miercuri, 4 octombrie 2017

Ziua Internaţională a Animalelor - 4 octombrie 2017

Ziua internationala a animalelor este menita sa celebreze viata animalelor si sa atraga atentia asupra rolului lor in viata oamenilor si nu numai.

Prima lege pentru protectia animalelor s-a numit "Martin's Act" si a fost votata de Parlamentul britanic la 22 iulie 1822. Incepand din 1931, la Florenta, Organizatia Internationala pentru Protectia Animalelor a declarat data de 4 octombrie Ziua Mondiala in care sarbatorim toate necuvantatoarele. Declaratia Universală a Drepturilor Animalelor a fost proclamata în mod solemn, la sediul UNESCO din Paris, la 15 octombrie 1978. 
Ziua de 4 octombrie nu a fost aleasa intamplator, ci pentru ca este ziua in care a fost canonizat Francisc de Assisi ca protector al animalelor. Si ortodocsii au un sfant ocrotitor: Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov este ocrotitorul Bucurestiului dar si ocrotitorul animalelor.

Din 1822 si pana azi se presupune ca omenirea a evoluat si a inceput sa inteleaga ca animalele au rol important in viata planetei, in general. N-o sa strig: nu mancati carne! Fiecare e liber sa manance ceea ce are nevoie, ceea ce îi place, dar cred ca ar trebui o masura in toate cele. Vanatoarea ca sport, ca recreere mi se pare oarecum sadism – a vâna pentru a te hrani e una, dar a vâna pentru trofee si pentru a te distra e cu totul altceva. Nu inteleg care ar putea fi placerea de-a ucide, de-a vedea cum se scurge viata dintr-o vietate.

Prin modificarea legislatiei la nivel european/international animalele nu vor mai putea fi tratate ca simple obiecte, ci ca fiinte capabile sa perceapa senzatii si sa aiba o “conştiinţă de sine”. A spune că animalele sunt conştiente înseamnă să afirmi explicit că şi ele pot experimenta atât emoţii pozitive, cât şi emoţii negative, cum ar fi durerea sau primejdia, explică Virginia Williams, directorul Comitetului Naţional pentru Etica Animalelor. Religii ca hinduismul, buddhismul si jainismul recunosc acest statut si in rândul fiintelor non-umane.

In 21 decembrie 2014 agentiile de stiri anuntau ca un tribunal din Argentina a dispus eliberarea unui urangutan dintr-o gradina zoologica cu motivarea ca urangutanii sunt persoane non-umane si au dreptul la libertate. Asociatia care a promovat cererea in faţa tribunalului a argumentat ca urangutanul are suficiente functii cognitive pentru a nu fi tratat ca un obiect.

In mai 2015, la New York, Curtea Suprema a declarat doi cimpanzei (Leo si Hercules) persoane non-umane. Tot in anul 2015, Noua Zeelanda acorda animalelor, prin lege, statutul de fiinţe conştiente, iar Parlamentul francez a recunoscut calitatea animalelor de a fi “fiinţe vii dotate cu sensibilitate” – modificarea n-a facut decat sa alinize Codul civil francez, care până acum considera animalele ca “bunuri mobile”, cu Codurile penal si rural care recunosteau deja animalele ca fiinte sensibile; sub rezerva legilor care le protejeaza, animalele sunt supuse regimului bunurilor personale, stipuleaza textul adoptat de francezi.

Dupa povestea cainelui Hachikō (10.11.1923 – 08.03.1935) multi au inceput sa inteleaga ca si animalele simt. Povestea leului crescut de doi australieni care mai apoi l-au eliberat in jungla este la fel de cunoscuta: revederea cu leul, dupa doi ani, a fost emotionanta – leul i-a recunoscut si a sarit pe ei ca un caine care-si revede prietenul biped dupa mai mult timp. Despre caini nu mai zic! Tristetea lor e clara când prietenul biped pleaca – unii refuza si sa manance până ce revine prietenul. Bucuria e la fel de clara in momentul revederii, uneori chiar daca despartirea dureaza cateva minute.

De exemplu, câinii nu doar ca simt emotiile umane dar acestia pot detecta anumite suferinte, boli si presimt cutremurele (devin foarte agitat, urla). Pisicile pot detecta si ele anumite suferinte – atunci cand se aseaza pe trupul unui om alege, de regula, locul unde exista o suferinta, o functionalitate defectuoasa a vreunui organ – si ele presimt cutremurele: se agita, miauna disperate, isi lipesc urechile de cap iar daca au pui îi muta in alt loc.

Animalele pot fi si “senzori pentru cutremure”. Nu doar câinii si pisicile simt apropierea unui cutremur. Specialistii considera ca dintre necuvantatoarele salbatice cele mai sensibile sunt pasarile, serpii si peştii; dintre cele domestice câinii, pisicile, pasarile de curte si dintre insecte furnicile si albinele. Şerpii si-au castigat reputatia de senzori exceptionali (pot semnala chiar cu cateva saptamani inainte un seism de mari proportii), urmati fiind de rozătoare - sensibilitatea lor se manifesta chiar la 120 km de epicentru, chiţăie, se lovesc unii de altii, se strang in grupuri si pleaca in alergare prin localitati. Delfinii, inainte cu cateva ore de vreun cutremur, apar in numar mare la ţărm.

Pe scurt: animalele nu sunt oameni dar nu sunt nici obiecte. Dacă nu vă plac abţineţi-vă să le faceţi rău.

Altele:
Printre vanatorii de azi (uciderea leului Cecil);

2 comentarii:

  1. Foarte interesanta postarea ta,draga Diana,documentata,prezentarea in
    evolutie a problemelor si solutiilor gasite de diferite tari...
    Sunt perfect de acord cu tine ca vanatul ca "sport" este o barbarie,o
    crima.Dar ce facem cu cei ce chinuie animalele,nu le vad ca pe niste fiinte,ce simt,dar...nu pot vorbi !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru apreciere, Natalia draga!
      Nu stiu daca stii povestea, dar dentistul care a ucis leul Cecil (in Africa) a fost dus aproape in pragul falimentului de cei care militeaza impotriva uciderii ca sport - i-au boicotat cabinetul, clientii nu l-au mai frecventat... Cam asa ceva ar trebui sa facem cu cei care chinuie animalele: sa-i marginalizam, daca legea (desi exista) nu se aplica din cine stie ce motiv.
      Iti doresc sa ai o zi frumoasa! Iti multumesc pentru interes. <3

      Ștergere