2016-09-01

Răni nevăzute

Ziua de 2 septembrie 2016 e declarata zi de Doliu Naţional in memoria celor care si-au pierdut viata in cutremurele care au zguduit o zona a Italiei in 24 august, si in semn de solidaritate cu poporul italian. Intre cei care si-au pierdut viata sunt si unsprezece români.

Ce căutau acolo acei români stim cu totii: doreau o viata mai buna pentru ei si pentru familiile lor. Multi, lucrand departe de familii, pierd mult din propria viata; nu vad cum le cresc copii, familiile se destrama si multe alte drame se mai desfasoara departe de ochii celor mai multi dintre cetatenii României si nu numai.

Toate tragediile care se intampla in lume – sau doar in România – ma afecteaza cum poate nu ar trebui… Tragedia e departe de mine, azi, dar maine as putea fi in locul acelor straini pentru care plang azi… 

Ziua de azi e a noastra. Mâine poate nici nu va veni (Swami Sivananda). 

Poate maine voi ramane fara acoperis din cauza unui cutremur sau neglinjentei unor angajati de la magazinul de la parter sau a unei scurgeri de gaze sau poate voi fi nevoita sa ma refugiez peste mari si ţări… sau… sau… Si nu-i vorba despre drobul de sare! Realitatea e ingrijoratoare, pentru ca fiecare pare sa faca totul dupa ureche, indiferent ca e vorba despre montat instalatie de gaz fie ca e vorba despre operatii pe cord deschis sau despre “strategii” de politica interna si externa, politica economica sau de alta natura… Toti cei care au atributii in diferite domenii dau din gura până li se usuca limba, cu “ar trebui”, “vom face”, “trebuie sa facem”… Si asta nu se intampla exclusiv in România.

Se intreba Călin Hera ce va face audiovizualul in zi de doliu national… Stiu ce ar trebui sa faca dar nu stiu daca va face.

Despre televiziuni cred ca vor face si in zi de doliu national ceea ce fac de obicei: vor difuza certuri, barfe, can-can… Unele vor incropi reportaje despre problemele intampinate de familiile in care cel puţin un membru lucreaza in strainatate – sau vor difuza ceva reluari. Vor difuza si imagini cu zona calamitata din Italia, scene desfasurate la inmormantarea celor care au fost adusi in ţară pentru a fi inmormantati in pamant românesc, aproape de cei dragi. Probabil, vor filma si ceva politicieni-indivizi care se vor prezenta pe ici colo sa-si prezinte omagiile si sa-si exprime regretul…

Televiziunile vor difuza si multe secvente despre problema cladirilor subrede din ţară, dar mai ales din Bucuresti, si unii politicieni-indivizi vor scanda ca oamenii trebuie obligati sa permita reabilitarea imobilelor.
S-ar putea sa scoata din arhiva ceva imagini cu devastatorul cutremur din 1977…

Prea mult nu-si vor schimba programele axate pe can-can, barfe, certuri, emisuni zgomotoase si de prost gust in cea mai mare parte. Ce frumos ar fi sa ma insel!

Ziua de doliu va trece si totul se va relua ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Doar cei care au suferit direct, prin pierderea celor apropiati, vor lacrima nu doar pentru moartea celor dragi, ci si - poate - pentru moartea empatiei. Intr-un fel, asa e viata: continua, indiferent ce se intampla. Unii aduna cicatrice in suflet, altii spera sa nu li se intample si lor sau isi zic – cu intelepciune – fie ce-o fi. Fie ce-o fi, dar sa avem grija macar asupra aspectelor vietii pe care le putem controla.

Adeseori îmi pare că sângele în vine
Ca un izvor se zbate în ritmice suspine,
L-aud cu limpezime izbind în clipa vană,
Dar în zadar mă pipăi, nu pot să dau de rană.

(Baudelaire)


Un gând de bine pentru toţi cei care au pierdut pe cineva drag… 

10 comentarii:

  1. ...Cuvinte,in versuri,de adanca profunzime in durere,ai inserat din poezia lui
    Baudelaire.Adevarat,ne-am cam pierdut empatia,iubirea si intelegerea pentru
    semenii nostri;iar televiziunile si alte "spectacole"sunt abia la etapa paine
    si circ !Totusi astazi,atat ProTv cat si Antena1,au dat niste filme rezonabile,altele decat cele programate.
    Da,"familia"romanilor e pe cale de destramare,am putea macar sa fim alaturi,
    cu gandul,la cei indurerati,de pretutindeni !Weekend placut !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In blocul unde am crescut toti au cumparat apartamentele si s-au mutat cam deodata. Erau toti tineri si se ajutau intre ei la caratul mobilei si alte cele. Cand unul avea vreo problema cu vreo teava sau altceva putea suna la oricare, la orice ora si era ajutat. Peste ani si ani, cand cei de atunci au imbatranit, unii s-au mutat... au venit altii; dintre cei "vechi" mai sunt puţini si batrani tare. A murit sotul unei doamne care se mutase de curand. Cativa dintre cei "vechi" am dat ceva bani, am cumparat coroana si am mers la inmormantare. O alta vecina, mutata de vreo doi ani in bloc, ne intreaba: "de ce sa dai bani si sa mergi la inmormantare cand abia s-a mutat aici de-o luna?" Mama mi-a facut semn sa tac, stiind ca numai politicos n-as fi raspuns... :) si a dat ea raspuns: "din solidaritate cu un semen care ne este vecin".
      Ceva asemanator mi se pare ca se intampla azi la scara nationala, in relatiile dintre oameni... :( Omului nu pare sa-i mai pese de om...
      Multumesc, Natalia. Iti doresc sa ai un weekend minunat.

      Ștergere
  2. Este tare greu de vorbit despre durere. Si evident pentru astfel de momente nu poti fi pregatit. Ramane doar sa trimitem un gand bun, asa cum ai spus,in speranta ca poate alina...
    Voi adauga ca versurile lui Baudelaire sunt chiar minunate. Un astfel de poet chiar reuseste sa exprime esenta!

    Noapte buna, draga Diana si poate vei visa frumos...! Pupici si weekend placut!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa e... Despre durere e greu de vorbit... Si oricat de pregatiti credem ca suntem, astfel de momente ne bulverseaza chiar si atunci cand e ceva iminent, dar cand e atat de brusc, de neasteptat...!

      Nu stiam aceste versuri. Scrisesem textul si - din nu stiu ce cauza - nu reuseam sa "salvez", asa ca am renuntat si "m-am dus" pe FB. Bantui pe pagina unui amic (si in viata reala) si dau de versurile acestea, pe care le postase in urma cu cateva luni. A fost... finalul perfect pentru un text pe care nu prea m-am descurcat sa-l scriu pentru a exprima ce simt. :) M-am intors la blog dupa vreo ora si... totul se rezolvase cu "salvatul".

      Multumesc, Suzana draga! Iti doresc sa ai un weekend minunat! Pupici! <3

      Ștergere
  3. Cat de bine ai scris! De si-ar dezgheta inimile aceia care vad mai departe de propriul nas!...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc, Mona.
      O inima de gheaţă se mai dezgheata din cand in cand, mai mult sau mai puţin, dar una de piatra...

      Ștergere
  4. Of, ce vremuri trăim. Și ce mult s-au schimbat românii de azi, față de ceea ce știam cu ani în urmă despre noi... Chiar și oameni pe care îi știi de-o viață, parcă nu mai sunt la fel ca odinioară. Dar oare noi mai suntem la fel? Viața dură din societatea românească parcă ne-a îndârjit, ne-a făcut mai duri, mai egoiști, mai răi. Ne sare țandăra repede, nu mai empatizăm cu cei de lângă noi, de întrajutorare nu prea mai auzim... Oare unde vom ajunge așa?
    Sperăm...sperăm...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Grele vremuri... Ca si tine, am observat schimbarea chiar si la unii dintre cei apropiati. Ma intreb, totusi, chiar s-au schimbat sau doar isi arata adevarata faţă (sau o alta faţă)?
      Cred ca important este sa pastram empatia chiar daca altii se arata egoisti, dar de cata putere de intelegere e nevoie! Eu nu sunt sigura ca o am. :)
      Bine nu ne va fi in stilul si in ritmul acesta dar... cine stie? Vremuri grele au mai fost si lucrurile s-au mai "reglat" la un moment dat.
      Iti doresc, cu drag, sa ai o saptamana minunata! :)

      P.S. Si acest comentariu a ajuns la spam, si pentru ca rar ajung mesaje in spam nu verific zilnic... Imi pare rau. Scuze.

      Ștergere
  5. Mai rau e sa mori cand inca viu mai esti... Sunt actiuni, servicii ce parca ne ingheata simtamintele, imi aduc aminte de jurnalistul din flmul Nightcrawler si mi se face pielea de gaina.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Am vazut si eu filmul... E, cu adevarat, o nebunie; sunt oameni care si-ar vinde sufletul pentru 15 minute de glorie, pentru bani. Sunt convinsa ca filmul ilustreaza fapte despre care multi stiu ca exista dar, in cele mai multe cazuri, nu le pot dovedi...
      Cred ca sunt multi "morti-vii" in lumea aceasta mare si colorata.

      Ștergere

Va multumesc pentru ca sunteti aici. Comentariile sunt moderate deoarece e singura metoda pe care o stiu sa nu pierd vreun mesaj si sa evit mesajele nepotrivite. Le public imediat ce accesez blogul. Multumesc pentru intelegere.