Ce ne-am face fără zgomot?

Ne-am face bine. Am fi mai calmi, mai liniştiţi. Somnul ne-ar fi mai odihnitor, noapte de noapte, fără întreruperi, am lucra mai cu spor, am avea mai multă energie pentru activităţile zilnice.

Lumea devine din ce in ce mai zgomotoasă. Oamenii reacţioneaza la zgomot in funcţie de vârstă, de temperament, de starea de sănătate - dar zgomotul continuu şi intes îi va afecta pe toţi la un moment dat. Suntem asaltaţi de zgomote acasă, la muncă, pe stradă: diferite aparate şi utilaje, sunetul sirenelor, soneriilor, claxoanelor, zgomotul din traficul rutier, aerian, feroviar etc.. Şi bâzâitul muştelor ajunge factor de mare stres la un moment dat!

Sunetul este rezultatul vibraţiei unui corp solid, lichid sau gazos. Aceste vibraţii induc local o variaţie a presiunii atmosferice a aerului, care se propagă şi pe care mecanismul urechii îl converteşte în informaţii care sunt analizate de către creier şi percepute drept sunete. Zgomotul este perceput ca un sunet nedorit, o senzaţie auditivă dezagreabilă. Cele trei caracteristici fundamentale ale unui zgomot sunt: intensitatea (măsurată in dB), durata, frecvenţa (măsurata in Hz). Sunetele sub 20 Hz (infrasunete) şi cele peste 20.000 Hz (ultrasunete) pot determina disconfort şi leziuni, chiar dacă nu pot fi auzite. (sonometru.ro)

Un ţanţar nu te lasă să dormi, să citeşti, să înveţi - şi produce un zgomot de circa 20db! Ce să mai zicem de zumzetul centralelor termice, de cel al aparatelor de aer condiţionat, frigiderelor, ventilatoarelor, traficului rutier sau aerian! De exemplu, o persoană normală supusă la un zgomot de 45 dB (o discuţie cu voce mai joasă, de exemplu) nu poate dormi.

Tehnologizarea vine la pachet cu zgomotul! Pentru linişte, cei mai mulţi trebuie să plece departe de casă, timpul nu le permite să o facă periodic şi disconfortul se accentuează, nivelul de stres creşte şi… producătorii de medicamente se îmbogăţesc vânzând fel şi fel de pilule care diminuează nivelul de stres până la a te face legumă, un roboţel nu tocmai funcţional, dar suficient de bun să se târască la muncă şi apoi acasă. Lipsa somnului, slaba putere de concentrare şi stresul ridicat sunt semnele clasice ale efectelor zgomotului asupra organismului omului. Expunerea la zgomot conduce şi la tulburări de auz, dar şi la afecţiuni cardiovasculare - încă nu se ştiu toate efectele zgomotului asupra sănătăţii.

In oraşe (dar nu numai) - unde e concentrată cea mai multă populaţie, impactul zgomotului e accentuat de alţi factori de stres din mediu: poluarea aerului, produsele chimice.

Se face mare caz că zgomotele aparatelor de aer condiţionat, de exemplu, sunt inerente şi nivelul de zgomot nu depăşeşte limita admisă prin legislaţiile statelor. Hîm! Când un aparat de aer condiţionat zumzăie toată ziua şi toată noaptea nivelul de stres creşte considerabil! Nici centralele termice şi nici aparatele de aer condiţionat nu sunt - in majoritatea cazurilor - montate pe materiale care absorb vibraţiile şi sunetele. Unul are aer condiţionat in casă, zece suferă de la zgomotul produs de aparatul lui. Unul ascultă rock la max şi-i place, altul simte că o ia razna de la muzica ce nu-i place.

Pentru oraşele mari zgomotul a devenit un flagel! Efectul zgomotului asupra sănătăţii mai depinde de timpul expunerii, intensitatea sunetelor şi frecvenşa acestora. Unii afirmă că s-au obişnuit cu zgomotul şi nu-l aud atunci când dorm - nici eu nu aud zgomotele (chiar cele mari) după ce am adormit - dar e o iluzie că nu ne afectează zgomotele pe care nu le auzim in mod conştient (creierul le înregistrează şi somnul nu este unul tocmai odihnitor, deşi e adânc - totuşi, cei care pot dormi când e zgomot au mai multe şanse să rămână sănătoşi mai mult timp). Cei mai afectaţi de zgomot sunt copiii, tinerii şi cei de vârstă mijlocie - vârstnicii percep mai greu sunetele, de aceea sunt mai puţin afectaţi de tulburările de somn induse de zgomote.

S-a dovedit faptul că sunetele continue sunt mai dăunătoare decât cele intense. O claxonare puternică o auzi o dată şi gata, un zumzet de motor al unui aparat de aer condiţionat, de exemplu, îl auzi continuu (nici nu mai contează dacă decibelii se încadrează in limita legal admisă, dar cu cine să te înţelegi!?) Infrasunetele sunt cele mai periculoase - deşi nu le aude, omul este afectat de ele. Infrasunetele sunt utilizate, de regulă, in seismologie, la studiul cutremurelor. In natură, infrasunetele apar in urma avalanşelor, cutremurelelor, cascadelor, fulgerelor, desprinderilor de iceberguri; valurile oceanelor produc infrasunete. Dar şi omul e producător de infrasunete: explozii, turbine eoliene, motoare diesel, subwoofere (tip special de difuzor, dedicat reproducerii frecvenţelor audio cunoscute sub numele de bas). (wikipedia) Infrasunetele pot cauza anxietate, dureri de cap şi dureri in coloana vertebrală.

Volumul şi frecvenţa efectelor de sunet afectează in mod direct auzul (afectează celulele urechii interne) - care se pierde treptat (mai repede decât se întâmpla in procesul natural al îmbătrânirii). Zgomotul sporit din oraşe poate provoca insomnie, oboseală rapida, stare de somnolenţă, agresivitate, poate afecta funcţia de reproducere şi poate contribui la tulburări psihice grave. (ecology.md)

Dacă v-aţi aflat vreodată într-un restaurant sau bar aglomerat, aţi experimentat “efectul Lombard”. Noi avem tendinţa de a vorbi mai tare deoarece nivelurile de zgomot din jurul nostru cresc, creând un ciclu vicios de poluare fonică. Într-un restaurant, nivelul de zgomot rezultat este puţin mai mare decât o iritare. Dar, în şcoli şi spitale, efectul Lombard are consecinţe mai serioase. (rockwool.ro) Vocea profesorilor este afectată in sălile de curs pentru că trebuie să ridece tonul; capacitatea de învîţare a copiilor este afectată in mediile zgomotoase.

Poluarea acustică (fonică sau sonoră) este o componentă a poluării mediului, produsă prin zgomote. Poluarea fonică are impact negativ şi asupra animalelor şi păsărilor.

Zgomotul este a doua ameninţare ambientală majoră la adresa sănătăţii în Europa (după poluarea aerului), conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.