În așteptarea inspirației. Salvăm păpuși

Păpușa mea (15 cm înălțime), pictoriță aspirantă, s-a echipat de lucru, și-a procurat cele necesare și s-a pus pe muncă; de fapt, s-a așezat în fotoliu, pentru că inspirația nu era pe aproape.

La tema 7 Salvăm Păpuși am putut alege între trei variante; am ales atelierul de creație - și mi-a ieșit o “cameră de creație”. Cert este că mi-a plăcut mult de tot să mă joc de-a meșteritul mobilierului, deși nu s-ar prea putea spune că am lucrat mobilier care se ȋntȃlnește, de regulă, ȋntr-un atelier de creație; cum aceasta e o cameră de creație… am mobilat-o ca atare.

Echipamentul de lucru al păpușii e din pânză în culoarea oului de rață. Am gândit “tunica” să lase un umăr gol, dar am uitat să aranjez poza de așa natură și pare doar neglijentă artista mea.

Păpușa stă comod într-un fotoliu confecționat din fundul unui pet de o jumătate de litru. Tapițeria e mătase verde - același tip de material ca fusta șcheiencei îmbrăcată în costum tradițional de sărbătoare - umplutura e vată. Pet-ul e colorat în dungi albastre și roz.

Patul e dintr-o cutie de la bomboane, învelită cu folie autocolantă vernil “în ape”, cu saltea și perne umplute cu vată.

Cearceaful e din mătase verde, pernele sunt învelite in material cu flori și pledul e din tricoul verde folosit și la broasca țestoasă. Pernița decorativă cap de pisică e mărțișor, pisica în coșuleț e ascuțitoare.

La șevalet mi-a plăcut cel mai mult să lucrez. E confecționat din niște piese din plastic recuperate de la o jaluzea verticală avută cândva în balcon. Are înălțimea de 12 cm și lățimea (suportul pȃnzei) de 7 cm. Rama pe care am lipit pânza pentru pictat e din scobitori (5/4,5 cm). Șevaletul acesta nu poate fi reglat pentru că nu aveam în casă ustensilele necesare pentru găurit și n-am avut timp să merg să le iau din atelier.

În camera de creație mai este un dulăpior - dintr-un pachet de țigări învelit în același tip de folie autocolantă ca și patul, o măsuță rotundă pe care e vasul cu pensule și “borcănașele” cu vopsea. Vasul este o miniatură dintr-un serviciu de cafea (sau ceai) decorativ.

Borcănașele sunt bucățele tăiate din paie colorate; pensulele le-am făcut din câteva fire de păr tăiate dintr-un pămătuf pentru pudră, lipite pe bețișoare din scobitori. Se mai văd pe acolo un cățeluș (fost breloc), câteva “picturi” terminate (desene pe bucățele de carton), scoici decorate și… sâmburele de migdală pe care l-am imaginat că fiind un taburet pentru sprijinit picioarele (pentru că nu are articulații, păpușa ar fi arătat hilar așezată în fotoliu (pe verticală nu am știut cum să o fixez), așa că i-am sprijinit picioarele pe “taburet”).

Fotografia pentru joc poate fi văzută în galeria de creații de pe site-ul Provocări verzi.

Despre vȃnătoare și vȃnători. Citate favorite

Îi întreb pe oameni de ce au pe pereți capete de cerb. Pentru că este un animal atât de frumos, spun ei mereu. Ei bine, cred că mama e frumoasa, dar am fotografii cu ea. (Ellen DeGeneres, n. 26.01.1958, actrita si moderatoare americana).

*

Vegetarienii sunt mișto. Tot ce mănânc eu e vegetal - cu excepția fripturii ocazionale de leu. (Ted Nugent, n. 13.12.1948, cȃntăreț și compozitor american, chitarist și activist politic, cunoscut și pentru stridenta susținere a dreptului la vȃnătoare și a dreptului de a deține arme de foc)

*

Am văzut o pasăre murind, împușcată de un om. Zbura ritmic și frumos, liberă și fără frică. Arma a spulberat-o; a căzut pe pământ și viața a ieșit din ea. Un câine a luat-o, iar omul a adunat alte păsări moarte. Stătea de vorbă cu prietenul său și părea atât de indiferent. Tot ceea ce ȋl preocupa era să adune toate păsările. Ei ucid în toată lumea. Acele animale minunate ale mării, balenele, sunt ucise cu milioanele, iar tigrul și atâtea alte animale devin acum specii pe cale de dispariție. Omul este singurul animal care trebuie temut. (Jiddu Krishnamurti, n. 12.05.1895, India - d. 17.02.1986, California, S.U.A.; filosof și predicator spiritual indian care, ȋncepȃnd cu anii 1920, a activat mai ales in S.U.A., Marea Britanie și India).

*

Vânătoarea și pescuitul implică uciderea animalelor cu dispozitive (cum ar fi armele) ȋmpotriva cărora animalele nu au evoluat in apărarea naturală. Niciun animal de pe pământ nu are o apărare adecvată împotriva unui om înarmat cu o pușcă, un arc și o săgeată, o capcană care ȋl imobilizează, o capcană care ȋl poate strangula sau o nălucă de pescuit concepută în scopul exclusiv de a păcăli peștii să creadă că au găsit ceva de mâncare. (Marc Bekoff, n. 06.09.1945, profesor emerit de ecologie și biologie evolutivă la Universitatea din Colorado, Boulder, fost coleg cu Guggenheim).

*

Viața sălbatică, ni se spune în mod constant, s-ar dezlănțui prin orașele noastre, dacă nu ar fi vânătorii sportivi care să controleze populațiile de animale; păsările ar acoperi cerul fără serviciile de sacrificare oferite de unele grupuri. Totuși, grupurile cresc animale sălbatice, reînnoind an de an stocul, totul cu scopul exclusiv de a ucide și vinde căprioare, urși și elefanți, atât de multe produse fiind comercializate. Ni se spune că animalele, cum ar fi căprioarele, nu au prădători naturali în multe zone și, prin urmare, e nevoie de sacrificare sistematică. Cu toate acestea, atunci când se încearcă reintroducerea prădătorilor naturali, cum ar fi lupii și coioții în aceste zone, vânătorii sportivi sunt primii care se ȋmpotrivesc. Auzim că, în sălbăticie, animalele mai slabe vor avea morți mizerabile prin înfometare dacă vânătorii sportivi nu controlează populația. Cu toate acestea, sunt animalele mai mari, mai puternice, pe care le omoară și le rănesc - chiar opusul selecției naturale - adesea cu arcuri și puști care nu fac decât să prelungească suferința victimei. (Matthew Scully, n. 30.03.1959, autor și jurnalist american)

₪₪₪

Citate favorite e ȋntȃlnirea săptămȃnală găzduită de Zina, gȃndită ȋmpreună cu Ella, la care poate participa oricine scrie o postare cu citate care i-au atras atenția ȋntr-o carte sau în altă parte și pe care o ȋnscrie în tabelul ȋntȃlnirii de luni.

₪₪₪

Animalele de vânătoare nu reprezintă o soluție pentru fauna sălbatică sau de gestionare a mediului.

De ce ar trebui să cheltuiască cineva pentru a proteja un animal pe care un vânător de trofee înstărit îl poate plăti ca să ȋl omoare? (Fuad Alakbarov, n. 22.11.1988 in Baku, Azerbaijan - trăiește in Scoția - fotojurnalist, editorialist, comentator politic, activist pentru drepturile omului, jucător de șah).

**

Etică vȃnătorească, de Paul Melian / Mihai Lungu (“șanse egale” ȋntre vȃnător și vȃnat)

Un dar virtual

De ziua ta, Carmen (de fapt, in fiecare zi, dar azi profit și o scriu!) ☺ ȋți doresc să-ți fie cȃt mai bine! 

Să fii sănătoasă și să rămȃi mereu voioasă, și toți cei dragi ție să-ți fie alături și să fiți bine o mie de ani! ☺

Zile senine ȋți dorim, cu drag! Ȋmbrățișări și pupici!

♥ ♥ ♥ ♥ ♥ ♥ ♥

La mulți ani!

O dimineață de sȃmbătă din octombrie

În lumina rece a dimineții, și in aerul duhnind a păcură (cred), mă zgribulesc în haina nu prea groasă, nu renunț la amintirea căldurii patului și mă las plimbată de cățel. De la un laborator de panificație se simt arome de vanilie și pâine proaspătă, amestecate cu duhoarea de păcură ce bântuie orașul aproape zi de zi, dimineața, la prânz și seara.

Am ochii mijiți de somn și-i maschez cu ochelari - am dormit doar câteva ore; aș fi putut dormi mai mult, dar m-au trezit lucrătorii de la magazinul aflat la parterul blocului. Au descărcat marfă grea folosind pentru transportare un cărucior metalic care zdrăngăne înfiorător și, combinat cu sunetul scârțâitor al platformei hidraulice, concertul în fals a fost complet (măcar nu era pornit motorul camionului!). Mă gândesc să le spun lucrătorilor că numai după ora opt au voie să facă zgomot. Ce folos, însă? Le-au spus și alții, i-au și reclamat, și totul a rămas cum au stabilit: nimic (în bine) nu se schimbă. Mare prostie aprobarea funcționarii magazinelor alimentare mari la parter de bloc. Dar dacă tot sunt, sâmbătă și duminică să fie închise, ghinioniștii locatari să poată avea liniște măcar două zile pe săptămâna, în zilele legale de odihnă.

Ceva mai departe, un grăbit apasă claxonul îndelung. Imediat se aud două voci: “ce, bă, nu poți avea răbdare?” “ce răbdare, bă, ‘că parchezi aiurea” - vine răspunsul, răcnit; cearta continuă câteva minute în persistentul parfum de păcură al dimineții.

Revin în casă. Lăsasem geamul deschis, să se aerisească! Și s-a aerisit: mirosea ca lângă o sondă de petrol, și mă usturau ochii. Mă resemnez, ventilez casa cum mă descurc, și-mi notez aici impresiile din această sâmbătă de octombrie. Deloc nu m-aș mira dacă, ȋntr-o zi, medicul ȋmi va spune: “aveți metale grele in sȃnge, ar fi bine să renunțați la țigări”.

Doar stau. Jocul cuvintelor (228)

Stau și mă gândesc, cu emoție, la ceea ce s-ar putea întâmpla în zilele ce vor veni. În fapt, doar stau; dacă aș gândi, aș ști că viitorul îmi e ascuns. Îmi spun, în mod repetat, că totul trebuie luat așa cum vine, că “prezentul e viitor”. Uneori, e drept, am sentimentul că primesc câte un mesaj prin care mi se dezvăluie despre ceva ascuns sub acel văl alb despre care spun unii filosofi că ar acoperi viitorul. Aceste mesaje, însă, vin codate, vin în simboluri pe care nu le înțeleg întotdeauna și, probabil, pierd ocazii de a ști. Am nevoie de sprijin - toți avem nevoie de suport dar, ca fapt divers menționez, Marele Artizan pare că nu ne ia în seama întotdeauna sau, de fapt, avem un moment în care renunțăm la speranță. Un zâmbet ar fi bun acum. Ar trebui să-mi fac timp pentru a face cunoștință cu o pereche de palme - să-mi dau cu apă rece pe față.

₪₪₪

Exercițiu de imaginație: Jocul celor 12 cuvinte găzduit de Eddy pe blogul său, Cartim.

Cele 12 cuvinte: emotie, ascuns, repetat, alb, mesaj, sprijin, timp, palme, artizan, divers, zambet, speranta.

Sursa foto: pixabay; autor foto: wgbieber

Mica Sparta. Provocare muzicală

Pentru zȃmbit.

The Mean Kitty Song - Cory “Mr. Safety” Williams

What is with this cat? I'm confused / He's got a bed, but it's never been used / In every waking moment, kitty's out for the fight / Then [fart] next minute kitty's out like a light

Provocarea muzicală la Carmen, Ȋntre vis si realitate. 

Friendship Friday!

Cory Williams s-a născut la 5 august 1981, in Merced, California. Este cunoscut foarte bine pe Youtube - am aflat de el ieri. M-a amuzat cȃntecul dedicat pisicii lui. De fapt, videoclipul mi-a plăcut cel mai mult; sau pisica? ☺

Cu drujba pe muntele Tȃmpa

Actualizare 4 noiembrie 2019.
Construirea acestul drum forestier a fost suspendată. Deocamdată, au câștigat cei care iubesc muntele cu pădurea lui cu tot.
*
Mare mândrie, mare! Politicienii din Brașov se laudă că au obținut finanțare nerambursabilă pentru reabilitarea unor drumuri forestiere și pentru construcția unuia nou, care va face legătura între Șchei (pornind de la Pietrele lui Solomon) și Valea Cetății (cartier numit Răcădau, înainte de 1990). Legătura ȋntre aceste cartiere e o idee pe care o învârt de câțiva ani “edilii”, dorind, la un moment dat, să străpungă muntele pentru a… fluidiza circulația rutieră. Vor tăia mii de copaci și vor distruge cine știe câtă altă vegetație (aproape 15 ha de pădure) - despre potecile căutate de drumeți și de bicicliștii montani nu mai zic. Finanțarea a fost obținută prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, submasura 4.3 ("Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea și adaptarea infrastructurii agricole și silvice - infrastructură silvică").

Mai bine obțineau finanțare pentru mașini și utilaje necesare pompierilor la intervențiile in cazul incendiilor de pădure.

In prima foto e o parte din harta munților, unde sunt marcate unele trasee de pe Tȃmpa - linia albastră e in zona pe unde va trece noul drum forestier (drumul ar putea ȋncepe in zona din stȃnga, unde am plasat un pătrățel rozaliu - Pietrele lui Solomon - și se va opri in dreapta, sus, unde este alt pătrățel rozaliu - Valea Cetății).

(sursa foto: https://www.meetsun.ro/jurnale-trasee-montane/fantanita-crucea-dreptatii/)

In poza 2 sunt marcajele care arată pe unde va trece drumul (sursa foto: brasovcity.ro)

Drumul ar urma să fie amenajat în zona Fântâna Crucea Dreptății (“Fântânița Popii”) - Răcădău, suprapunându-se peste unele dintre actualele trasee turistice ce leagă Șcheiul de poienele Ogradă și Stechil. Deja au fost marcați arborii pentru tăiere, pe un front ce ajunge la o lățime de la 3,5 m până la 20 de metri. Noul drum auto forestier (scrie pe harta publicată pe portalul primăriei), Goriţa, va avea o lungime de 11 km. Dacă vor circula mașinile prin pădure unde e recreerea?

Primarul zicea, între altele, că datorită noului drum forestier care va fi amenajat pe partea dreaptă a muntelui (în zona care nu e declarată rezervație naturală) - “chelia” s-ar putea vedea in dreapta, sus; v.poza 3) - se va putea interveni ușor în caz de incendiu (pe partea unde nu este și nu va fi drum forestier cum s-ar interveni în caz de incendiu?), se va interveni ușor pentru a curăța pădurea de copaci căzuți și vor gestiona mai bine… populația de urși! După ce că habitatul urșilor e, oricum diminuat, un nou drum forestier va fi exact ceea ce lispește pentru ca urșii să nu mai coboare în oraș!

Uită esențialul: hrana suficientă ar ține animalele in pădure. Datorită acestui nou drum se vor putea dezvolta activităţile de agrement din această zonă, în principal cele legate de drumeţii (pentru oameni, nu pentru urși). De ce-or crede “edilii” că oamenii vor să fie netezit  muntele Tȃmpa deși le place așa cum este, și nu “ras ca-n palmă”?

În Șchei, la fiecare ploaie mai serioasă, apar problemele, apa ajungȃnd să fie șuvoaie, iar din cauza lucrărilor de construire pe versanți și a eliminării vegetației nicidecum nu vor fi ameliorate aceste probleme.

Bineînțeles, la finalizarea lucrărilor vor fi aranjate șanțurile lăsate de târârea buștenilor și de roțile autovehiculelor - așa cum au făcut în toate celelalte cazuri de exploatare forestieră și șanțurile sunt acolo (găsești și câte o baracă părăsită în care au fost depozitate materiale și unelte). Vor planta și copaci, pe ambele laturi ale drumului.

*

Un om consumă 550 de litri de oxigen pur pe zi (circa 19 metri cubi). Un copac destul de mare, de 50 cm diametru, și o înălțime aproximativă de 30-40 de metri produce aproximativ 92 de litri de oxigen pur pe zi, oferindu-i unui om 14% din necesarul zilnic. Asta înseamnă că un om  ar putea supraviețui într-un spațiu închis dacă ar fi înconjurat de 7 copaci foarte mari. Populația lumii are nevoie în prezent de 49 de miliarde de copaci pentru a putea respiră. Deci, există suficienți copaci pentru acest proces? NASA a făcut o aproximare a numărului de arbori de pe Pământ pe baza imaginilor prin satelit, iar presupunerea lor este că lumea deține în prezent aproximativ 400 de miliarde de copaci, ceea ce este mult mai mult decât este necesar - dar oamenii nu sunt singurii consumatori de oxigen de pe Terra. (sursă: cunoastelumea.ro)

*

În Rezoluția Parlamentului European referitoare la Conferința ONU din 2018 privind schimbările climatice de la Katowice, Polonia, se specifică, între altele, că pădurile contribuie substanțial la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, despădurirea fiind responsabilă de aproape 20 % din emisiile globale de GES (gaze cu efect de seră). Pe scurt: fără păduri crește nivelul ȋncălzirii globale.

*

În anul 2018, Compania AirVisual a realizat un clasament al orașelor în funcție de gradul de poluare al aerului la nivel global. În acest clasament au fost incluse și unele orașe din România - nivelul de poluare fiind moderat în toate aceste orașe. Pe primul loc este orașul Iași, pe al doilea este orașul Cluj-Napoca, urmat îndeaproape de Brașov și abia apoi urmează București. (sursa: zf.ro)

*

Muntele Tâmpa a avut regim de rezervație naturală încă din 1962, regim instituit prin Decretul nr. 949. Prin Legea 5/2000 rezervația a fost inclusă în patrimoniul natural național, cu codul 2.255. Rezervația are o suprafață de 188,2 ha, iar fondul forestier este proprietatea Municipiului Brașov, fiind administrat de Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A.. În prezent, Muntele Tâmpa este declarat sit de importanță comunitară (SCI), instituit prin Ordinul ministrului mediului și dezvoltării durabile nr.1964/2007, modificat prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr.2387/2011 și face parte integrantă din rețeaua ecologică europeană Natură 2000. Conform

Formularului standard elaborat în baza Deciziei 2011/484/UE și actualizat în februarie 2016, codul european este ROSCI0120; situl are o suprafață de 206 ha. (sursă: metropolabrasov.ro)

Suprafața respectivă este “arie protejată” datorită pădurilor de fag, stejar, carpen, plantelor rare protejate la nivel european (crucea voinicului, obsiga bârsană), datorită unor specii de păsări și fluturi, cât și datorită unor specii de animale: urși, în primul rând, cu prezență permanentă - specie prioritară, pentru a cărei conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate specială, datorită proporției reduse a arealului acesteia pe teritoriul Uniunii Europene - și, sporadic, râsul, pisica sălbatică. Primarul (teoretic, independent politic) - susținut în acest demers de cei din Partidul Național Liberal partidul democrat liberal - susține (corect) că noul drum forestier nu atinge aria protejată. Acum, mai rămâne să spună asta animalelor, păsărilor, insectelor și plantelor (ale căror semințe vântul le-ar putea duce, practic, oriunde).