Despre una, despre alta in Citate favorite

Am ales câteva proverbe copiate cândva de pe cine știe unde:

Să nu-ți vâri policarul între două măsele ale minții.

Dacă ulciorul izbește piatra sau dacă piatra izbește ulciorul, tot vai și amar de ulcior.

Nu prețui lucrul neplătindu-i costul.

Mai mult face un ia acum decât doi o să-ți dau.

Una-i Stan când era golan și alta-i Stan ajuns căpitan.

Răsfoind agende vechi am constatat că am copiat și unele expresii latinești – limba latină a fost o materie care m-a chinuit destul de tare în nu mai știu ce clasă din anii de gimnaziu:

Onorurile schimbă moravurile - traducerea sentinței latinești Honores mutant mores.

Am citit și această interpretare (dar nu mai știu pe unde): Slujbele cele înalte îl cam smintesc pe om.

Dubitat Augustinum (latină) = Augustin se îndoiește. Este vorba despre îndoiala metodică (a pleca de la operațiile intelectului pentru a ajunge numai prin cugetare la ceva ferm).

Dumnezeu este pentru Augustin realitatea ultimă, Adevărul, Binele; el caută o certitudine absolută. Îndoiala sceptică nu se poate duce până la extrem: Nu mă pot îndoi de faptul că trăiesc – scria el. Ca să pun totul la îndoială trebuie să gândesc, deci să trăiesc – originea ideii lui Descartes: gândesc, deci sunt.

Cârcoteli: cine nu gândește nu există?! Există, dar muncește – vorba sloganului acelora: Noi muncim, nu gândim! (cine i-o fi învățat să strige așa ceva?!)

Operibus credite et non verbis (latină) = credeți faptelor, nu vorbelor.

Peste ani, mi-a prins bine faptul că m-am străduit (după posibilități!) să înțeleg care-i treaba cu latina și de ce ar fi fost o chestie deșteaptă să învăț această limbă. Și – evident! - mi-am zis: Eeee! Dacă aș fi pus preț pe această materie în școala generală ce simplu mi-ar fi fost acum. Haha și bla-bla – faptul consumat a rămas.

Cu aceste proverbe și expresii latinești particip la Citate favorite, joc susținut azi de Suzana (Floare de colț), inițiat, în colaborare, de Zina și Ella.

Puterea nu înseamnă să-i asuprești pe cei slabi ci să-i faci să te asculte pe cei puternici.

Trei flori din cofraj

Floricele pe câmpii... Nuuuu! Floricele din cofraj în borcănele! Sigur, la acest moment sunt floricele și pe câmpii.

Pentru luna aceasta, în cadrul jocului Transformări creative – aprilie 2023, Mihaela s-a gândit la refolosirea cofrajelor. Astfel, a treia temă propusă este despre flori: trei floricele, cel puțin, orice model, așezate în coșuleț, vază, coroniță, lipite sau cum vrem.

Desfăcând (desfășurând) un colț de cofraj am observat că are forme ovale așa că am decupat pe contur și au ieșit ca niște petale.

Floarea mai mare (roz închis de felul ei) e confecționată din doi colți de cofraj; cele mici (roșie și galbenă-portocaliu) din câte un colț (pentru că nu aveam colți pentru trei floricele mari).

Mijlocul e carton galben înfășurat și franjurat.

Codițele sunt din sârmă mai groasă învelită în hârtie creponată; frunzele din aceeași hârtie creponată.

Pentru asamblarea pieselor (corolă, tulpină) am folosit pistolul cu silicon.

Ideea vazei mi-a venit în vizită la cineva – am văzut un borcănel cu ceva pastile gen suplimente alimentare și-am întrebat (cam într-o doară) dacă nu are vreun borcănel ca acela, gol. Mi-a oferit două, identice.

Le-am șmirgheluit etichetele și ce se vedea din plastic, le-am uns cu aracet și le-am înfășurat într-o jumătate de șervețel cu dungi în nuanțe de portocaliu.

Pentru că arătau cam sărăcuțe le-am pus eșarfă din același șervețel și două inele aurii – tuburi făcute din staniol. Tot mi s-au părut prea modeste așa că le-am lipit și câte doi fluturași verzi, cu sclipici, tăiați din ceea ce fusese cercel cândva.

Am făcut două vaze pentru că aveam florile-soarelui cărora nu le găsisem un loc (la vedere)...

Acum am două vaze, și floricele, care-și vor găsi loc în balcon – nu au nevoie de apă, nu sunt pretențioase la temperatură și lumină, și vor colora zona fie iarnă, fie vară. N-o să le așez chiar în bătaia soarelui, să reziste culoarea cât mai mult timp.

Am tot văzut lalele pe ici-colo, așa că nu am rezistat tentației de a fotografia lalelele aduse de mama înainte de Săptămâna Mare - sa ofer, la randul meu, un buchet de lalele prietenilor care trec pe aici.

În grădină are multe-multe! Cu muuuulți ani în urmă, reușise să planteze câțiva bulbi în jgheabul (jardiniera) balconului – au făcut flori! În anii următori, însă, nu s-au mai arătat lalele, deși bulbii fuseseră plantați.

Stiu că sunt in afara jocului dar întarzierea a fost lipsă conexiune Internet, în principal.

Flori de Florii in Saptamana Luminata

De ceva timp am sentimentul că zilele sunt ca paginile rupte dintr-un calendar și împrăștiate de vânt. Acum e luni, acum e duminică! Acum e ianuarie, acum e aprilie! Și asta n-ar fi nimic, dar sunt împrăștiate! Ce-am făcut ieri?! Habar n-am! Poate ieri am lucrat câteva floricele; poate că floricelele le-am lucrat alaltăieri și ieri am fost în vizită. Sau... ieri am avut musafiri?! Nu știu.

Având în vedere cele de mai sus nu e deloc de mirare că pentru jocul Salvăm păpuși – aprilie am reușit să vin cu Florile de Florii după Paște.

Până să văd tema de la acest joc realizasem florile din cofraj pentru Transformari creative, celălalt joc la care particip așa că aici am ales flori cusute (stitching-card).

Am primt de la MNiko (Explorator prin viață) – între alte minuni – tipare pentru stitching-card și pentru iris-folding. Și-am cusut mai multe felicitări, într-un suflet – cum se zice – dar cartonașele cusute nu le-am lipit – pe toate – pentru a deveni felicitări. Nu-mi vine a crede ce spor am avut la cusut dar mai ales cât mi-a plăcut! Să nu-și imagineze cineva că nu am greșit! Am greșit, cu modelul în față.

Prezint felicitarea pe carton galben dintr-un impuls – prea era cenușiu afară când am ales felicitarea.

Am făcut pozele, le-am editat și... uuups! Citind instrucțiunile din nou îmi dau seama că ceva am pierdut din vedere. În jocul Salvăm păpuși e și despre de ce ai ales această floare? / ce simbolizează? Cum alte idei n-am am căutat pe net ceva gen plante cu flori în formă de piramidă și frunze lungi (să semene cu floarea cusută de mine).

Între multele fotografii cu plante am dat și de Hesperaloe parviflora, zisă și yucca falsă – pentru că seamănă cu yucca dar nu e yucca.

Altă problemă: planta seamănă (zic io) cu yucca... Simbolistica o fi semănând?! Despre yucca se spune că e despre noi oportunități, loialitate, protecție și puritate (puritate poate pentru că se spune că yucca purifică aerul). Despre yucca falsă (Hesperaloe parviflora) nu am găsit ceva în acest sens.

Am lăsat-o pe Vivi să se sprijine de felicitare, la soare – în ziua respectivă (alta decât cea în care am fotografiat cartonașele cusute) se arătaseră câteva raze de soare (dar s-au ascuns rapid).

Nu-s prea sigură dacă Vivi știe că ceea ce vede e felicitare (n-am reușit să redau culorile reale).

Cam atât despre Flori de Florii în Săptămâna Luminată.

Autor foto yucca falsa: https://commons.wikimedia.org/wiki/User:Stan_Shebs 

Iepurasul din cartonul de la oua

Vine, vine, Iepurașul și te miri de unde sare, unde-ajunge sau se-ascunde, și e mare sărbătoare.

Iepurașul meu cel mic îmi pare un pic ghiduș și nu-mi vine-a crede că-i făcut de mine, fără sursă de inspirație! L-am meșterit cu drag și îl prezint... nu tocmai pe larg.

Nu e acel Iepuraș care aduce daruri, care fură ouăle de la găini și le ascunde prin grădini unde le caută copilașii, dar seamănă cu el (în fond: cine a văzut Iepurașul de Paști?) 

E confecționat din cofraj de ouă, pentru jocul jocul Transformări creative – aprilie 2023, în concordanță cu tema Pascale (9-16 aprilie): un obiect cu tematică de Paște - un suport de ouă, suport de lumânare, coșuleț de ouă, iepuraș, pui, miel, etc..

Din două dintre cele patru găoace laterale ale cofrajului am format capul iepurașului, lipind cele două semisfere una de cealaltă și între ele urechile decupate dintr-un colț de cofraj. Corpul iepurașului este dintr-un colț de cofraj – pe care am lipit capul (cu silicon).

Lăbuțele sunt bumbi pompon, mustățile sunt din ață de cusut bej, industrială (= subțire, lucioasă, rigidă). Capul și corpul le-am colorat cu maro (mai puțin burta, care-i cu alb); interiorul urechilor e roz.

Sper că Iepurașul a adus ce v-ați dorit! Să ne fie bine, să fim sănătoși!

Oaia, personaj de poveste

Luna aprilie a sosit, noua serie a jocului a început.

Am citit despre prima probă a jocului Transformări creative – aprilie 2023 (1-8 aprilie): de realizat, din cofraj de ouă, animăluțe, fructe, legume sau chiar un personaj de poveste (3D). Aveam cofraj, aveam vopsea, aveam lipici, aveam foarfecă și n-aveam nicio idee! Eram și departe de vreo sursă de inspirație (fiind în deplasare mare parte din timp) – telefonul meu deștept a rămas fără 3G și îl folosesc pe 2G, așa că pa-pa internet. Bine și-așa rău, că tot nu mă interesează în mod deosebit internetul pe mobil.

Revin la lipsa de imaginație. Priveam cofrajul din toate părțile, și-am început să decupez imaginându-mi un iepuraș pe care l-aș putea asambla. Am renunțat la ideea iepurașului pentru că la tema 2 (9-16 aprilie) este despre un obiect cu tematică de Paște (și mi-am zis c-o să confecționez pentru atunci iepurașul). Și atâta am decupat, am combinat piesele și iar am decupat până când a început să se contureze ceva ce ar fi putut fi o oaie. Și oaie a fost! Nu-mi ziceți că nu arată a oaie! Arată, cu puțină imaginație.

Din cofrajul de la ouă am decupat două găoace și le-am lipit una de alta. Dintr-o a treia găoace am meșterit capul și l-am lipit de celelalte două. Picioarele sunt decupate din colții cofrajului și lipite de corp pe interior. I-am lipit ochi, i-am desenat gură și nas, am colorat ansamblul cu maro deschis (la interiorul urechilor și în obraji am folosit roz), copitele sunt vopsite cu negru; apoi am lipit melană pe trupul de carton al oiței (și un moț între urechi).

Și-acum îmi zâmbește, oița, dintre floricelele care-s niște piese de plastic din ceea ce, cândva, ar fi trebuit să fie cercei.

Toate bune și frumoase dar... animăluțe e la plural, iar eu aveam o singură oaie. Aș fi putut să mai confecționez una, dar... Și-am ales varianta simplă: să caut o poveste în care oaia să fie personaj. Și n-am căutat mult! Oaia rătăcită a-nceput să țopăie în jurul neuronului. Pe scurt, prezint pilda Oaia rătăcită (interpretată, să zic așa):

A trăit cândva un bun păstor care avea o turmă cu o sută de oi. Avea grijă de ele, le ducea la păscut în locuri cu iarbă bună, și le iubea pe toate.

Într-o zi, numărându-și oile, constată că sunt numai 99. A privit la fiecare în parte și și-a dat seama că lipsește oaia cu urechi mici și picioare scurte, total diferită de celelalte. O clipă n-a stat pe gânduri și a pornit în căutarea oii rătăcite, pe urmele lăsate de aceasta.

A străbătut porțiuni de loc pustiu, o pădure deasă și întunecoasă, a urcat și a coborât, dar n-a renunțat. La un moment dat a auzit glasul oiței rătăcite...

Oița ajunsese într-o râpă nu foarte adâncă, dar singură nu putea ieși. Păstorul a coborât la ea, a luat-o pe umeri și – cu efort – a ieșit din râpă și-a parcurs drumul înapoi la celelalte 99 de oi care nu se aventuraseră mai departe de limita pășunii unde le ținea, de obicei, păstorul, și unde erau în siguranță.

Fericit că a regăsit oaia, păstorul a chemat pe ceilalți ciobani și s-au bucurat împreună că oaia pierdută a fost găsită.

HRISTOS A INVIAT!

Trandafirul alb rochie pentru papusa

Motivul pentru care m-am oprit la trandafirul alb: am considerat că-mi e cel mai ușor să-l confecționez ca rochie la o păpușă. Că nu a fost așa e altceva.

Am decupat materialul după tiparul obținut din dezmembrarea unui trandafir confecționat din ceva material care imită catifeaua. 

Cum am asamblat petalele... Eh, aici a ieșit ce-a ieșit - cei câțiva oameni care au văzut păpușa îmbrăcată au numit, fiecare, altă floare – între care: trandafir și anemonă.

Zic aici despre săptămâna cinci a jocului Salvăm păpuși: Lidie, copilul florilor. E un serial de animație pe care nu îl cunosc. Am reținut – mai mult sau mai puțin – ceea ce a scris Rux despre această animație și despre florile care apar.

Aveam de ales dintr-o listă de flori, și-am ales trandafirul alb. Mda. Materialul e satin alb – era la îndemână (am și roșu, dar e mai greu accesibil deocamdată). Doar că satinul – când e în discuție priceperea mea - nu e tocmai potrivit pentru a confecționa trandafiri. M-aș descurca totuși dar apelând la ceva operațiuni gen apretare pentru a da formă clară petalelor.

Rochița ar putea fi și... anemonă albă. Hm. Nu m-aș fi gândit să confecționez anemonă din satin pentru că nu (mai)știam la acel moment cum arată anemonele. Sigur, știu că există o astfel de floare dar... Greu la mine cu plantele (abia am reținut numele câtorva dintre plantele pe care le avem prin casă, în ghivece). Căutatul pozelor pe net pare simplu, dar nu și când ești presat de timp și nu știi ce să faci mai întâi.

În lista lungă cu denumiri de flori unele nu le-am „recunoscut” (= nu știu cum arată) iar altele nu le-aș fi putut confecționa.

Despre trandafirul alb se spune că simbolizează bunătatea - am citit la drăgălașa Rux pe blog, pe pagina unde este tabelul. Și tot acolo am citit că anemona albă simbolizează sinceritatea – s-a străduit Rux să ofere cât mai multe indicații pentru ca cei ca mine (care nu au văzut animația) să poată participa la joc fără a rătăci pe net după informații.

Oamenii care au privit păpușa mică (7 cm înălțime) au fost nedumeriți în ceea ce privește floarea reprezentată... La fel de nedumerită privește Vivi, mesagera.

N-are idee cam despre ce ar fi vorba. Poate o zână a florilor, poate un spiriduș, poate o păpușică îmbrăcâtă pentru „prezentarea în societate”... Nedumerită sau ba, cred că-i place cum arată micuța cu părul roz, rochie albă și capă verde (capa in foto de mai jos).

Ce-ar gândi Vivi de-ar vedea-o în capsula din plastic transparent sub formă de ou tot nu mi-ar spune, dar mai bine nu i-o arăt, să nu creadă că și "Lidie" a fost teleportată.

În capsulă erau câteva bombonele dulci despre care n-aș vrea să știu din ce sunt făcute (le-am ronțăit, oricum).

Reflexii la mal. Reflexii în oglinda

Când îmi amintesc că-i joi, și e cu jocuri, nu reușesc să ajung pe blog. Când reușesc să ajung pe blog - să fac ceea ce aș fi vrut să fac joi - lovesc în câteva taste și - Uuups! - iar intervine (alt)ceva. De data aceasta am reușit. De fapt, să nu zic hop! până nu sar.

Dacă e de joi până marți, inclusiv, este despre Reflexii în oglindă, joc lansat de SoriN (http://fewstuff.blogspot.com/) și reactivat de Carmen (Între vis și realitate, blogul unde este tabelul pentru inscriere postări tematice)

În fotografiile preluate de pe pagina de FB Brașov, orașul sufletului meu sunt imagini de pe malurile Lacului Noua din Brașov.

În 29 decembrie 2022:

după trei luni, 29 martie 2023: