Un gând despre demnitate

Demnitatea se refera si la calitatea morala a unei persoane, la prestigiul acesteia. Demn este un termen abstract, care indica atat calitatea reactiilor cat si comportamentul general al unei persoane. Demnitatea este o atitudine, un principiu de viata si nu poate fi limitata in legi. Poti interzice cersetoria prin lege sau poti amenda pe aceia care dau bani cersetorilor, dar unii oameni care se zbat in saracie vor continua sa renunte la demnitate pentru a avea un colt de paine. Nu toti cersetorii sunt saraci si cei care cersesc desi nu ar avea nevoie nu au, din fire, demnitate; cei care se coboara la nivelul celor fara demnitate isi dovedesc propria lipsa a demnitatii.

Demnitatea se manifesta, de regula, in situatii de criza, in situatii de nefericire; e, poate, o forma superioara de comportament.

Toti oamenii sunt nascuti egali in demnitate si in drepturi. (sursa foto)

Videoclipul in care un grup de suporteri olandezi aflati in Spania pentru a urmari meciul echipei favorite au aruncat monede unor cersetoare, si le-au cerut sa faca flotari pentru a le primi, a facut inconjurul lumii si multi oameni au fost indignati de gestul olandezilor iar altii le-au “plans” pe femei. Autoritatile au glasuit si ele despre pedepse, altii au gangurit ca de vor fi gasiti “faptasii” le vor interzice accesul pe stadion la meciurile echipei respective… Era datoria lor – legala si morala – sa faca astfel de declaratii.

Dincolo de toate acestea, insa, se afla ceva mult mai profund si, poate, mai grav: de-ar avea ocazia, unii ar sta "cu mâna pe robinetul de gaz" – cum s-au exprimat cei de la Academia Catavencu.

Femeile le-au invadat spatiul personal apropiindu-se de masa lor si deranjandu-i de la ce faceau ei acolo, ei au gasit un mod de distractie sau un mod de “a le da o lectie”… Printre ceilalti cetateni aflati in zona multi erau tare amuzati si filmau sau fotografiau; atitudinea lor nu putea decat sa-i incurajeze pe acei suporteri in gestul lor incalificabil si, astfel, spectatorii au ales sa intre si ei in grupul celor fara demnitate.

Nu m-a indignat faptul ca acele femei s-au lasat umilite, dar ma intristeaza soarta lor, pentru ca e posibil sa fie dintre oamenii care chiar au nevoie de bani si ar face orice pentru a-i obtine. Fiecare om e liber sa aleaga: sa aiba sau sa nu aiba demnitate dar, uneori, trebuie invatat ce inseamna demnitatea. M-au indignat unele comentarii pe care le-am citit cu aceasta ocazie si m-a indignat atitudinea unor cetateni care se cred “superiori” - suporterii olandezi au dat si ei dovada ca le lipseste demnitatea; sunt suporteri, probabil fanatici, ai unei echipe de fotbal, barbati in toata firea (fizic cel putin) care-si urmeaza idolii prin lume; poate sunt si platiti sa fie suporteri, deci aceasta e munca lor...

Olandezii aceia si-au aruncat monedele, s-au distrat si au plecat multumiti. Femeile au facut si flotari, razand, si-au adunat monedele si au plecat multumite. Scena e, intr-o anumita masura, dovada ca omenirea n-a prea evoluat, dar majoritatea oamenilor sunt educati si chiar daca simt altfel se abtin sa se manifeste. Putini par a fi aceia care nu “simt rasist”. Mai aud pe cate unii: “Nu am nimic cu X, dar…” Acel “dar” ne spune instant cu cine avem de a face.

Chiar daca femeile din video ar fi dintre cele bogate (nu mi se pare ca ar putea fi) olandezii n-ar fi trebuit sa se preteze la asa ceva; iar daca sunt dintre cele cu adevarat sarace gestul lor este cu atat mai reprobabil. Acestor indivizi le-au oprit elanul cativa cetateni spanioli oripilati (oameni demni, altfel spus) care au chemat politia.

Scene ca aceasta au fost si vor mai fi; unele ajung la cunostinta publicului dar altele sunt si vor ramane ascunse publicului larg.

Sa nu-i provocam pe oameni sa se umileasca… Sa nu umilim pe altii doar pentru ca putem… Zic si eu.

Ocrotitoarea pisicilor, Sfanta Gertrude de Nivelles

In data de 17 martie credinciosii catolici sarbatoresc pe Sfantul Patrick, numit si Apostolul Irlandei. Cel mai celebru simbol asociat cu Sfântul Patriciu este trifoiul. Se spune că sfântul s-ar fi folosit de un trifoi cu trei foi pentru a le explica mai bine doctrina Sfintei Treimi păgânilor irlandezi. Catolicii se imbraca in verde, culoare asociata azi sfantului dar care e, de fapt, culoare specifica a Iralndei. Protestantii se imbraca in portocaliu, alta culoare nationala devenita simbol al sfantului. De ziua Sfantului Patrick au loc petreceri, carnavaluri, cu purtari de steaguri si trifoi.

sursa

Tot in 17 martie e sarbatorita si Sfanta Gertrude de Nivelles, considerata (si) ocrotitoarea pisicilor, poate pentru ca, se zice, ii scapa pe oameni de frica de soareci (prin rugaciunile in care e pomenita) si are puterea de a goni soarecii si sobolanii care se ascund in case si hambare. Este si ocrotitoarea gradinarilor si a calatorilor; de asemenea, se zice ca ii scapa pe oameni si de bolile mintale.

S-ar fi nascut in jurul anului 626, in familia lui Pippin de Landen, un puternic nobil si om politic la curtea regelui Dagobert I, pe teritoriul Belgiei de azi. Inca de foarte mica a fost un copil dedicat rugaciunilor si vietii religioase si refuza o casatorie cu fiul unui duce, spunand ca ea nu va avea vreun sot pamantesc, ci pe Hristos Domnul. Dupa moartea tatalui, Gertrude se retrage la manastirea benedictina pe care o va fonda alaturi de mama ei, Itta de Nivelles, acolo fiind la acea vreme singurul loc unde femeile isi puteau pastra independenta financiara, economica si sexuala. Unele surse afirma ca mama ar fi tuns-o precum calugarii pentru a descuraja petitorii. Gertrude avea inclinatii artistice si intelectuale considerate, la acea vreme, deosebite pentru o femeie.

In anul 650, cand a murit mama ei, Gertrude a devenit stareta manastirii si era cunoscuta pentru ospitalitatea faţă de pelerini, pentru sprijinul acordat calugarilor irlandezi dar si pentru unele miracole pe care le-ar fi infaptuit. In anul 656 renunta la staretie in favoarea unei nepoate si isi va petrece restul vietii studiind Scripturile.

A murit in anul 659; se presupune ca in data de 17 martie, chiar ziua in care un calugar i-a prezis candva ca va muri.

Desi nu a fost canonizata oficial, in anul 1677, Papa Clement al XII-lea a declarat ziua de 17 martie ca fiind ziua sfintei Gertrude, patroana calatorilor si gradinarilor, vindecatoarea de boli mintale si cea care poate alunga sobolanii.

*

Protectori ai pisicilor, implicit, mai exista in calendarul crestin: Francisc din Assisi, protectorul tuturor animalelor, sarbatorit in 4 octombrie; se mai vorbeste la catolici si de Sfanta Maria Bartolomeu Bagnesi, o calugarita dominicana din Florenta secolului al XVI-lea, despre care legenda spune ca atunci cand nu avea ce manca pisicile ii aduceau branza. Tot in octombrie, in data de 27, românii (ortodocsii) sarbatoresc pe Sfantul Dimitrie cel Nou Basarabov (Dimitrie cel Bun, protectorul Bucurestiului), ocrotitorul celor care nu cuvanta. Doi mari sfinti, iubitori ai creatiei, care au menirea de a le trezi oamenilor mila si indurare faţă de vietuitoarele de pe pamant, din cer si din ape.
De la Anca (Personale - blogul a fost sters intre timp) am aflat de Sfantul (Ierarh) Modest, din calendarul crestin ortodox, sfant ocrotitor al animalelor domestice, praznuit la 18 decembrie. Cautand informatii despre acesta am gasit si despre altii. Cuviosul Gherasim de la Iordan este cunoscut unora pentru prietenia neobisnuita pe care o avea cu un leu. Sfantul mucenic Trifon, care a trait pe la inceputul crestinismului, si-a indreptat si el atentia, cu mila, catre animale. Se spune ca adesea pe langa Sfantul Serafim de Sarov putea fi vazut un urs bland. Cuviosul Paisie Aghioritul era prieten cu pasarile salbatice care nu se sfiau sa vina sa-i manance din palme.
*

In Egiptul antic pisicile au avut protectori foarte puternici. :) 

Mai multe informatii:

https://en.wikipedia.org/wiki/Gertrude_of_Nivelles

http://junkee.com/today-is-also-st-gertrudes-day-celebrate-the-patron-saint-of-cats/53228#2pummZMY3SkHhoOq.01

http://www.formula-as.ro/2007/792/spiritualitate-39/dimitrie-cel-bun-protectorul-animalelor-8549

http://ziarullumina.ro/inima-iubitoare-imblanzeste-si-fiarele-78154.html

Curcubeul - credinte si superstitii

Pune-ti o dorinta cand vezi un curcubeu! :)

Curcubeul este un fenomen optic si meteorologic atmosferic care se manifesta prin aparitia pe cer a unui spectru de forma unui arc colorat atunci cand lumina soarelui se refracta in picaturile de apa din atmosfera. Pe scurt: curcubeul apare atunci cand lumina, apa si aerul se unesc.

Benzile de lumina naturala sunt alcatuite din culorile rosu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo si violet dar niciodata nu pot fi vazute toate culorile si, de la curcubeu la curcubeu, tot alte culori sunt mai stralucitoare: ori rosu, ori verde, ori galben etc.

Primul dintre oamenii de stiinta care a inteles in esenta cum se manifesta curcubeul a fost Rene Descartes (n. 31.03.1596 - d. 11.02.1650), filosof si matematician francez, cunoscut si cu numele latin Cartesius; el a efectuat o experienta care a aratat cu claritate ca fenomenul de curcubeu se datoreaza reflexiei si refractiei razelor solare in picaturile de ploaie.

foto de la Brasov, orasul sufletului meu

De fapt, curcubeul contine un spectru continuu de nuante, pe care ochiul uman nu le poate distinge, dar Isaac Newton (n. 04.01.1643 / 25.12.1642 - d. 31.03.1727 / 20.03.1727) a ales doar sapte pentru a-l caracteriza; la baza alegerii a stat, zic cercetatorii, o credinta mostenita de la sofistii greci, cei care considerau ca exista o legatura intre culoare, notele muzicale, numarul corpurilor ceresti (cunoscute la acea vreme) si zilele saptamanii.

Fenomenul apare in timpul sau imediat dupa ploaie, atunci cand soarele straluceste, iar aerul contine picaturi de ploaie. Arcul este impartit in benzi de culori ale spectrului si se formeaza prin refractia si reflexia razelor soarelui in picaturile de ploaie. Dintr-un avion in zbor curcubeul va aparea ca un cerc complet, cu umbra avionului in centru - cu cat suntem mai departe de pamant cu atat vedem un curcubeu mai “complet”.

La "sfarsitul" curcubeului e... inceputul - curcubeul e, practic, un cerc.

foto de la Extreme Travel

Acest fenomen, unul dintre cele mai frumoase, deloc inteles de stramosii indepartati, a condus la aparitia multor superstitii si credinte in toate zonele lumii, in cultura occidentala fiind simbol al sperantei reinnoite, un “aducator de noroc”.

Nu e un fenomen care se intalneste des si foarte clar conturat de fiecare data, dar uneori se arata in toata splendoarea sa. Unii il considera un fel de simbol al lui Lucifer, legatura dintre om si Marea Minte Universala.

Punte intre cer si pamant

In legendele multor popoare curcubeul apare ca o punte intre cer si pamant. Ideea podului curcubeu care poate fi atins numai de cei buni si virtuosi este o tema des intalnita in miturile lumii.

In mitologia nordica podul curcubeu de foc (apare atunci cand razele soarelui se reflecta in cristalele inghetate din norii aflati la mare inaltime) leaga pamantul de tinutul zeilor si putea fi utilizat numai de zei si de cei ucisi in lupta – in cele din urma podul va fi distrus in razboiul teribil de Ragnarok (ziua judecatii, pe scurt, cand zeii si, alaturi de ei, toate fortele luminii se vor infrunta cu răul).

Unele triburi din America de Nord il considera o punte intre cei vii si cei morti. 

In traditia indienilor Navajo (sud-vestul Statelor Unite), curcubeul este considerat a fi calea spiritelor sfinte, si este frecvent reprezentat in picturile sacre pe nisip.

Populatia Maori (Noua Zeelanda) are o legenda in care Hina, Luna, a determinat curcubeul sa se intinda de la cer pana la pamant pentru ca sotul ei muritor sa revina pe pamant sa moara, pentru ca moartea nu putea intra in casa ei cereasca.

In credintele antice ale Japoniei curcubeul era podul pe care stramosii umani urmau sa coboare din nou pe pamant.

In unele parti din Marea Britanie exista o traditie care-i priveste pe copii: “alungarea curcubeului” - cand acestia vad un curcubeu marcheaza un loc pe pamant cu doua beţe incrucisate in forma de cruce - cercetatorii presupun ca superstitia isi are originea in credintele unor triburi nordice, unde curcubeul reprezenta un pod pentru sufletele care treceau in viata de apoi. In Austria exista o credinta similara: sufletele copiilor urca la cer pe un pod curcubeu.

In zone din Honduras si Nicaragua la aparitia curcubeului oamenii credeau ca diavolul este ofensat si isi ascundeau copiii in aceste momente pentru a-i feri de a arata sau privi spre acesta. Si unele triburi din Gabon interzic copiilor sa priveasca spre curcubeu.

Comoara de la capatul curcubeului.

In zona Gorjului se spune ca atunci cand apare curcubeul pe cer, daca vei sari intr-un picior pana la capatul lumii, vei gasi o punga cu galbeni. In alte zone din Europa de Est se credea ca un inger a pus o comoara la capetele curcubeului, dar numai un om nud le-ar putea gasi.

Britanicii credeau ca la capatul curcubeului se afla ingropata o comoara. In Irlanda exista, de asemenea, aceasta credinta.

Nu se poate ajunge la capatul curcubeului pentru ca acesta este o iluzie optica formata din lumina soarelui si vaporii de apa, nu un obiect fizic - atunci cand cineva se misca spre curcubeu acesta se va deplasa, distanta ramanand mereu aceeasi.

Mesager

In mitologia greaca exista Iris, personificarea curcubeului, mesagerul zeilor pentru oameni, mesajele ei erau in general despre razboi si pedepse; in timp, zeita a fost redefinita, curcubeul devenind un mijloc de transport pentru zeita care se dovedeste la fel de evaziva si imprevizibila precum curcubeul.

In legendele din Hawaii apare Anuenue, fecioara curcubeu, mesager intre fratii sai, zeii Tane si Kanaloa.

Semn bun si semn rău.

Indienii Arawak din America de Sud considera curcubeul ca semn de noroc cand apare deasupra oceanului; un alt trib considera ca e semn bun cand apare deasupra oceanului dar semn rau daca apare deasupra uscatului, fiind semnul unui spirit malefic in cautare de victime.

In cele mai multe culturi e semn bun cand apare in ziua nuntii.

In cultura amazoniana, curcubeele au fost mult timp asociate cu spiritele rele, care provoaca necazuri (pierderi de sarcina si mai ales boli de piele). In perioada preincasa exista o traditie de a inchide gura unei persoane la vederea curcubeului, pentru a evita boala.

Cine vede un curcubeu dublu are si mai mult noroc.

Transformarea…

In Liban se credea ca cine vede reflexia unui curcubeu pe pamant si trece peste ea se va transforma in… sexul opus. In Afganistan credinta era ca acela care trece pe sub curcubeu va “suferi” schimbarea de sex. Aceasta credinta exista si in zone din Europa de Est, inclusiv in unele zone din România; la fel se credea si in Bulgaria; in alte zone se credea ca cine bea dintr-un izvor a carui apa a fost atinsa de curcubeu se transforma intr-un reprezentant al sexului opus.

Trecerea peste si pe sub curcubeu contrazice legile fizicii - curcubeul este lumina si apa si apare in faţa privitorului numai cand acesta e pozitionat cu spatele la soare.

Simbolul culorilor curcubeului.

In China, sunt considerate de bun augur toate culorile curcubeului dar e preferat rosul stralucitor, considerat cel mai mare “aducator de noroc” si de aceea culoarea e mult utilizata mai ales la festivalul de Anul Nou.

Iranienii au si ei semnificatie pentru stralucirea culorilor curcubeului: cand rosul e mai puternic inseamna razboi, cand e galben aduce moarte iar cand verde e culoarea mai stralucitoare e semn de abundenta.

In zona Dambovita se crede ca atunci cand in culorile curcubeului predomina rosu se va face vin mult, cand predomina verde se va face mult grau si cand predomina albastru va fi multa seceta si moarte.

Intr-un basm chinezesc Hsien si Ying'ai sunt doi indragostiti nefericiti care trebuie sa astepte pana cand apare curcubeul, pentru a putea fi impreuna.. Hsien este culoarea rosu in curcubeu si Ying'ai este albastru.

Prevesteste vremea

Se spune ca un curcubeu care apare la est prevesteste ca a doua zi va fi senin iar daca apare la vest a doua zi va ploua abundent. Turcii cred ca un curcubeu poate prevesti precipitatii pentru inca 24 de ore.

Daca apare dimineata curcubeul pe cer e semn de seceta pe timp de vara, credeau oamenii din Tecuci.

Cand se face braul popii curcubeu pe cer atunci e semn ca va sta ploaia (Teleorman).

Spiritualitate

In buddhism, curcubeul reprezinta ultima stare inainte de Nirvana. Nirvana e starea de fericire realizata prin eliberarea de grijile vietii, de suferinte si prin contopirea sufletului individual cu esenta divina, prin contemplatie si asceza.

Curcubeul e puntea de lumină care unește pământul cu cerul, ușurând trecerea din lumea sensibilă in lumea supranaturală.; e scara cu șapte culori pe care a coborât pe pământ Buddha, numit el însuși cateodatau Marele Pod.

In cultura indiana chakrele prezinta o importanta deosebita, fiind percepute drept repere ale sanatatii fizice, mentale si spirituale a fiintei umane. Chakrele sunt centri de energie localizati de-a lungul liniei mediene a corpului. Curcubeele sunt sunt asociate cu zambetele si cu fericirea, deoarece corpul uman a fost destinat sa absoarba si sa asimileze energia curcubeului prin intermediul luminii solare.

Chakra este un concept filosofic care se refera la vartejuri in forma de cerc care, conform medicinei indiene traditionale, ar exista in corpul uman. Chakrele sau centrele energetice principale sunt sapte, dispuse de-a lungul coloanei vertebrale (din crestetul capului pana la baza coloanei vertebrale).

Unii considera ca avem un curcubeu in fiinta noastra, cunoscut sub numele de chakre.

sursa foto: https://spiritvoyage.com/blog/index.php/7-kundalini-mantras-for-7-seven-chakras/ (pagina nu mai exista in febr 2021)

Alte simbolizari

Triburile din nord-estul Siberiei il considerau a fi limba Soarelui, asa cum unele triburi de americani nativi spun ca este haina Soarelui.

In mitologia hindusa, Indra, zeul tunetului si al razboiului foloseste curcubeul ca arc pentru sagetile sale de fulger.

La sumerieni, ocrotitorul fermierilor, zeul Ninurta, apara vara cu un arc si sageti si purta o coroana descrisa ca un curcubeu.

In mitologia araba pre-islamica se considera curcubeul ca fiind arcul unui zeu al naturii, Quzah, al cărui nume e regasit in cuvantul arab pentru curcubeu.

Cele mai multe triburi din Australia considerau curcubeul (sarpele curcubeu) ca fiind creatorul lumii si al tuturor fiintelor; Sarpele Curcubeu nu are gen, face pamantul fertil prin ploaia creata si poate vindeca de orbire si boala. In sezonul secetos se retrage in gauri adanci de apa.

Femeia care vrea sa aiba pielea alba si lucioasa trebuie sa se spele cu apa din coada curcubeului, se credea in zona Sucevei. Prutul este adapatorul curcubeului de rasarit si Siretul al celui de apus (Tecuci).

Pentru iudei si crestini curcubeul semnifica legamantul lui Dumnezeu cu Noe, o promisiune ca nu va mai distruge lumea prin potop.

In mitologia armeana simboliza centura lui Tir, care a fost initial un zeu al soarelui, apoi a devenit unul al cunoasterii. Mai era numit si braul Fecioarei sau Arcul lui Dumnezeu. In zona Sucevei era numit braul lui Dumnezeu. Este braul aruncat de Dumnezeu peste mare ca sa nu mai soarba norii apa din ea, se mai credea pe teritoriul României.

Noi traim intr-un curcubeu de haos, era de parere Paul Cezanne.

Pentru mai multe informatii:

Mitologia nordica, de Elena Maria Morogan, Ed. Enciclopedica, Bucuresti 1992; Dictionar de mitologie, de George Lazarescu, Casa editoriala Odeon, Bucuresti, 1992; Legendele si Miturile Greciei antice, de N.A. Kun, ed. Orizonturi, Bucuresti; Luc Benoist, Semne, simboluri și mituri, Ed Hamanitas, București, 1995;

http://sfm.asm.md/ftm/vol3nr1-2/7%20fizica%20in%20jurul%20nostru.pdf

http://www.descopera.ro/stiinta/12057932-cate-culori-are-de-fapt-curcubeul

http://www.luceafarul.net/credinte-populare-superstitii-din-textele-gorjenesti

https://ro.wikipedia.org/wiki/Curcubeu

https://en.wikipedia.org/wiki/Rainbows_in_mythology

http://folklore.usc.edu/?p=13103

http://tpwd.texas.gov/publications/nonpwdpubs/young_naturalist/earth_sciences/rainbows/index.phtml

http://www.superstitions.biz/Superstitions/Superstition-RAINBOWS-science-old-tales.htm

Ultima actualizare 24 noiembrie 2025

Ce-o fi democratia?

Prin dictionare scrie ca democratia este o forma de organizare si de conducere a unei societati, in care poporul isi exercita (direct sau indirect) puterea. Democratia de care se presupune ca avem parte e una reprezentativa: ne alegem reprezentantii si… avem incredere ca acestia se vor gandi si vor visa si se vor zbate pentru binele general… Reprezentantii pot decide in locul si in numele poporului (presupus suveran) fara a-l mai consulta, pentru o perioada de timp - in RO e un fel de rotire a cadrelor, din 4 in 4 ani.

Democratie inseamna si regula majoritatii – in democratia reprezentativa politicienii se bat intre ei pentru a obtine mai multa putere si le pasa de-i lasa caru’ mare de cei care le-au dat voturile, si se gandesc doar la “majoritatea lor”, facand aliante si elaborand strategii si legi pentru atingerea  scopurilor personale sau de grup restrans, nu in favoarea cetatenilor. Oare chiar exista democratie?

Sa zicem ca inteleg: cand sunt in discutie legi care privesc economia, finantele si alte cateva, poporul nu intelege prea bine implicatiile anumitor dispozitii si nu i se permite sa se implice nici sub forma initiativei legislative. Dar cand e vorba despre ce au voie sau nu au voie politicienii, despre legi care sa-i pedepseasca pe cei dovediti corupti, cand e vorba despre legea electorala ce-i doare pe ei? Cei care i-au votat cer, in majoritate, demiterea politicienilor corupti. De ce nu cauta o parghie prin care cetatenii care i-au ales sa-i poata si demite? Primarii pot fi demisi de cetateni prin referendum dar nu si parlamentarii.

Desigur, stiu raspunsul la aceste intrebari dar… imi place sa (ma) intreb.

Poporul vrea legea, politicianul sa faca bine si s-o elaboreze in asa fel incat sa curete institutiile publice de uscaturi. Poporul vrea o lege care sa interzica migratia membrilor dintr-un partid in altul? Politrucii sa-i dea bice si s-o elaboreze, ca votam partidul X si ne trezim cu toti membrii dintr-un partid de care nu voiam sa auzim…

Ma distreaza (de infuriat cu adevarat nu-mi mai iese de pe la sfarsitul anilor ‘990) cand ii aud acum pe unii vorbind impotriva alegerii primarilor in doua tururi de scrutin; in doua tururi ar avea mai multe sanse si cei care nu sunt foarte cunoscuti sau nu sunt cunoscuti de majoritate… Dar nu doar din acest motiv.

Care mai de care zice ca nu-i corect sa schimbe regulile in mijlocul jocului. De ce nu? Noi ii alegem si vrem doua tururi… Nu-s pregatiti? Ce-au facut 4 ani de-i prind alegerile nepregatiti la fiecare 4 ani? Au nevoie de mai multi bani pentru campania electorala sau pentru referendum? Sa-si faca rost, ca de-aia sunt partide si au dreptul la sponsorizari…

Au mai inventat una, la fel de “democratica”: primarii sa aiba dreptul de a candida numai pentru doua mandate (asta nu cred ca va deveni reala dar numai ideea e de speriat). E primavara, dar inca n-au innebunit ciresii! Adica, vor unii, ca primarii care si-au dovedit valoarea - a se vedea cel din satul Pestera, Constanta – sa nu mai candideze pentru ca vor niste capete patrate de la Bucuresti, impotriva vointei cetatenilor din Pestera, pentru a ramane la exemplu. Un alt exemplu ca se poate mai bine e si comuna Ciugud, din judetul Alba.

Asa o democratieeee, că reprezentantii – cei care nu ne mai consulta defel – au ajuns nu doar sa faca ce vor dar vor sa oblige comunitatile sa schimbe un om de valoare cu vreun sac cu ciori de pe gard.

Italienii au putut sa schimbe reglementarile interne ale parlamentului pentru a putea suspenda pensiile parlamentare celor pentru care s-au pronuntat pedepse definitive pentru comiterea unor infractiuni grave si sentinte penale mai mari de doi ani. In RO sunt premiati cu pensii speciale, le raman averile dupa ce au fost dovediti ca au le-au castigat necinstit si sunt tolerati toti aceia care dau cu tifla cetatenilor - pentru astfel de schimbari nu sunt probleme. Asta tot de democratie o ţine… Cei mai multi politicieni români sunt bagati in fel de fel: consilii de administratie, afaceri (care cica-s ale rudelor), puscarii… Unde e ceva de muls hop si ei!

Cei interesati pot afla de pe siteul declaratii.integritate.eu (http://declaratii.integritate.eu/home/navigare/cautare-avansata.aspx in febr 2021 pag nu mai exista) despre averile celor care lucreaza prin institutiile publice de orice fel ar fi acestea, sau de pe siteurile primariilor, parlamentului etc.

O fi democratie dar nu e vointa politica. De-ar fi vointa politica in parlament, guvern si in mai toate institutiile publice ar fi numai oameni inteligenti si dedicati profesiei, functiei – si-ar fi si bani pentru scoli, spitale si pentru salarii decente celor care lucreaza in astfel de institutii.

Un fel de concluzie: Democratia consta in a-ţi alege dictatorii dupa ce ti-au spus ceea ce cred ca vrei sa auzi. (Alan Coren)

nota: nu mai stiu de unde am poza, pe care am modificat-o.

Laura Stoica – In Memoriam

sursa

Adriana Laurenţia Stoica s-a nascut in 10 octombrie 1967 si decedat in urma unui accident de circulatie, in data de 9 martie 2006.

Este singura cantareata românca ce mi-a placut la modul absolut. Mi-a placut vocea ei, mi-a placut stilul… Am vazut-o in concert numai la Cerbul de Aur; nu as zice ca am fost fan dar melodiile ei mi-au placut si le ascult cu drag de cate ori am ocazia. In 1992 si 1997 participa in concursul festivalului: in 1992 castiga premiul I pentru debut discografic si premiul al III-lea pentru interpretare cu melodia "Focul”; in 1997 castiga premiul al II-lea la sectiunea discografie cu albumul “Nicio stea”.

Am inteles de la un prieten ca era nu numai frumoasa, ci si un om minunat.

S-a lansat in anul 1990, la Festivalul de la Mamaia, unde a castigat premiul I la sectiunea de interpretare cu melodia “Da, Doamne, cantec” si trofeul editiei. Un an mai tarziu e declarata cea mai buna solista pop-rock si melodia “Un actor grabit” (compusa de Bogdan Cristinoiu) a fost aleasa piesa anului.

Ca actrita a jucat cu succes pe scena Teatrului "Toma Caragiu” din Ploiesti.

Era alaturi de logodnicul ei, Cristian Margescu, se intorceau in Bucuresti de la un concert sustinut in Urziceni. De Craciun aflase ca e insarcinata. Cristian si Laura se logodisera de Dragobete, si isi propusesera nunta dupa iesirea din postul Pastilor. Nunta au facut-o in cer, pentru ca un tanar care a intrat cu masina pe contrasens le-a curmat firul vietii…

Odihneasca-se in pace.

Din perlele de intelepciune ale politicienilor

Legea electorala din România permite candidatura pentru functii politice incepand de la varste destul de “fragede” si fara a pretinde candidatilor macar o diploma de bacalaureat. E foarte clar: nu varsta si nu diploma confera intelepciune si inteligenta dar ar fi un minim care sa garanteze cetatenilor ca persoana care le va conduce destinele stie cu ce se mananca viata, stie care sunt nevoile cetatenilor si altele asemenea. Un cetatean care si-a obtinut diploma de bacalaureat la varsta de 18 ani arata, macar, ca a fost capabil sa promoveze acest examen de capacitate. E la fel de clar: sunt tineri foarte inteligenti care nu s-au deranjat sa invete pentru acest examen la timp, dar ei nu au candidat pentru functii politice si, oricum, si-ar fi putut dovedi valoarea, ar fi dovedit ca pot duce ceva pana la capat, chiar daca diploma nu garanteaza si inteligenta sau reusita in politica.

sursa

Dintre politicienii români producatori de perle am ales doar cativa…

Domnul Marian Vanghelie e super cunoscut pentru perlele pe care le produce. Zice el: De cele mai multe ori, cei mai buni lideri sunt aia care cand deschideau frigiderul nu aveau nimic in frigider.

Theodor Paleologul, fost ministru al culturii: Asa cum scrie in DEX, cuvantul “coleg” este neutru, nu este de fel feminin. Sau: Motivul pentru care am intrat in politica e mânia, dar nu aia a lui Ahile din Iliada.

Europarlamentarul Monica Macovei: M-am gandit ca, in multe feluri, eu seman cu Nelson Mandela.

Gabriel Oprea, pe vremea cand era vicepremier: Avem, in momentul de faţă, un numar de aproximativ doua victime care au fost inecate.

Traian Basescu, fost presedinte si fost multe altele, afirma cu tarie despre el: Eu nu sunt nici intelectual, nici altceva.

Ioana Petrescu, fosta ministru la finante, numita de dl Ponta pe criterii numai de el stiute: E imbucurator ca oamenii mananca pâine si foarte multi oameni saraci consuma acest aliment.

Victor Ponta, in iunie 2014, pe vremea cand era prim-ministru, viziteaza tabara militarilor români din Kandahar, Afganistan, unde incepusera procedurile de retragere a trupelor românesti. In timpul vizitei s-a dat alarma de atac cu racheta si oficialii au fost pitiţi in buncar, dar nu s-a amintit de eventuale explozii in zona. Zice Ponta, dupa vizita: Daca i-am convins si pe talibani sa traga cu racheta si pe americani sa traga alarma inseamna ca sunt foarte bun.

In februarie 2016, Ioan Ciulea, consilier local din Medias, vine cu o perla de data aceasta penala, pentru ca instiga la savarsirea unei infractiuni (procurorii s-au autosesizat la acea data). El sugereaza modificarea unei hotarari a consiliului local privind normele si regimul contraventilor privind cresterea, detinerea si protectia animalelor in municipiul Medias astfel: obligarea detinatorilor persoane fizice si juridice de caini care tulbura linistea publica a locatarilor  la casa prin latratul continu prin intensitate mare, acest lucru sa se faca cu acordul vecinilor in scris si totodata sa-si opereze animalul la corzile vocale sau dupa caz instrainarea animalului. Individul cere devocalizarea animalului. Devocalizare inseamna ca veterinarul va sectiona corzile vocale total sau partial, operatiune interzisa prin legea din 2004 alaturi de codotomie, cuparea urechilor, ablatia ghearelor si a dintilor – operatiuni care sunt permise daca sunt necesare din motive medicale. Potrivit legii interventiile chirurgicale destinate modificarii aspectului unui animal de companie sau altor scopuri sunt interzise. Sectionarea corzilor vocale se face partial sau total, intervenindu-se printr-o incizie in laringe sau prin gura; rezultatul poate fi o “simpla” amutire si poate ajunge sa pericliteze animalului capacitatea de inghitire si respiratie, punandu-i viata in pericol.

Credeti ca numai in RO sunt exemple de intelepciune ambulanta? Cel mai recent exemplu de care am dat:

Consilierul Ciulea e pui pe langa Pete Nielson, un republican din statul Idaho, SUA, care zice, intr-o discutie privind avortul: “Daca femeia ramane insarcinata in urma violului inseamna ca i-a placut.” Constata asta in urma “logicii”; pe scurt: femeia, de regula, nu ramane gravida in urma violului din cauza traumei, deci daca ramane gravida inseamna ca i-a placut macar intr-o foarte mica masura. El isi exprima dubiile cu privire la posibilitatea medicala a sarcinii in urma violului iar daca femeia ramane gravida ar trebui sa pastreze copilul, se deduce. E interesant de citit “firul logic” al individului, deductia lui cum ca biologia si Mama Natura nu sunt… stupide, si comparatia sarcinilor in urma violului cu bolnavii de cancer. (http://politicalo.com/idaho-state-rep-if-women-get-pregnant-after-rape-that-means-they-must-have-enjoyed-it/  in febr 2021 site-ul nu mai poate fi accesat)

Cand destinele popoarelor sunt conduse de astfel de specimene se mai mira cineva de ceva?

Interzis femeilor, inclusiv de Ziua Femeii

In mileniul 3 religiozitatea ii aduce pe unii indivizi la stadiul celor din evul mediu intunecat si pentru ca discrimineaza femeia. Din cauza religiei femeile nu au voie in anumite locuri de pe Terra. 

Din motive religioase sunt locuri in lume unde femeia nu are dreptul sa paseasca.

Cel mai cunoscut loc e Muntele Athos, unde e valabil si azi avatonul, legea prin care se interzice si se  pedepseste accesul femeilor. Avaton inseamna “neumblat”. Calugarii athoniti au ales locul, salbatic si neumblat, si tot ei au zidit manastirile si bisericile de pe stanci. Calugarii au sfintit locul, cu rugaciunile si sangele lor, si tot calugarii au hotarat, intr-un glas, ca "avaton-ul" sa ramana valid, indiferent de legile si poftele lumii pagane. Potrivit unei teorii stravechi, prezenta femeilor i-ar putea zbuciuma spiritual pe calugarii de acolo. Hm! Sa fii sfant intre sfinti nu-i mare scofala, dar sa fii sfant intre pacatosti e mare incercare. Calugarii de la Athos - si nu numai - dau sfat mirenilor sa reziste tentatiilor diavolesti (asa cum fac si ei), doar ca ei nu sunt supusi tentatiilor care le apar la tot pasul iar daca toti ne-am inchide intre ziduri manastiresti cine ar mai ramane sa le faca lor donatii?

Pe Muntele Sfant e controlat, vorbeste lumea, si numarul animalelor de sex feminin. Nu stiu, n-am fost acolo. Barbatii au nevoie de permis special sau chemare. Cateva femei au “scapat”, insa, pe munte: o frantuzoaica (scriitoare, care s-a deghizat in calugar), prin 1920, si patru femei din Moldova, relativ de curand (ele au intrat ilegal in Grecia si au ajuns acolo din greseala).

In România avem manastirea Frasinei, din satul Muereasca, judetul Valcea. Calinic, episcop al Ramnicului la jumatatea secolului XIX, a impus restrictia accesului femeilor in manastire. Potrivit wikipedia.org aceasta restrictie ar fi fost ridicata in era comunista, dar nu stiu daca s-a revenit la varianta veche. Tot pentru linistea calugarilor exista interdictia.

Preotii din zona afirma ca nicio femeie care a intrat in manastire nu a scapat nepedepsita. (!)

Muntele Omine din Japonia este un punct turistic pe care femeile ar trebui sa-l evite din cauza unei legii antice, in vigoare si azi, care considera femeile periculoase pentru linistea calugarilor; numai barbatii au voie sa escaladeze muntele pentru a ajunge la templu.

In India femeile nu pot intra in mormintele sacre Haji Ali Dargah Shrine din Mumbai, o destinatie turistica destul de cautata, iar in templele hinduse din Indonezia, India si Bali nu au dreptul sa intre femeile aflate la menstruatie, fiind considerate (nu doar aici) ca fiind impure - s-o merege pe buna credinta sau pe controlate?

Despre faptul ca femeile nu au au dreptul sa intre (nici la botez) in altarul bisericilor ortodoxe amintesc in treacat, asa cum amintesc locurile separate pe care le au femeile in moschei si sinagogi.

In cartea sa, “Frica in Occident”, Jean Delumeau, reprezentant al Scolii de la Annales, analizeaza fricile colective ale societatilor din Europa occidentala din perioada cuprinsa intre secolele XIV-XVIII, incercand sa raspunda la o intrebare dubla: cui ii e frica si de ce? Concluzia lui: totul se reduce la frica de moarte exprimata nu doar prin frica de cataclisme, catastrofe si altele de gen, ci si prin frica de asa-numitii reprezentanti ai lui Satan pe Pamant: vrajitorii, evreii, turcii si femeia. Autorul a pornit de la premiza ca femeia, ca si evreul, a fost vazuta ca un ”primejdios agent al lui Satan”, nu doar de catre oamenii bisericii, ci si de catre societatea laica; frica de femeie a ajuns la un apogeu intr-o perioada in care artele si teologia protestanta ce se raspandeau in Europa Occidentala incepusera sa promoveze o alta imagine a femeii. Sentimentele contradictorii - atractie si repulsie, venerare si ostilitate - faţă de femeie dateaza inca din antichitate, si nu pare sa se schimbe prea multe, doar ca nu mai e la fel de public manifestata frica. 

”Rau magnific, placere funesta, veninoasa si inselatoare, femeia a fost acuzata de celalalt sex ca a adus pe lume pacatul, nenorocirea si moartea”. Fie in varianta grecească a Pandorei, fie in cea iudaica a Evei, femeii i se atribuie pacatul stramosesc al deschiderii cutiei cu toate relele sau a consumarii fructului interzis. Barbatul, scrie Delumeau, a cautat un vinovat pe care sa-l traga la raspundere pentru suferita si esecul umanitatii si pentru disparitia paradisului terestru, si-a dat peste femeie. Frica de femeie este mult anterioara crestinismului, iar atitudinea lui Isus faţă de femei a fost cu totul inovatoare; se inconjoara de femei, le considera ca pe niste egali. Femeile sunt cele care, dupa ce aproape toti ucenicii il parasesc, raman langa el si sunt primii martori ai Invierii - dar aspectul e ignorat, de clerici in special.

In plus, "o religie fundamentata pe povestea unei mame si a fiului ei uita sa mentioneze femeile care au jucat un rol important in raspandirea ei”, spune profesorul Kate Cooper de la Universitatea din Manchester, U.K..

In evul mediu femeia era de-a dreptul diabolizata. Probabil ca barbatii care erau respinsi de vreo femeie prindeau momentul si ziceau de rau toate femeile. Scria Petrarca: ”Femeia... e un adevărat diavol, o dusmancă a linistii, un izvor de sâcâieli, un prilej de galcevi de care barbatul trebuie sa se tina deoparte daca vrea sa traiasca in tihna... Insoara-se cei care gasesc vreun farmec in tovarasia unei neveste, in inlantuirile nocturne, in zmiorcaielile plozilor si in chinurile insomniei... Noi insine, daca ne va sta in puteri, ne vom nemuri numele prin talent si nu prin casnicie, prin carti si nu prin copii, cu ajutorul virtutii si nu cu acela al unei femei.”

Delumeau este de parere ca in cazul clericilor sau al crestinilor zelosi avem de-a face cu un libido reprimat preschimbat in agresivitate. ”Fiinte frustrate din punct de vedere sexual si care nu puteau ignora ispitele, au proiectat asupra aproapelui ceea nu voiau sa identifice in ei insisi. In felul acesta, au creat niste ţapi ispasitori pe care puteau sa-i dispretuiasca si sa-i acuze, scotandu-se pe ei insisi din cauza.” Frustrarea sexuala care arunca femeia la marginea societatii este larg raspandita si in alte religii ale secolului XXI. Barbatul e dispus sa biciuiasca femeia pe care o doreste corpul lui doar pentru ca nu o poate avea… Femeia e vinovata si pedepsita chiar si atunci cand barbatul scapa de sub controlul creierului…

Predicile clericilor au raspandit pe cale orala mentalitatea misogina, dar aparitia tiparului in secolul al XV-lea si inmultirea numarului de carti a contribuit si mai mult la denigrarea femeii pe scara larga. Spre exemplu, lucrarea De planctu ecclesiae (Plangerea Bisericii) a fost scrisa pe la 1330 de franciscanul Alvaro Pelayo; a fost tiparita pentru prima oara in 1474 si reeditata de doua ori in secolul al XVI-lea. In a doua parte a lucrarii, autorul prezinta un catalog cu cele două sute de vicii si nelegiuri ale femeii, intre care: ”mama pacatului”, ”arma diavolului”, ”izvorul oricarei pierzanii”, femeia e curtezana prin insasi natura ei, face farmece, descantece, e agentul idolatriei. in plus, e smintită, carcotasa, nestatornica, ignoranta, certareata, orgolioasa, impura”.

Printre altii, nici medicii Renasterii nu se lasau mai prejos cand era vorba sa denigreze femeia. Au definit femeia ca fiind un ”mascul mutilat si imperfect”, ”o nereusită, cand nu se poate face lucru mai bun”…

Ce noroc pe toti acesti barbati cu minti luminate ca exista aceste fiinte imorale, smintite, nestatornice, masculi mutilati si imperfecti si ei au ajuns in lume pentru a scrie si sustine toate acestea (si) despre cele care le-au fost mame. Au gasit acesti “agenti ai idolatriei”, “reprezentanti ai lui Satan” carora sa le interzica accesul in locurile unde ei isi ascund slabiciunile.

Acestea fiind scrise urez tuturor femeilor o viata frumoasa! La multi ani!