Şi când mă gândesc bine, când judec cu
mintea de acum, când caut să adun unele fapte pe care atunci, copil, le treceam
cu vederea, găsesc cu mirare că Domnu era un om foarte necăjit, hărţuit de
administraţie, că cu greu îşi ducea gospodăria lui, că venea de multe ori amărât,
ca să ne dea cu dragoste învăţătura de toate zilele... Dar atunci nu, n-avea
altă grijă decât să ne spuie istorii mişcătoare.
Ca dânsul poate au mai fost mulţi.Şi toţi, dragă prietine, când te gândeşti bine, au fost nişte apostoli, care au îndurat sărăcie şi batjocură, care au trecut printr-un vifor de nemulţămiri şi vorbe rele, şi care totuşi au izbutit să-şi îndeplinească cu bine menirea...
(Mihail Sadoveanu - Domnu Trandafir)
Ca dânsul poate au mai fost mulţi.Şi toţi, dragă prietine, când te gândeşti bine, au fost nişte apostoli, care au îndurat sărăcie şi batjocură, care au trecut printr-un vifor de nemulţămiri şi vorbe rele, şi care totuşi au izbutit să-şi îndeplinească cu bine menirea...
(Mihail Sadoveanu - Domnu Trandafir)
₪ ₪ ₪
Povestirea Domnu Trandafir a fost publicată prima dată in revista “Albina”
(1905) şi e realizată sub forma unei epistole adresată dascălului al cărui portret
se contureaza in mintea – şi sufletul - autorului din amintirile copilăriei.
Mihail Sadoveanu (n. 5.11.1880, Paşcani -
d. 19.10.1961,Vânători-Neamţ) a fost scriitor, povestitor, nuvelist,
romancier, academician şi om politic român.
₪ ₪ ₪
Din anul 1994, UNESCO a
stabilit ca Ziua Internaţională a Profesorului să fie celebrată în
fiecare an pe 5 octombrie, dar in multe state ale lumii există alte date
pentru a omagia profesorii.
₪ ₪ ₪
Din seria “şcoala azi”
Dialog imaginar cu Domnu Trandafir
[…] Câte credite aţi strâns, domnule Trandafir, în cariera
dumneavoastră? Cum adică ce-s alea
credite? Dovada că ai muncit, că ai fost eficient. Se adună la dosarul
personal, după fiecare curs de formare. Ce-i ăla dosar personal? Ce-s alea cursuri de formare? Dosarul
personal înseamnă, de fapt, mai multe bibliorafturi (vă explic altădată ce-s
alea bibliorafturi) în care sunt aranjate multe, multe hârtii ştampilate, cu
număr de înregistrare. Cât de multe?
Aşa, vreo câteva kilograme. Păi, vedeţi, pe vremea dumneavoastră pregătirea nu
cântărea aşa greu! Cursurile de formare sunt absolut necesare pentru a ţine
pasul cu noutăţile. Doar că, uneori, noutăţile năvălesc aşa de multe deodată,
că nu mai poţi ţine pasul cu ele.
Continuare:
Offf...cat adevar!
RăspundețiȘtergereAu reusit sa faca si din profesori niste contopisti... :(
ȘtergerePoate din coincidenta sau poate intentionat, nu sunt sigura, dar astazi (aici la mine) profesorii sunt in greva si bine fac! Oameni care stiu ce vor si ce cer, nu ca în alte parti ... :))
RăspundețiȘtergereCe ne-am face noi fara acesti oameni minunati?! E greu sa poti planta samanata în sufletul unui copil, mai ales cand conditiile sunt cum sunt! Frumos fragmentul ales de tine si foarte ... adevarat!
Sa ai o zi minunata! Pupici! <3
p.s. poate ma însel dar parca tu lucrai în învatamant? :))
E posibil sa fie cu intentie desi, din ce scrie pe Wikipedia, pare ca Olanda nu sarbatoreste in 5 octombrie.
ȘtergereEeee... Din observatiile personale am dedus ca profesorii sunt prost platiti in mai toata lumea (desigur, un profesor de la voi ar duce-o bine in Ro cu salariul din Olanda). :)
Da, ai dreptate, sunt cam incoerenti cei de pe aici - dar sunt, cred, mai "amenintati", si se tem... :(
Unii sunt minunati - eu n-am prea avut parte de ei, dar stiu ca exista. :)
Greu de plantat samanta dorintei de a cunoaste. Nu-mi vine a crede ca sunt adulti care nu stiu cate zile are un an! :(
Multumesc, Ella draga! Iti doresc sa ai un weekend frumos! Pupici! <3
p.s. Nuuu... Am vrut, cand s-a introsdus religia in scoli - aveam dosarul gata, m-am dus la inspectorat sa iau programa si... Şoc! Mi-am dat seama ca nu era religie in general, ci religia ortodocxa. Am zis pas! :)
Am (si) vorbe bune despre profesori.
RăspundețiȘtergereVreo cinci persoane foarte apropiate (soră, nepoată de frate, cumnati, cumnată) sunt sau au fost la catedră. De la ei am auzit cele mai decente si mai subtile bancuri.
P.s. Am si alte aprecieri; nu pot sa ma dezic de ceea ce am postat recent:https://daurel.wordpress.com/2017/09/01/ieudul-fara-iesire1/
La fel, am (si) vorbe bune despre profesori. :)
ȘtergereBunicii paterni au fost invatatori si mai mult s-au ocupat ei de noi decat invatatoarele. :)
Am recitit ieri, desi mi-am amintit de la primul rând. :) Imi place tare mult cum redai intamplarile - imi pot imagina usor atmosfera. :)