Fac o pauza. Prea mare. Aproape ca nu mai pot nota. Am
reintrat in stare, in stari, in criza lor… Aprind iarasi o tigara. Si
rememorez. Ce sa rememorez? Vorbe, gesturi, intrebari, pe care le vad, le aud.
Ce sa rememorez? Prima intalnire, regasirea, promisiunea, marea apropiere,
contopirea, sangele, gandul, imposibilitatea; ieri, azi, ceva despre iubire.
Cum? Hotararea, nehotararea, adevarul, minciuna, toate acestea, in “ceva despre
iubire”, si inca altele, sinceritatea, da, sinceritatea fara de care iubirea nu
e adevarata, credinta fara de care iubirea nu e divinitate, iarasi durerea,
iarasi speranta, sa nu tradezi nici intr-o secunda cu gandul, nu fura, te furi
pe tine insuti. Auzi, Iubire? Stii? Sigur ca stii; toti te proslavesc asa, nu
toti, cei multi, pana la un loc, locul blestemat; rapa, smarcul, frica de
preacurat, natura… Slabiciunea stancii din suflet? Strigatul, Iubire, Strigatul
este al tau. Cum sa rezist la Strigatul tau? Rezist! Vreau sa rezist. Cine
spune asta? Eu care trebuie sa scriu.
(Editura Facla, 1988)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.