneri. Primatele din specia Macaca nigra au parteneri sexuali multipli iar contactul sexual se produce doar atunci când femela își etalează organul sexual impresionat prin fața masculului. Sunt pe cale de disparție.
Viermele-phallus
Viermele marin din specia Urechis unicinctus (cunoscut și ca peștele-penis-coreean) e considerat o delicatesă în China, Japonia dar mai ales in Coreea de Sud; viermii sunt consumaţi cruzi.
Exista și Priapulida (Priapulus caudatus), tot un vierme marin, care a fost descoperit și ca fosilă și ar data din Cambrianul Mijlociu (a început cu 513 milioane de ani în urma și s-a sfârșit cu 499 de milioane de ani în urmă).
Șarpele-phallus
Amfibianul este atât de puțin dezvoltat pe scara evolutivă încat nu are plămâni, artere, vene sau ochi. Şase exemplare ale acestei specii au fost descoperite pe fundul râului Madeira din Rondonia, în nordul Braziliei, în noiembrie 2011. Biologii nu știu cum respiră. Unii speculează că ar respira prin pielea extrem de subțire și fină; se hrăneşte cu peşti mici şi viermi, dar nimic nu este încă dovedit.
E o specie de şarpe fără ochi denumită Atretochoana eiselti. Nu sunt reptile şi sunt înrudite cu salamandrele şi broaştele.
Amazonul este o cutie cu surprize când vine vorba de reptile şi amfibieni. Mai sunt multe de descoperit, a spus biologul Julian Tupan, de la San Antonio Energy.
Alte surse susțin că a fost descoperită specia în anul 1968.
Sursa fotografii: https://www.roportal.ro/articole/despre/cinci_animale_care_dovedesc_ca_si_natura_are_simtul_umorului_6607/

2013-08-23

Reflexii în oglindă - La dublu



Pentru a participa, publică într-un articol pe blogul tău, o imagine sau un clip, pe care tocmai le-ai "vazut in oglinda ta", (poate fi si cea retrovizoare) si inscrie articolul la "Reflexii in oglinda", la SoriN