Aer mai curat in Brasov

Cu aer mai curat în Brașov aburesc, acum, oficialii cetățenii. În primul rând, ar trebui scris aer curat în Brașov – prin mai curat se presupune că ar fi (deja) curat, dar în Brașov pute din nou, oribil!

Cred că toți politicienii din Ro sunt ipocriți până-n măduva oaselor sau sunt... incompetenți.

Cu ce ne ia politicianul, pentru aerul mai curat: creșterea taxelor de parcare în zonele centrale ale orașului, cu tren metropolitan, cu parcuri și zone verzi, cu restricționarea traficului autovehiculelor cu motoare pe benzină/motorină și alte de-astea la modă prin rezoluțiile/recomandările de la Uniunea Europeană.

Indivizilor! Aerul pute a rahat, a mortăciune, a gaze, a chimicale fel de fel... Și nu-i de la parcuri neîngrijite sau mașini cu motor pe benzină sau gaz.

Mulți șoferi staționează cu motoarele pornite, sub ferestrele oamenilor sau pe unde-i apucă! Nu 2-3 minute, 30-40 de minute! La parterul blocurilor de locuințe sunt magazine mari – aprovizionate de la 6-7 dimineața (prin lege e prohibit zgomotul între 22 și 8) - cu aparate de climatizare care aerisesc în atmosferă și în casele oamenilor mirosuri de detergent, căldura emanată de acestea distrugând tot ce-i plantă în jur și transformând pământul în praf! Aparatele de aer condiționat – ale magazinelor mari, instituțiilor, apartamentelor zumzăie continuu (eliminarea poluării fonice nu are de-a face cu sănătatea oamenilor?) Mai sunt la parter de bloc – și chiar la mezanin în unele cazuri, cluburi de noapte, baruri, restaurante, plăcintării și alte asemenea bucătării! Zona pentru fumat de la magazine și toate celelalte e sub ferestrele oamenilor, pratic. Aerisirea localurilor, plăcintăriilor etc. unde se face?! Tot în casele oamenilor! Astea nu înseamnă poluare, desigur! E tot cu litera P, de la profit.

Noi zone verzi și întreținerea celor existente? Au ras dealurile prin Brașov – inclusiv pe muntele Tâmpa au tăiat – pentru a construi vile, pensiuni, hoteluri, și plantează trei copăcei?! Și, cică, vine ursul, că „e” tot mai mulți urși. Unde să stea cocoșul de munte dacă nu mai e pădure?!

Pute aerul în multe orașe din România, și ei ne iau cu energia regenerabilă!? Ne spun că au montat aparate care măsoară nivelul diferitelor chimicale din aer. Așa, și?! Dacă știm că e în parametri sau peste limita legală și ne ustură ochii în continuare, la ce ne folosește să știm cifrele?! Vor să justifice pe ce se duc bani tuturor?!

Bine, să nu-și imagineze cineva că aerul în Brașov e infect 24 de ore din 24! Nu! Daaaaar! Să fii noaptea în Brașov, mai ales în unele zone, nu știi de ce te ustură gâtul, nasul, ochii.... E o duhoare greu spre deloc suportabilă și e ideal să dormi cu fereastra deschisă și să inhalezi la greu ce-or „elibera” cine știe cine în aer. Apoi te-ntrebi, diminineața: de ce mă doare capul, mă ustură în gât, am nasul uscat, tușesc, am sângerări nazale? Ete d-aia: la orele mici ale dimineții (cam între unu și cinci) aerul e toxic efectiv, dar tu dormi, nu simți, și-apoi, când îți solicită cineva semnătură pe o petiție pentru aer curat zici că nu semnezi, pentru că tu n-ai simțit duhoarea. Ciubucul tău – du-te la medic, înghite pastile pentru tratarea efectelor. Cum să elimini definitiv efecte dacă nu umbli la cauze? Poate-ți recomandă medicul ceva antivirale, sau mai rău, cu simptomele pe care le descrii.

"Divertisment"

Din 5 septembrie în 10 septembrie, în Brașov s-a desfășurat a treia ediție a Forumului Orașelor Verzi (FOV). În afară de ceva evenimente de stradă, în aceste zile literele de pe Tâmpa și clădirea primăriei au fost iluminate în verde – culoarea oficială a FOV 2023. O fi nuanța verde de potasiu?

La Conferința Internațională de Politici Publice pentru Mediu (din 5 septembrie) au participat (așa s-a anunțat) 27 de primari din țară și din Europa, 6 viceprimari, 54 de experți în domeniul mediului, 30 de reprezentanți ai afaceriștilor, peste 100 de funcționari publici.

Coincidența coincidențelor! În ultimele zile n-a mai duhnit aerul noaptea așa de tare ca înainte de aceasta conferință. Din noaptea asta reîncepe?! Sunt curioasă tare.

Ipocrizie la supermarket X franciza

Când citești pe site-ul acestui supermarket X despre grija pe care o au pentru mediu și comunitatea în care-și desfășoară activitatea reprezentanții acestuia (și angajații, implicit - bănuiesc) ai tendința să-i lauzi cu voce tare, dar apoi „mergi pe teren” și constați că teoria și practica sunt diferite. În mod sigur, având în vedere comportamentul unora, n-au auzit de poluarea fonică.

Ei – cei de la supermarket X – selectează deșeurile, ba mai organizează și campanii gen „plastic contra produse” (campanii diverse pe termen mai lung sau mai scurt).

Altfel... instalațiile de aer condiționat, frigiderele etc. zumzăie zi și noapte de nu mai știi cum te numești dacă nu verifici actul de identitate.

Zgomotul pare că nu înseamnă poluare – zgomotul platformei dubei, zgomotul căruciorului de marfă, zgomotul mărfurilor trântite, zgomotul motoarelor pornite - ale dubelor care aduc marfa; nici mirosul puternic de detergent nu înseamnă poluare – chiar dacă intră în apartamentele oamenilor; nici aerul fierbinte al aparatelor nu înseamnă poluare, chiar dacă usucă la greu plantele din imediata apropiere (v. foto); nici praful ridicat în apartamente, de pe pământul pe care-l usucă ventilatorul de la instalația lor și nu știi de ce te ia tusea din senin; nici zgomotul ventilatorului (24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână) nu e poluare. Nu! Gunoiul neselectat e poluare!

Zgomotul mașinilor din care se descarcă marfă și se încarcă ambalaje grele nu e poluare; nici muzica urlând (uneori în zori de zi) în mașinile șoferilor care aduc marfă nu e poluare fonică; nici discuțiile aprinse ale angajaților când ies la o țigară sub ferestrele locatarilor... Nu! Doar aruncarea la întâmplare a bateriilor ceasurilor de mână e poluare, aruncarea la întâmplare a chiștoacelor angajaților fumători nu e poluare.

Acum... ce să zic? În general, supermarketul își construiește halele pe la margini de oraș, la distanță de imobilele locuite; dar francizele acestui supermarket X par a fi permise oriunde e un spațiu liber. 

O fi sănătos să fie amenajate la parterul imobilelor de locuit pentru ca locatarii să nu aibă liniște de pe la ora 6:30 dimineața (legea permite zgomot de la ora 8 dimineața) și până pe la orele 16 -17, șapte zile pe săptămână?! 

O fi sănătos ca locatarii să suporte zgomotul aparatelor de aer condiționat și frigiderelor 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână?! 

O fi sănătos și de bun gust, pentru o firmă care pretinde că respectă și se respectă, ca angajații (francizei) cărora li se atrage atenția că fumează sub ferestrele oamenilor, fac prea multă gălăgie sau că ocupă întreg spațiul pe trotuar și nu se poate trece de ei, platforma dubei și căruciorul lor, decât ocolind circa o sută de metri și vârstnicilor le e greu, să-i trimită pe aceștia la „Belu” (cimitirul)?

Apa cu detergent folosită pentru a spăla rafturi sau tăvi în zona (fostă) verde o fi poluare?

Resturile de beton rămase după ce au spart o „alee” pe care tot ei o făcuseră, dar era prea înaltă, se depozitează la rădăcină de brad conform legii?

Mă întreb, și întreb... Dacă îi întreb pe ei îmi vor răspunde cotit că „vor lua măsuri” – măsuri la ce?! Atâtea măsuri se mai iau și nimic nu se schimbă în bine. Se măsoară stofă și se taie bare...

Actualizare

Ziua de Sfânta Maria, 15 august 2022 – zi liberă legală (posibil liberă, nu obligatoriu liberă) Angajații magazinului își văd de ale lor: încarcă paleții pe care i-au stivuit – cu zgomot, desigur – ieri; motorul dubei e pornit; e ora 13:05 circa și ceva, și zgomotul e constant până la 13:25 circa și ceva. Duba deja pleca atunci când mi-a venit ideea s-o fotografiez. Gălăgia zilnică a început de la ora 8:45 am.

În Legea nr. 61 din 1991 (republicată) la art. 2, pct. 26) scrie: tulburarea liniștii locatarilor între orele 22,00-8,00 și 13,00-14,00 de către orice persoană prin producerea de zgomote, larmă sau prin folosirea oricărui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare în localurile sau în sediile persoanelor juridice, în locuințele persoanelor fizice sau în oricare alt loc din imobile cu destinația de locuințe ori situat în imediata vecinătate a acestora;

Mai au un obicei idiot angajații magazinului: pentru a împiedica pe alții să-și parcheze mașinile unde vin dubele cu marfă (și parchează angajații magazinului – n-am idee dacă ei plătesc pentru a parca acolo) plasează câte o ladă goală (din plastic sau șipci din lemn) în zonă; prea adesea, aceasta ladă goală o pun pe trotuar – înainte de a parca - și acolo rămâne. Poza e făcută în ziua de 1 august.

De două ori m-am împiedicat în ea ieșind din scară seara; peste zi (înjurături am auzit și în noapte) s-au împiedicat și alții. Lada e plasată astfel încât n-o observi când iei curba la ieșirea de pe aleea din fața ușii de intrare în bloc (gardul viu o ascunde). Oricum ar fi, lada nu are ca căuta pe trotuar!

O dimineață liniștită de vară

Imaginile de mai jos sunt din dimineața zilei de 23 iulie 2022. În poză nu se aud motoarele și nici claxonatul șoferilor nervoși care iau curba în sens contrar – corect se încadra cel cu duba din plan îndepărtat (foto3).

Nu stau să fac poze zilnic, dar așa e mereu, de dimineață și până după-amiază. 

De lege ferenda (zic și io):

Să fie interzisă amplasarea magazinelor alimentare mari la parterul imobilelor de locuit. Prin „mare” înțeleg acele magazine care necesită sute de kilograme și litri de produse ca aprovizionare aproape zilnică și care au zeci de ambalaje grele de transportat mai apoi: lăzi, paleți etc.

In Brașov pute! Nu vă planificați vacanțele aici!

Să nu va planificați vacanțele aici și cu atât mai puțin să alegeți să vă mutați în unul dintre primele trei cele mai poluate orașe din România (poluare medie, desigur, dar bolile sunt sută la sută) pȃnă nu se rezolvă problema.

Se construiește la greu în oraș, și cele mai multe cartiere rezidențiale sunt spre marginile orașului unde și duhoarea se simte mai intens. În zona mall-ului Coresi (în cartierul Tractorul) duhoarea e la ea acasă. Hărțile “de poluare” arată cote ridicate de poluare în multe puncte din oraș (la modul: “dacă poți, stai în casă”). Poate, dacă vor scădea veniturile din turism, încasările din vânzarea de locuințe noi și altele de gen vor înțelege și vor rezolva problema. In Brașov pute!

Dacă doar ar puți, ar fi una, dar te ustură ochii și gâtul uneori. Cei cu astm și cei cu alergii suferă cel mai mult. Noi, ceilalți, vom dezvolta alergii la un moment dat și, cu toții (cu mic, cu mare), inspirăm cancer. Și, vai! Autoritățile sunt îngrijorate - la nivel național - că numărul cazurilor de îmbolnăviri de cancer e în creștere, la fel și în cazul bolilor pulmonare, alergiilor etc. Ca să vezi! Cine s-ar fi gândit că inhalȃnd particule toxice se îmbolnăvește? Bine că au tăiat plopii, pe motiv că “fac musculițe” și bine că se luptă cu ambrozia, pe motiv că dă alergii!

Unde pute în Brașov? 

Hm! În Triaj (unde e și un ansamblu nou de locuințe tip duplex: Liziera), în Bartolomeu (acestea două sunt cartiere diametral opuse: fiecare la altă margine de oraș), în cartierul Florilor, în Gemenii, în Astra, în cartierul Gării, în centrul istoric… În Răcădau (Valea Cetății) se simte mai puțin și mai rar (cei de acolo inspiră fără să știe); situația e mai bună în zona Noua-Dȃrste și în Poiana Brașov, și în alte zone cu mai multă pădure sau aflate la distanță de “orașul industrial” (dar s-a simțit și pe Colina Universității).

Cu ceva timp în urmă duhoarea începea să se simtă ori noaptea târziu (când cei mai mulți dorm, vara având și ferestrele deschise) sau dimineața devreme (când cei mai mulți încă dorm). De vreun an, se simte la diverse ore; pe copii nu-i indicat să-i lași pe afară în astfel de momente. Interesant este că in timpul edițiilor festivalului Cerbul de Aur nu s-a simțit deloc.

A ce pute?

Depinde. Uneori pute a păcură, alteori a praf de lemn, alteori a lemn ars, alteori a gaz, alteori a gunoi ars, a găinaț dar și a rahat… Culmea! Sunt oameni care zic că ei nu simt! Oameni care, în unele cazuri, locuiesc în acealși bloc de locuințe!

De la ce pute?!

Să ne dăm seama nu reușim, dar aș zice că avem de ales: fabrică de anvelope (într-o comună limitrofă), fabrică unde se produce asfalt (în Bartolomeu), fabricile unde se produce mobilă, fabrica pentru plăcile de PAL (din cauza emisiilor de substanțe periculoase care se folosesc în procesul de producție sau care rezultă din acesta: formaldehidă și poluantul PM10 praf fin de lemn, ambele cancerigene), fermele de păsări din jurul orașului, abatorul, rampa “ecologică” de gunoi, gropi de gunoi ilegale. Toți acești potențiali poluatori susțin că respectă limitele precizate în autorizația de mediu. Dacă poluarea e în limita legii ar trebui să ne usture ochii și gâtul? În acest caz, limitele ar trebui scăzute! Altfel, e mișto: ne ȋmbolnăvim în “limitele legii” și crăpăm tot în aceste limite.

Știți care-i culmea? Cei care sunt plătiți să rezolve cu poluarea și n-o fac locuiesc tot în acest oraș! Copiii lor tot în acest oraș merg la școală și se joacă pe afară. Voi începe să rȃd când cineva îmi va mai spune că țigara poluează și poate conduce la boli grave! Mă las de fumat pentru a inhala doar formaldehidă sau hidrogen sulfurat? Să nu mâncăm alimente cu chimicale, “să tragem pe nas” chimicale!

În unele zone pute și din gurile de canal (din canalizarea orașului, altfel spus). Unii dezvoltatori ard ilegal deșeurile rezultate…

Toate sursele de poluare de mai sus se întâlnesc pe calea aerului (și nu numai) cu alte surse: gaze de eșapament, praful de la construcții și drumuri săpate aproape zilnic, gazele centralelor termice de apartament, substanțele folosite pentru stârpirea insectelor (vara) ș.a.m.d.. Un vis, nu alta!

Nu afirm că cele de mai sus sunt cauza - autoritățile zic că nu! - dar, atunci, care e cauza duhorilor fel de fel, cauza aerului încărcat?! Că, doar, n-om avea așa de mulți halucinații olfactive!

*

Harta care arată indexul de poluare a aerului la diferite ore, în diferite zone:

https://www.airvisual.com/romania/brasov/avantgarden-coresi (septembrie 2023: pagina nu mai exista)

Senzor agenți poluatori zona Teatrul Dramatic - măsurători în timp real (clic pe “Detailed View”, în stânga diagramei și vedeți diagrame pentru diverși agenți poluatori):

https://www.uradmonitor.com/?open=82000169&sensor=pm25 (septembrie 2023: senzori... cucu!)

*

Foto de L.C., din grupul FB “Stop poluării din Brașov! Vrem aer curat!” Zori de zi în Bartolomeu; foto postată în 26 octombrie 2019.
*

Actualizare septembrie 2023. In Brasov pute iar, groaznic.
Actualizare 6.11.2019, ora 22:30. Am scris in comentarii că de vreo trei zile n-a mai puțit in cartier. Azi, la ora 22 si ceva duhoarea a parfumat apartamentul. Pute a ceva gazos, inecăcios, aproximativ miros de păcură.

Gunoiul cel de toate zilele

Pentru a “salva” planeta se recomandă reciclarea. De acord. Pentru a recicla mai uşor guvernele au impus, prin lege, “colectarea selectivă”: plastic la plastic, hârtie la hârtie, sticlă la sticlă, deşeuri menajere la deşeuri menajere etc.. Asta înseamnă cel puţin câte patru recipiente plasate in toate cartierele oraşelor dar şi la nivel de sate şi comune. In multe localităţi au fost deja plasate – firmele producătoare şi-au încasat sumele (contractele fiind încheiate cu statul, evident) şi şi-au văzut de cheltuirea profitului. Pentru cei care nu respectă dispoziţiile sunt prevăzute şi ceva amenzi. Doar că legea nu prea poate fi aplicată. De fapt, n-are sens să amendez cetăţenii pentru că nu aruncă selectiv deoarece muncitorii de la salubritate descarcă in aceeaşi maşina (care macină gunoi) toate containerele şi tomberoanele ce le ies in cale şi le deşartă la baza aceluiaşi munte de gunoi (deloc selecţionat). Pentru o colectare selectivă ar trebui cel puţin patru autospeciale de gunoi. Până azi nu am văzut patru maşini diferite, dar am auzit despre poliţai comunitari care au amendat pe unii dintre cei care adunau plastic din containere...

In unele cartiere, pe lângă blocuri, au apărut de câţiva ani niste “magazii” (încuiate – până cineva a început să spargă lacătele şi nu s-a mai cheltuit pentru altele – ar fi fost şi acestea sparte) pentru containerele de gunoi. Şi vedem acolo containere cu etichete: sticlă şi plastic, hârtie şi carton, deşeuri menajere… Pentru textile nu e vreunul special, dar am văzut containere unde pot fi lăsate hainele vechi, încălţămintea etc. pentru a fi preluate de vreo organizaţie non-profit care le împarte la cei care au nevoie (doar că intră acolo unii copii şi aruncă afară ce le trebuie – sau nu le trebuie – şi multe rămân împrăştiate pe trotuare).

Toate bune şi frumoase, doar că până vine maşina de gunoi să golească aceste containere apar “căutătorii prin gunoaie” şi lasă… jale in urma lor. Uneori gunoaiele se revarsă – şi deşeurile menajere se împut, parfumând aerul de-ţi mută nasul şi pătând asfaltul. Apar acolo şi câinii fără stăpân, şoriceii, gândacii şi – mai ales! – muştele. O plăcere! Vara, multe cartiere aproape că put, iar locatarii din apropiere nu au curaj să aerisească apartamentele.

Având in vedere cele de mai sus (şi altele, care nu-mi vin acum in minte) nu înţeleg de ce unii militează pentru desfiinţarea toboganelor care sunt prevăzute pentru gunoi in blocurile înalte şi foarte mari, cu sute de apartamente. Sunt unii care vor containere in cartier. Cică e mai igienic! Cică, unele tobogane sunt sparte, e jeg depus pe ele şi… Ei îşi imaginează că e mai igienic să aibă containere la câţiva metri de bloc – sub ferestrele unora, desigur. Cei de la etajele inferioare vor fi primii afectaţi de putoare, de gălăgia căutatorilor, de muşte ş.a.m.d. Aceşti oameni cu idei creţe consideră mai comod să arunce gunoiul la container, să care gunoiul după ei fie vară fie iarnă, fie că ploua, ninge sau e caniculă, călcând in zoaie…

Unii preferă aşa:

Cei care au containere lângă bloc îşi doresc să aibă tobogan pentru ghenă iar unii dintre cei care au acest tobogan vor să îl desfiinţeze… Nu-i pot înţelege pe aceştia din urmă. Ei îşi imaginează că vor fi containere îngropate – aşa cum sunt in câteva locuri din Cluj (poate şi prin alte părţi) – ar putea fi o soluţie, cu condiţia să fie şi spaţiu pentru ele şi gropile să nu fie săpate prea aproape de imobile (in prea multe zone sistematizarea nu permite amplasarea acestora şi nici nu se prea poate găsi un spaţiu care să nu fie la mare departare de unele imobile – minţile creţe au găsit, totuşi, o soluţie: spaţiile verzi!!). In aceste containere îngropate gunoiul ar urma să fie aruncat printr-o fantă, selectiv. Cică nu se va putea scotoci in ele – se lăuda primarul. Nici măcar mai ieftină n-ar fi soluţia, pentru că ar fi nevoie şi de mai multe containere, iar întreţinerea mecanismelor nu e gratis. Alţi bani, altă distracţie pentru cetăţeni – m-aş mira ca tariful pentru adunarea gunoiului să nu crească.

Iniţiatorii proiectului afirmă că aceste containere sunt prevăzute cu… “protecţie pentru copii” – or fi.

Pentru cine vrea o demonstraţie:

http://www.stiridecluj.ro/economic/pubele-subterane-inaugurate-pe-o-strada-din-zorilor-video

Este hilar că toate containerele sunt deşertate într-o unică maşină care le duce la acelaşi munte de gunoi… Dacă nu se ridică selectiv de ce le mai aruncăm selectiv? Cred că mulţi au pus carul înaintea boilor  – nu e ceva de mirare pe la noi.

Ghiolbanii de serviciu

Nu-i suficient că din zori până-n seară hurducăie maşini mari pe care soferii le staţionează cu motoarele pornite, trântind ambalaje şi marfă - noaptea vin ghiolbanii să-şi ia femeile de la munci şi staţionează cu motoarele pornite. Şi stau, şi stau, între 10 şi 15 minute, la ora 23, şi fumeaza, şi mai trântesc portiera din când în când, să ştie toată lumea că ei au maşină – o fi prima lor maşină, trebuie să ştie lumea, chiar dacă lumea care-i înjură că nu poate dormi / citi / învăţa / lucra habar n-are cine sunt ei.

O familie se mută cu chirie. Unul dintre membri e prieten bun cu alcoolul şi se pare ca mamă-sa nu-l primeşte în casă cu amicii aşa că îşi invită amicii pe o bordură de lângă bloc. Şi discută, şi beau şi discută, şi fumează, de cele mai multe ori de la ora 23-24 până în zori de zi când vin ecologiştii să igienizeze zona (şi să adune şi resturile lor). Şi în timp ce discută, şi fumează cât e noaptea de lungă, mai udă natura, mai dau la raţe… Toată noaptea zumzăie cu glasuri de beţivi - sunt ca o picătură chinezească.

Amorezaţii ocazional (sau nu) care au cheia de la boscheţi se întind între tufele neîngrijite şi gâjâie şi ei, până îi ia somnul. Deh, e vineri noaptea, ce să facă oamenii care se respectă? Se întind în tufe. Şi nu doar că e vineri noaptea, dar mai e şi perioada berarului, numit cu pompă, Oktoberfest! O aglomeraţie de oameni care îngurgitează bere, cu pret ridicat, în pahare de plastic sau carton cerat, aruncă paharele unde apucă şi pipi fac tot unde apucă pentru că WC-urile mobile sunt puţine, coada mare şi băşica udului mică…

Ce lipseşte din peisaj?! Poliţia comunitară. Oh! Aceşti angajaţi ai statului nu au ture de noapte (adică, stau) pentru că nu sunt bani pentru turele de noapte! Ce mai contează atribuţiile când nu sunt bani pentru turele de noapte? Cetăţenii cinstiţi n-au ce căuta pe străzi după lăsarea întunericului aşa că sunt în siguranţă în casele lor.

Nu ştiţi ce e un ghiolban (ghelban)? În DEX scrie aşa: om fără educaţie sau cu apucături grosolane. 

(text preluat de pe un blog pe care îl voi şterge)

Taximetristul de serviciu

Farmecul vieţii se manifestă din plin încă din zori de zi când, la ora şase – plus-minus câteva minute – vecinul taximetrist îşi trânteşte portiera, se aşează la volan, ambalează motorul şi-l ţine aşa, ambalat în gol, câteva minute vara şi muuulte minute iarna (închiriază-ţi, omule, un garaj subteran, că-s destule în zonă!). Iarna bate la poarta anotimpurilor! Iarna, când zăpada îngheaţă pe parbriz o raşchetează cu simţ de răspundere în timp ce motorul toarce zgomotos – prea zgomotos în liniştea zorilor!

Fie primăvară, vară, toamnă, iarnă, vecinul taximetrist are program fix – ca un cuc de ceas – parfumând cartierul cu mirosul gazelor arse care se insinuează în dormitoare prin ferestrele deschise (vara mai ales, în zori de zi, când somnul tare-i dulce). Motorul lui trezeşte păsările înainte de vreme şi ciripesc nemulţumite din cauza duduitului motorului pe care-l turează bine, să-şi ia benzină, mai ales în zilele răcoroase (şi pe-aici e răcoare zilnic în zori de zi). Ce plăcere! Să te trezeşti în zori – când ai putea dormi încă vreo doua ore! – şi să inspiri minunatele gaze arse la şase dimineaţa, în fiecare zi – pentru că cei mai mulţi taximetrişti nu-şi iau zile libere nici sâmbăta nici duminica...

Normal că omu' trebuie să-şi câştige banii pentru existenţă! Dar mă întreb: de ce trebuie să o facă pe plămânii şi nervii altora, turându-şi motorul la nici zece metri de ferestrele celor care n-au fost inspiraţi să-şi cumpere apartamente la mare înălţime iar el ar avea alternative? Nu-i firesc! Nu-i politicos! Nu-i de bun simţ! Nu-i normal! Ah! Normal e un program la maşina de spălat!

Concluzie: motorul turat face parte din farmecul vieţii! In state emancipate operaţiunea poate dura doar câteva minute - foarte puţine.