20 iun. 2016

Cavalerii Teutoni in Ţara Bârsei

Cavalerii teutoni s-au stabilit in Estul Europei pentru prima data in 1211 dupa ce Regele Andrei al II-lea al Ungariei i-a invitat sa isi stabileasca un avanpost la granitele Transilvaniei, care nu era organizata de statul ungar la acea vreme, pentru a se proteja de cumani. Scopul Ordinului nu era numai de a apara Transilvania de cumani, ci si de a ajuta expansiunea regalitatii si nobilimii maghiare si de a converti la catolicism populatia din aceste regiuni.

In 1217 Papa Honorius al III-lea a proclamat o cruciada impotriva prusacilor pagani. A fost cerut si ajutorul teutonilor dupa ce ducele Conrad de Massovia a fost atacat de prusaci. 
Cavalerii teutoni au acceptat sa intervina dupa ce li s-a promis ca isi vor putea insusi teritoriile cucerite de la prusaci.

Ca rasplata pentru indeplinirea dezideratelor pentru care au fost chemati, Cavalerilor Teutoni le-au fost acordate diverse privilegii economice, politice si bisericesti: scutire de dari si vami, scoaterea de sub jurisdictia voievodului Transilvaniei, dreptul de a-si alege dintre ei judecatorii, dreptul de a ridica cetăţi si orase din lemn si altele. Teutonii au adus cu ei colonisti germani, agricultori in mare parte, dar si mestesugari si negustori, oameni care au contribuit la dezvoltarea zonei.

Teutonii, insa, nu si-au respectat intelegerea avuta cu regele Ungariei si au depasit limitele teritoriale acordate la asezarea lor, au cosntruit cetati din piatra, au ademenit pe unii dintre supusii regelui pe teritoriul unde s-au asezat. Cavalerii teutoni au urmarit sa isi creeze o stapanire independanta de regatul Ungariei. In anul 1225 regele ungar a intrat cu armata in Ţara Bârsei, a ocupat fortificatiile si i-a alungat pe teutoni; a ramas in teritoriu populatia bastinasa aflata acolo la asezarea teutonilor dar si colonistii adusi de cavaleri.

Ordinul teutonic a incercat sa-si creeze un stat propriu in spatiul carpato-dunarean (papa Honoriu III a raspuns afirmativ la cererea teutonilor de a lua Ţara Bârsei si teritoriile de “dincolo de muntii de zapada” sub jurisdictia si “in proprietatea bisericii apostolice”), sub emblema papala, ceea ce l-a suparat pe regele ungar, care dorea pentru sine beneficiul cuceririlor realizate de teutoni pe baza privilegiului regal si il interesau si castigurile ce puteau fi obtinute in viitor.

In 1231, la sase ani de la izgonirea teutonilor, papa Grigore IX il invita regele Andrei al II-lea si pe fiul sau Bela IV, sa restituie cavalerilor teritoriul confiscat, amintindu-le meritele lor in lupta impotriva cumanilor: apararea regatului impotriva frecventelor incursiuni, inaintarea lor dincolo de “muntii de zapada”, intarirea teritoriilor ocupate prin fortificatiile construite impotriva cumanilor, infrangerea acestora si convertirea unei parti la crestinism.

Imprejurarile instalarii Ordinului teutonic in Ţara Bârsei sunt oarecum necunoscute, desi unele speculatii exista, insa izvoarele care privesc acest scurt episod de istorie universala desfasurat in spatiul carpato-dunarean sunt putine. Ceea ce este insa clar, e motivul pentru care regele ungar l-a atribuit Ordinului: expansiunea si dorinta de a inlatura pericolul cuman de la hotarul sud-estic.

Istoricul german G. Rossler considera ca originea episodului teutonic de instalare pe teritoriul Ţării Bârsei a fost rodul colaborarii dintre papa Inocentiu II si marele maestru al Ordinului, Herman von Salza, papa dorind sa asigure cruciadei un nou cadru, cu un nou fundament, mai solid decat cel in care se desfasurase anterior. Avea un dublu tel: eliberarea Ierusalimului si reunirea celor doua biserici prin inlaturarea schismei; in viziunea papei reunirea ar fi fost realizata prin Constantinopol, dar rezistentele intampinate de Imperiul latin si ostilitatea populatiei grecesti faţă de confesiunea latina, l-au deternminat pe papa sa-si extinda planul, straduindu-se “sa inconjoare domeniul Bisericii rasaritene prin puncte de reazem ale puterii papale sau accesibile influentei ei”, de unde aveau sa fie intreprinse ofensive in ariile vizate. In acest plan, Ţăarii Bârsei i-a revenit un rol deosebit, ca punct de sprijin in lupta impotriva păgânilor si a Bisericii Orientale. Rolul regelui Ungariei in realizarea acestui plan ar fi fost, potrivit autorului, secundar.

Prin prezenta Ordinului teutonic in Ţara Bârsei s-a constituit un front al cruciadei in spatiul carpato-danubian, cu misiunea de a-i combate pe cumanii păgâni; noul front era considerat autoritatea suprema a crestinatatii apusene, din initiativa si sub controlul careia se desfasura actiunea cruciadei. Totusi, legatura intre aceasta directie esentiala a cruciadei si cea din cotul Carpatilor nu putea fi directa, ea trecea prin Imperiul latin de Constantinopol, considerat si acesta un sector secundar al cruciadei, al telului ei originar si fundamental: eliberarea Ţării Sfinte.

Cavalerii teutoni si-au indeplinit cu succes misiunea pentru care au fost adusi in Ţara Bârsei: cumanii au fost invinsi, si datorita fortificatiilor pe care le-au ridicat si in faţa carora oamenii stepei erau neputinciosi. Au trecut chiar la contraofensiva, urmarindu-i pe cumani dincolo de munti, in teritoriile din care porneau incursiunile in Transilvania. Inaintarea teutonilor peste Carpati a pus capat dominatiei cumane in teritoriile invecinate cu Transilvania la miazazi si rasarit, deschizand drumul spre Dunarea inferioara si Marea Neagra, legatura ce avea sa ramana timp de mai bine de doua secole unul din obiectivele principale ale politicii externe a Regatului ungar.

Şederea teutonilor in spatiul carpato-danubian a condus la inlocuirea hegemoniei cumanilor nomazi printr-o formatie statala de tip cruciat, careia i-a urmat o formula de organizare politica independenta de Regatul ungar. Pentru statul vlaho-bulgar aceasta a insemnat disparitia unei forte vecine protectoare si inlocuirea ei printr-o realitate politica potential ostila.
(Din Românii in secolul al XII-lea  intre Cruciada si Imperiul Mongol, de Şerban Papacostea, Ed. Enciclopedica, Bucuresti 1993).

Sursa foto: http://www.descopera.ro/cultura/4427340-teutonii-sabia-din-umbra-negrei-cruci

Tot despre cavalerii teutoni:

2 comentarii:

  1. Foarte interesant subiect. Ce bine ar fi daca as reusi sa tin minte macar 10% din ce scrii pe aici. Noroc ca pot reveni...!
    Felicitari, draga Diana! Si zile minunate, pline de descoperiri pe gustul tau!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :)
      Multumesc pentru apreciere, Suzana draga! Nici eu nu retin foarte mult pe termen lung, dar stiu de unde sa-mi iau informatiile care ma intereseaza despre un subiect sau altul. :)
      Multumesc si pentru urare. La fel.
      Iti doresc, cu drag, sa ai o zi cat mai frumoasa!

      Ștergere